Cesiunea de creanță în Noul Cod Civil. Noutăți, condiții și efecte
Cesiunea de creanță este un contract prin intermediul căruia creditorul transmite un drept de creanță unei alte persoane[1]. În doctrină cesiunea de creanță a fost definită drept „convenția prin care creditorul cedent transmite unei alte persoane, denumită cesionar, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul său de creanță împotriva debitorului său, denumit debitor cedat”[2]. […]
Imposibilitatea fortuită de executare în Noul Cod Civil
Imposibilitatea fortuită de executare este reglementată printr-un unic articol în Codul Civil (art. 1634 Cod Civil) și poate fi definită ca „acea cauză de stingere a obligației care se datorează imposibilității fortuite absolute și perpetue de executare din partea debitorului”[1]. Această imposibilitate nu trebuie să aibă legătură cu vreo culpă a debitorului[2], ci trebuie să […]
Remiterea de datorie în Noul Cod Civil. Cum operează „iertarea civilă”?
Remiterea de datorie este reglementată la art. 1629 și urm. Cod și reprezintă renunțarea unui creditor la valorificarea unei creanțe împotriva debitorului său. Remiterea de datorie poate fi cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. Principalul efect al remiterii de datorie este acela că obligația debitorului se va stinge, fiind liberat de executarea ei[1]. În […]
Confuziunea în Noul Cod Civil. Condiții, efecte și exemple
Confuziunea este „un mijloc de stingere a obligațiilor care constă în întrunirea în aceeași persoană, în cadrul aceluiași raport obligațional, a calității de creditor și de debitor”[1]. Obligația se va stinge deoarece un raport juridic poate exista între cel puțin două persoane[2]. Cel mai adesea, confuziunea de regăsește în practică în materia succesiunilor[3], „când creditorul […]
Compensația în Noul Cod Civil. Teorie și practică judiciară
Compensația este un mod de stingere a obligațiilor care presupune stingerea a două obligații reciproce, până la concurența celei mai mici. Finalitatea compensației urmărește plata restului necompensat[1], ca în exemplul de mai jos. Exemplu: Maria trebuie să plătească Ioanei 100 lei, iar Ioana trebuie să plătească Mariei 80 de lei. Compensația înseamnă că nu se […]
Punerea în întârziere a creditorului conform Noului Cod Civil
Punerea în întârziere a creditorului poate fi realizată atunci când creditorul refuză în mod nejustificat plata sau când refuză să îndeplinească actele pregătitoare pentru executarea obligației. De cele mai multe ori, atitudinea creditorului este de rea-credință și urmărește, prin refuzul de a primi plata, adăugarea unor dobânzi suplimentare creanței sau activarea unei clauze penale. În […]
Imputația plății în Noul Cod Civil. Care sunt regulile?
Imputația plății intervine în cazul în care un debitor are mai multe datorii față de același creditor și face o plată care este insuficientă pentru a stinge toate datoriile. Astfel apar întrebări precum „Care datorie se va stinge prima?”, „Se sting prima dată datoriile mai vechi sau cele mai noi”, „Datoriile se sting așa cum […]
Plata în Noul Cod Civil. Cum se „plătesc” datoriile?
Plata în Noul Cod Civil se regăsește la art. 1469 și urm. Potrivit art. 1469 Cod Civil, plata constă în remiterea unei sume de bani sau în executarea altei prestații care constituie obiectul însuși al obligației. Plata este, așadar, o executare voluntară a obligației[1], în natură[2]. Ce înseamnă plata în sens juridic? Noțiunea de plată […]
Răspunderea pentru ruina edificiului în Noul Cod Civil
Răspunderea pentru ruina edificiului face parte din categoria răspunderii pentru lucruri, alături de răspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale. Răspunderea pentru ruina edificiului se regăsește la art. 1378 Cod Civil. Potrivit Codului Civil, proprietarul edificiului sau al construcției este obligat să repare prejudiciului cauzat prin ruina edificiului sau prin desprinderea unor părți din edificiu, dacă […]
Forța majoră în Codul Civil. Exemple și jurisprudență COVID-19
Forța majoră este definită de art. 1351 Cod Civil ca orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil. Forța majoră se referă, în general, la acele evenimente naturale catastrofale (e.g., tsunami-uri, uragane, cutremure, erupții de teren) sau la acțiuni umane colective de amploare și gravitate deosebită ca războaiele, atentatele, revoluțiile, grevele, pandemiile[1], Apocalipsa Z. Dacă […]