Vinovăția în dreptul civil este una dintre condițiile răspunderii civile delictuale (sau contractuale), alături de fapta ilicită, de prejudiciu și de legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu. Vinovăția în dreptul civil poate fi vinovăție delictuală sau vinovăție contractuală[1]. Dacă nu a existat o vinovăție, în mod normal persoana nu trebuie să răspundă. Există […]
Există situații în care prejudiciul cauzat printr-o faptă ilicită nu este evident, ci rezultă din pierderea unei șanse. De exemplu, un concurent la un concurs de echitație a pierdut șansa de a câștiga respectivul concurs deoarece calul s-a îmbolnăvit ca urmare a alimentației necorespunzătoare acordate de către îngrijitorii animalului[1]. Alte exemple includ cazuri precum pierderea […]
Prejudiciul reprezintă o condiție a răspunderii civile (delictuale și/sau contractuale). Prejudiciul a fost definit în doctrină drept „consecința negativă suferită de o persoană ca urmare a faptei ilicite săvârșite de o altă persoană”. Dacă a fost lezat un drept sau un interes al unei persoane este posibil ca această persoană să fi suferit un prejudiciu […]
Principala diferență între drepturi și interese este aceea că drepturile sunt stipulate în legislație, iar interese nu sunt consacrate, după cum s-a explicat în doctrină: „Spre deosebire de drepturile subiective care sunt consacrate în normele dreptului pozitiv și se bucură de protecție juridică, interesele nu sunt consacrate juridic, dar în măsura în care sunt legitime, […]
Societatea funcționează prin normele sale juridice, iar cei care încalcă aceste norme săvârșesc o faptă ilicită. Unele fapte ilicite sunt și infracțiuni, ca de exemplu distrugerea unui bun. Alte fapte ilicite nu sunt infracțiuni, ci sunt contravenții (e.g., depășirea pe linia continuă, trecerea pe culoarea galbenă a semaforului). Alte fapte ilicite nu sunt nici contravenții, […]
Abuzul de drept se regăsește la art. 15 Cod Civil, articol care prevede că drepturile nu pot fi exercitate în scopul de a vătăma sau păgubi alte persoane sau într-un mod excesiv sau nerezonabil, contrar bunei-credințe. Potrivit doctrinei, prin abuz de drept se înțelege „exercitarea drepturilor subiective contrar scopului în considerarea căruia sunt recunoscute de […]
Răspunderea pentru fapta proprie este una dintre formele răspunderii civile delictuale. Răspunderea pentru fapta proprie se regăsește la art. 1357 și urm. Cod Civil. Potrivit art. 1357 Cod Civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu cu vinovăție este obligat să îl repare. Acest text introduce, cu titlu de principiu, obligația generală a fiecărui individ de […]
Răspunderea civilă este alcătuită din răspunderea civilă delictuală (sau extracontractuală) și răspunderea civilă contractuală. Răspunderea civilă contractuală intervine atunci când se încalcă un contract, iar răspunderea civilă delictuală intervine atunci când se produce un prejudiciu în afara unui contract[1]. Răspunderea civilă delictuală este cea de drept comun, fiind regula, iar răspunderea civilă contractuală este excepția[2]. […]
Îmbogățirea fără justă cauză este reglementată în Noul Cod Civil prin art. 1345 – 1348. Există situații în care o persoană se îmbogățește în dezavantajul altei persoane. De exemplu, o persoană care ajută un prieten la întemeierea unei afaceri poate solicita, pe tărâmul îmbogățirii fără justă cauză, ca pierderea să îi fie acoperită[1]. La fel, […]
Plata nedatorată este reglementată de art. 1341 – 1344 Cod Civil și reprezintă „executarea de către o persoană, numită solvens, a unei obligații la care nu este ținută și fără intenția de a plăti datoria altcuiva, față de o altă persoană numită accipiens, în urma căruia solvensul devine creditorul și accipiens debitorul restituirii plății, adică […]
-30%
