Aici descoperim
dreptul tehnologiei

human-hand-fills-last-missing-elements-surface-from-jigsaw-puzzle_76080-2335.jpg

Termeni și Condiții? Evoluția tehnologică și contextul economic actual au schimbat fundamental modalitatea în care sunt încheiate contractele astăzi. Semnarea fizică a unui contract presupune costuri operaționale ridicate și risipă de energie și timp. În ceea ce privește activitatea de e-commerce, atât consumatorul, cât și profesionistul sunt interesați de încheierea cu celeritate a contractului pentru a-și atinge cât mai rapid scopul: executarea contractului de vânzare (cumpărarea și vânzarea bunurilor). Cu toate acestea, chiar într-un mediu automatizat și de cele mai multe ori, în absența unui contact direct, ci intermediat prin intermediul platformei de e-commerce, consumatorul are o serie de drepturi, printre care acela de a fi informat, într-o manieră adecvată și în conformitate cu legislația înainte de încheierea contractului. Cu alte cuvinte, consumatorul trebuie să știe ce anume acceptă înainte de a accepta.

Documentul „Termeni și Condiții” reprezintă inovație a practicienilor în dreptul tehnologiei care are, în principal, următoarele scopuri:

(i) stocarea detaliilor unei relații contractuale dintre profesionist și consumator;

(ii) informarea adecvată a consumatorului de încheierea contractelor;

(iii) garanții adecvate pentru profesionist și consumator;

(iv) conformarea cu legislația comerțului electronic;

(v) o funcție probatorie pentru dovedirea existenței și conținutului contractului în situația unui litigiu.

Înainte de a desfășura o activitate de e-commerce trebuie să vă asigurați că aveți un document denumit „Termeni și Condiții” („Termene și Condiții”, „Condiții de utilizare” sau orice altă denumire care își atinge scopul) și care respectă anumite condiții de formă și de conținut prevăzute de legislație care vor fi prezentate pe scurt în cele ce urmează. În articolul de azi, vom detalia condițiile de formă, iar în articolul următor condițiile de fond.

Dacă ai nevoie de un model de Termeni și Condiții pentru activitatea de e-commerce îl găsești aici.

Cadrul legislativ: 

Condiții de formă

a) Condiția „accesibilității”

Conținutul documentului trebuie să fie accesibil consumatorului înainte de a fi acceptat. Pentru a se respecta cerința accesibilității nu se recomandă ascunderea documentului prin intermediul unei fraze și în spatele unui hyperlink, cum se întâmplă pe majoritatea site-urilor în prezent. „Sunt de acord cu Termenii și Condițiile”.

În mod ideal documentul ar trebui să apară în integralitate consumatorului pentru a putea fi citit înainte de a fi acceptat ca în exemplul de mai jos:

Tot în legătură cu respectarea condiției accesibilității, recomandăm ca aceste documente să fie disponibile pe site într-un loc accesibil, de exemplu în footer sau în meniu.

b) Condiția „lizibilității”

Legea nu definește concret ce înțelege prin lizibilitate, de aceea ne vom orienta către definiția din DEX, respectiv calitatea textului de a fi ușor de citit. Prin urmare se recomandă evitarea folosirii exagerate a jargonului juridic și/sau tehnic, a frazelor complicate, a fonturilor mici. Textul trebuie să fie scris pentru a putea fi înțeles de un cititor fără cunoștințe juridice sau tehnice.

c) Condiția „limbajului simplu și inteligibil”

Cu privire la îndeplinirea acestei condiții rămân valabile aspectele discutate anterior la punctul (b) de mai sus.

d) Condiția „suportului durabil”

Informația virtuală conținută de contractele electronice se poate pierde ușor dacă nu s-au luat suficiente măsuri pentru stocarea acesteia. Termenii și condițiile de pe site-uri se pot modifica oricând și se poate ajunge în situația în care consumatorul nu va ști ce anume a acceptat. Consumatorul are dreptul de a avea acces și ulterior la informația conținută de contractul la care a devenit parte. Contractul este cel în vigoare la data la care acordul de voințe dintre consumator și profesionist s-a împlinit, în cele mai multe cazuri, printr-o simplă acceptare a Termenilor de către consumator. Însă, acești Termeni pot fi modificați ulterior, iar consumatorul poate fi ajunge în situația de a nu mai avea acces la ce anume a acceptat. Pentru a preveni această situație, legea a prevăzut ca informația să fie stocată pe un „suport durabil” pentru a putea fi descărcatată sau accesată de consumator înainte, în timpul și după încheierea contractului.

În prezent, foarte puține site-uri din România respectă cerința suportului durabil.

 

Te-ar putea interesa și:

 

Această cerință a suportului durabil se poate respecta prin mai multe modalități. De exemplu, site-ul ar putea da posibilitatea consumatorului ca, prin logarea în contul de utilizator de pe site, să poată accesa versiunea termenilor și condițiilor și data la care au fost acceptați, precum și posibilitatea de a descărca aceste documente.

De asemenea, după încheierea contractului, profesionistul trebuie să trimită confirmarea încheierii contractului împreună cu informațiile conținute de Termeni și Condiții, cu excepția situației în care utilizatorul a primit anterior aceste informații pe un suport durabil. Pentru a înțelege mai bine acest aspect voi oferi un exemplu:

Exemplu #1: Maria dorește să cumpere o bicicletă de la un magazin online, abc.ro. Odată ce a adăugat produsul în coș și a ajuns pe pagina de plasare a comenzii, va trebui să accepte un document juridic, denumit „Termeni și condiții”, a cărei formă de la data acceptării va guverna relația contractuală dintre Maria și abc.ro. Înainte de a accepta, Maria ar trebui să aibă posibilitatea să descarce documentul pentru a avea acces la el și ulterior pentru a preveni situațiile în care acest document se va modifica. 

În funcție de decizia Mariei, respectiv dacă va descărca sau nu documentul, intervin două situații:

(1) Maria a descărcat documentul, iar abc.ro are posibilitatea să dovedească acest lucru.

În această situație, abc.ro va trebui doar să confirme încheierea contractului fără a trebui să trimită o copie a Termenilor pe e-mail Mariei.

(2) Maria nu a descărcat documentul

În această situația, abc.ro va trebui doar să confirme încheierea contractului și să trimită o copie a Termenilor pe e-mail Mariei.

Ca o scurtă paranteză, aspectele tehnice discutate anterior sunt orientative, legislația care prevede cerința suportului „durabil” permite orice alte soluții tehnice care să fie în spiritul legii. Exemplele și soluțiile prezentate în prezentul articol se află în acord cu know-how-ul meu tehnic pe care îl dețin în prezent. Cu toate acestea, oricât de multe eforturi aș depune ca avocat specializat în dreptul tehnologiei pentru a oferi cele mai bune soluții la intersecția dintre drept și tehnologie, mă bazez pe tehnic pentru a folosi informațiile prezentate într-o manieră care să fie în concordonța cu cele mai noi și eficiente soluții pentru tehnologie, pornind de la cele recomandate anterior. Doar printr-o comunicare eficientă între tehnic și juridic se poate ajunge la găsirea de soluții adecvate și eficiente la intersecția dintre drept și tehnologie. 

(Va urma)

Cum te putem ajuta noi?

  • Șablon Termeni și Condiții pentru magazine online în format Word scris de avocați specializați în dreptul tehnologiei care poate fi descărcat de aici;
  • Redactare Termeni și Condiții la cerere pentru magazine online și platforme online. Ne poți cere o ofertă aici

 

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori. Pentru consultații juridice, ne puteți contacta aici]



photo-1517479149777-5f3b1511d5ad.jpg

Hotărârea în cauza C-163/18
HQ și alții/Aegean Airlines

Pasagerii care au dreptul să se adreseze operatorului lor de turism pentru a obține
rambursarea costului biletelor lor de avion nu au posibilitatea de solicita și o
rambursare de la operatorul de transport aerian

Un astfel de cumul ar fi de natură să conducă la o supraprotecție nejustificată a pasagerilor în
detrimentul operatorului de transport aerian

La 19 martie 2015, trei persoane au rezervat zboruri dus-întors între Eelde (Țările de Jos) și Corfu (Grecia) la Hellas Travel, o agenție de turism cu sediul în Țările de Jos. Aceste zboruri făceau parte dintr-un „pachet de servicii turistice” al cărui preț a fost achitat către Hellas Travel.

Zborurile trebuiau operate de Aegean Airlines, societate cu sediul în Grecia, care încheiase în acest scop un acord cu G.S. Charter Aviation Services, societate cu sediul în Cipru: Aegean Airlines punea la dispoziția G.S. Charter Aviation Services un anumit număr de locuri în avion, în schimbul plății unei taxe de charter. G.S. Charter Aviation Services a revândut ulterior aceste locuri în avion unor terți, printre care Hellas Travel.

Totuși, cu câteva zile înainte de data de plecare convenită, Hellas Travel i-a anunțat pe cei trei turiști că călătoria lor era anulată. Astfel, Aegean Airlines hotărâse, din cauza imposibilității de a obține prețul stabilit în prealabil cu Hellas Travel, să nu mai asigure zboruri cu destinația și provenind din Corfu. La 3 august 2016, Hellas Travel a fost declarată în faliment. Ea nu a rambursat prețul biletelor de avion celor trei turiști.

Aceștia au sesizat Rechtbank Noord-Nederland (Tribunalul din Nordul Țărilor de Jos, Țările de Jos), care a obligat Aegean Airlines la plata unei compensații forfetare pentru anularea zborului lor, în temeiul Regulamentului nr. 261/2004 privind drepturile pasagerilor.
.

 

În schimb, acest tribunal nu s-a pronunțat asupra cererii lor prin care s-a solicitat rambursarea costului biletelor de avion. Cu privire la acest aspect, tribunalul s-a adresat Curții de Justiție. Acesta dorește să afle dacă un pasager care are, în temeiul Directivei privind pachetele de servicii pentru călătorii, dreptul să solicite operatorului său de turism rambursarea costului biletului său de avion, poate solicita rambursarea costului acestui bilet de la operatorul de transport aerian, în temeiul Regulamentului privind drepturile pasagerilor.

În hotărârea sa de astăzi, Curtea subliniază că simpla existență a unui drept de rambursare, rezultând din Directiva privind pachetele de servicii pentru călătorii, este suficientă pentru a exclude posibilitatea ca un pasager al cărui zbor face parte dintr-un pachet de servicii turistice să solicite rambursarea costului biletului său, în temeiul Regulamentului privind drepturile pasagerilor, de la operatorul efectiv de transport aerian.

Astfel, Curtea apreciază că, deși legiuitorul Uniunii nu a dorit să excludă complet pasagerii al căror zbor face parte dintr-un pachet de servicii turistice din domeniul de aplicare al Regulamentului privind drepturile pasagerilor, acesta a intenționat totuși să mențină în privința lor efectele sistemului considerat suficient de protector care fusese instituit anterior în temeiul Directivei privind pachetele de servicii pentru călătorii.

Te-ar putea interesa și:

Rezultă că drepturile la rambursarea costului biletului, în temeiul regulamentului, respectiv, al directivei, nu pot fi cumulate. Un astfel de cumul ar fi de natură să conducă la o supraprotecție nejustificată a pasagerului în cauză, în detrimentul operatorului efectiv de transport aerian, acesta din urmă riscând astfel să fie nevoit să își asume în parte responsabilitatea care îi revine operatorului de turism.

Această concluzie se impune și în ipoteza în care operatorul de turism s-ar afla în incapacitatea financiară de a efectua rambursarea costului biletului și nu ar fi luat nicio măsură pentru a garanta această rambursare. În acest cadru, Curtea subliniază că directiva prevede, în special, că operatorul de turism trebuie să aducă garanții suficiente pentru a asigura, în caz de insolvență sau de faliment, rambursarea sumelor achitate. Curtea amintește, pe de altă parte, jurisprudența sa potrivit căreia o reglementare națională nu transpune corect obligațiile prevăzute de directivă decât dacă aceasta are drept rezultat să garanteze efectiv pasagerilor rambursarea tuturor sumelor pe care le-au achitat în caz de insolvență a operatorului de turism. În caz contrar, turistul în cauză beneficiază, în orice caz, de posibilitatea introducerii unei acțiuni în răspundere împotriva statului membru în cauză pentru prejudiciile care îi sunt cauzate ca urmare a unei încălcări a dreptului
Uniunii.

 



young-woman-showing-red-ripped-paper-heart-broken-hearted-valentines-day-concept_53476-217.jpg

Potrivit unei propuneri legislative înaintat la Senat, românii își pot lua 3 zile de concediu pentru divorț plătit pentru diminuarea efectelor negative ale divorțului și acomodarea la noua situație de viață.

Concediul pentru divorț se va acorda la cerere, de către angajator, în următoarele 4 săptămâni de la data constatării divorțului. Cererea va fi însoțită de documentul definitiv pentru constatarea divorțului – decizia definitivă a instanței.

Concediul se va acorda indiferent de durata căsătoriei și indiferent de modalitatea prin care s-a desfăcut căsătoria.

Persoanele recent divorțate pot folosi cum doresc cele 3 zile libere de concediu pentru a se adapta la noua realitate și a rezolva problemele de orice natură intervenite ca urmare a desfacerii căsătoriei.

Potrivit analizelor Institutului Național de Statistică, rata divorțului este în prezent 25%, mai exact, în ultimele două decenii una din patru căsătorii a eșuat.

(Aceste prevederi nu se aplică momentan deoarece sunt în fază de proiect de lege. Legea va intra în vigoare după ce va fi publicată în Monitorul Oficial.)

Te-ar putea interesa și:

 


tsunami-2400x1350-wallpaper-1200x675.jpg

În data de 02.07.2019,  Autoritatea Națională de Supraveghere a finalizat o investigație la operatorul  WORLD TRADE CENTER BUCHAREST S.A. și a constatat că acesta a încălcat prevederile art. 32 alin. (4) raportat la art. 32 alin. (1) și alin. (2) din Regulamentul General privind Protecţia Datelor, referitoare la securitatea prelucrării.

Operatorul WORLD TRADE CENTER BUCHAREST S.A. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 71.028 lei, echivalentul sumei de 15.000 euro.

Încălcarea securității datelor cu caracter personal a constat în faptul că o listă printată pe suport de hârtie, utilizată pentru verificarea clienților care serveau micul dejun și care conținea date cu caracter personal ale unui număr de 46 de clienți, cazați la unitatea hotelieră aparținând WORLD TRADE CENTER BUCHAREST S.A., a fost fotografiată de către persoane neautorizate din afara societății, ceea ce a condus la dezvăluirea în mediul on-line a datelor cu caracter personal ale unor clienți, prin publicare.

Operatorul WORLD TRADE CENTER BUCHAREST S.A. a fost sancționat deoarece nu a luat măsuri pentru a se asigura că angajații săi care au acces la date cu caracter personal nu le prelucrează decât la cererea sa, potrivit legii.

De asemenea, operatorul nu a implementat măsuri tehnice şi organizatorice adecvate în vederea asigurării unui nivel de securitate corespunzător riscului prelucrării generat în special, în mod accidental sau ilegal, de divulgarea neautorizată sau accesul neautorizat la datele cu caracter personal. Aceasta a condus la accesul neautorizat la datele cu caracter personal ale unui număr de 46 de clienți ai WORLD TRADE CENTER BUCHAREST S.A și divulgarea neautorizată a acestor date, în mediul on-line, ceea ce a condus la afectarea drepturilor la viață privată și la protecția datelor cu caracter personal, garantate de art. 7 și art. 8 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și de art. 16 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene.

Autoritatea Naţională de Supraveghere a efectuat investigația ca urmare a transmiterii de către WORLD TRADE CENTER BUCHAREST S.A. a unei notificări privind încălcarea securității datelor cu caracter personal prin completarea formularului privind încălcarea securității datelor cu caracter personal, prevăzută de art. 33 din RGPD.

Regulamentul General privind Protecţia Datelor instituie, prin art. 24, principiul responsabilității operatorului, potrivit căruia: ”Ținând seama de natura, domeniul de aplicare, contextul şi scopurile prelucrării, precum şi de riscurile cu grade diferite de probabilitate şi gravitate pentru drepturile şi libertăţile persoanelor fizice, operatorul pune în aplicare măsuri tehnice şi organizatorice adecvate pentru a garanta şi a fi în măsură să demonstreze că prelucrarea se efectuează în conformitate cu prezentul regulament. Respectivele măsuri se revizuiesc şi se actualizează dacă este necesar.”

Te-ar putea interesa și:

Totodată,  considerentul (75) din RGPD precizează:

”Riscul pentru drepturile şi libertăţile persoanelor fizice, prezentând grade diferite de probabilitate de materializare şi de gravitate, poate fi rezultatul unei prelucrări a datelor cu caracter personal care ar putea genera prejudicii de natură fizică, materială sau morală, în special în cazurile în care: prelucrarea poate conduce la discriminare, furt sau fraudă a identităţii, pierdere financiară, compromiterea reputaţiei, pierderea confidenţialităţii datelor cu caracter personal protejate prin secret profesional, inversarea neautorizată a pseudonimizării sau la orice alt dezavantaj semnificativ de natură economică sau socială; persoanele vizate ar putea fi private de drepturile şi libertăţile lor sau împiedicate să-şi exercite controlul asupra datelor lor cu caracter personal; (…) sunt evaluate aspecte de natură personală, în special analizarea sau previzionarea unor aspecte privind randamentul la locul de muncă, situaţia economică, starea de sănătate, preferinţele sau interesele personale, fiabilitatea sau comportamentul, locaţia sau deplasările, în scopul de a se crea sau de a se utiliza profiluri personale; sunt prelucrate date cu caracter personal ale unor persoane vulnerabile, în special ale unor copii; sau prelucrarea implică un volum mare de date cu caracter personal şi afectează un număr larg de persoane vizate.”

 

Vrei să te aliniezi la GPPR? Cum te putem ajuta:



tsunami-2400x1350-wallpaper-1200x675.jpg

Prima amendă GDPR în România a adus, așa cum era de așteptat, un val de opinii și analize ale profesioniștilor în domeniu. Deși ne putem pune semne de întrebare serioase cu privire la validitatea unor opinii care se bazează doar pe un comunicat de presă al ANSPDCP, fără a cunoaște detaliile investigației (care s-a desfășurat pe o perioadă de 7 luni) și fără a vedea procesul-verbal de contravenție, reiese clar că UniCredit Bank a fost amendată cu 130.000 euro pentru încălcarea GDPR. Cred că ar trebui să evităm analizele superficiale care folosesc termeni precum măsuri organizaționale  organizatorice, politici adecvate, privacy by design, minimizare, fără a explica adevăratul sens și implicația practică.

Păreri sunt multe și cred că e prea devreme pentru a trage concluzii. Urmează un val de amenzi? Probabil, dar ar trebui să iei în calcul că eu sunt avocat, nu futurolog. Pot să spun că în trecut ANSPDCP a sancționat pe vechea lege mii de companii din România, fără a discrimina în funcție de cifra de afaceri sau domeniul de activitate. Probabil la fel va fi situația și cu GDPR. Dar eu nu pot să prevăd viitorul și nici nu îmi doresc să fac politică. Situația poate fi rezumată într-o frază: există o lege, respectarea ei nu este opțională și pot exista consecințe.

Probabil ne-am grăbit să emitem predicții cu privire la comportamentul ANSPDCP și am uitat să analizăm esențialul. Și cred că prima întrebare pe care trebuie să ne-o punem este:

Pentru ce a fost amendată UniCredit?

Am fost plăcut surprinsă când am aflat că prima amendă GDPR în România a fost dată pentru nerespectarea principiilor „Privacy by design” și „Privacy by default”. Nerespectarea acestor principii a condus către încălcarea principiului minimizării datelor: au fost procesate mai multe date decât era necesar, în speță, beneficiarii plăților puteau vedea CNP-urile plătitorilor. Nu există nicio justificare pentru care cel care primește o plată să aibă nevoie să cunoască CNP-ul plătitorului. S-a ajuns în această situație pentru că nu au fost implementate măsuri adecvate pentru confidențialitatea datelor, încă din momentul conceperii respectivului sistem informatic (Privacy by design) și nici după ce a fost pus la dispoziția clienților (Privacy by default).

Te-ar putea interesa și:

Ce înseamnă Privacy by Design?

Pe scurt, „Privacy by design” înseamnă că ar trebui să ne gândim la confidențialitatea și protecția datelor cu caracter personal încă din momentul în care proiectul (aplicație/site/platformă/alt sistem informatic) se află în fază de concept. Majoritatea companiilor se orientează în prezent pe optimizarea proceselor de business, dezvoltând sisteme și produse care să le ajute să lucreze mai simplu. Dar au apus vremurile când pasai proiectul către IT și îl utilizai imediat ce era implementat tehnic. Acum, când ai un proiect pe masă, trebuie să îți pui întrebări cu privire la cum vei proteja datele cu caracter personal. Ai putea găsi utile întrebările de mai jos:

Respectă proiectul legislația?

Este puțin probabil ca proiectul să respecte legislația încă din faza de concept fără a fi implementat și recomandările avocaților/consilierilor juridici. Cu cât e mai nou proiectul, cu atât este nevoie de opinia unui specialist. GDPR este doar unul dintre domeniile de drept care își pot spune cuvântul cu privire la legalitatea unui proiect informatic. În funcție de specificul proiectului, va trebui să respecți și alte legi: legislația comerțului electronic, legislația consumatorului, legislația publicității, concurenței, proprietate intelectuală etc.

Ca avocat specializat pe dreptul tehnologiei, am lucrat la o serie de proiecte inovative în România și m-am ocupat de conformitatea cu GDPR și alte dispoziții legale. Toate proiectele online trebuie să respecte GDPR, dar în funcție de activitatea desfășurată, este posibil să fie incidente și alte dispoziții legale. E mai ușor să previi decât să repari, de aceea ar trebui să îți pui întrebările potrivite încă din faza de concept. Un avocat te poate ajuta să identifici probleme și să găsești soluțiile potrivite.

  • magazine online. Deși majoritatea magazinelor online trebuie să acorde o atenție deosebită legislației protecției consumatorului, GDPR, legislației comerțului electronic, legislației publicității, concurenței și proprietății intelectuale, în funcție de specificul activității este posibil să fie incidende și alte acte normative.
  • platforme de e-learning. Exemple de întrebări: Ce garanții ofer? Cui aparține proprietatea intelectuală? Ce se întâmplă dacă serviciul nu este mulțumitor? Este incident dreptul de retragere? Cum mă protejetez suficient de bine, respectând totuși toate drepturile utilizatorilor? 
  • platforme de e-mail marketing/sms marketing. Exemple de întrebări: Răspund dacă utilizatorul face SPAM sau trimite conținut ilegal? Ce măsuri pot întreprinde pentru a determina utilizatorul să respecte legislația și pentru a mă exonera de răspundere?
  • servicii de cloud. Exemplu de întrebare: Cum protejez utilizatorii și cum îmi pot minimiza răspunderea în situația unui incident?
  • aplicații de programări online. Exemple de întrebări: Cine se ocupă de respectarea drepturilor în temeiul GDPR al utilizatorului final? Ce se întâmplă dacă clientul meu nu respectă drepturile utilizatorului, dar aplicația procesează datele acestuia din urmă?
  • Platforme peer-to-peer (pe modelul Uber, Airbnb). Exemple de întrebări: Ce actori sunt implicați și care sunt drepturile și obligațiile fiecăruia? Care sunt riscurile platformei și cum poate minimiza platforma riscurile? 

Proiectele inovative ar trebui să țină cont de anumite întrebări-cheie precum:

  • Cum respect legislația?
  • Care sunt riscurile?
  • Care este cea mai simplă și eficientă modalitate să respect legislația?

Conformarea cu GDPR este deosebit de importantă, dar profită de această ocazie pentru a discuta cu avocatul și despre alte probleme juridice care pot influența evoluția business-ului tău. Ar trebui să fii atent la detalii, dar nu să te pierzi în ele, ci să ai focusul potrivit pe lucrurile esențiale. Compliance-ul este o călătorie, nu o destinație. În compliance, riscul de a te pierde în detalii este foarte mare, de aceea echipa ta trebuie să își păstreze focusul pe rezultate. 

Cum respectăm legislația?

Când e vorba de sisteme informatice, primul pas pe care trebuie să îl faci este să explici și să arăți avocatului, în detaliu, cum funcționează tehnologia. Doar după ce a înțeles tehnologia, îți poate spune ce modificări sunt necesare pentru a respecta legislația. Nu poate funcționa altfel. E ca și cum ai încerca să obții autorizație de construire fără documentație. O parte de modificări vor însemna acte și documente (i.e. Termene și Condiții, Politici de confidențialitate, Contracte, Avize, Autorizații), iar altele vor ține de implementarea tehnică.

După ce se implementează tehnic și înainte de a lansa, este nevoie de o opinie finală a specialiștilor pentru a nu fi fost omis din greșeală vreun aspect esențial. Sunt convinsă că UniCredit s-a ocupat de aspectele legale, însă, din eroare sau din neglijență, CNP-urile ajungeau unde nu ar fi trebuit. Eu recomand ca în procesul de testare unui sistem informatic să fie cerută întotdeauna și opinia avocaților/consilierilor juridici. Tehnicul și juridicul trebuie să facă echipă. Nu există altă soluție.

În decembrie am ținut o prezentare la Camera de Comerț despre cum esența implementării GDPR o reprezintă comunicarea eficientă dintre IT și Juridic. Am propus cu entuziasm soluții pentru depășirea barierelor dintre tehnic și juridic și mă bucur că am anticipat bine la vremea respectivă.

Recomandări practice pentru a evita amenda

  1. Cum sarcina implementării GDPR revine operatorului, recomand companiilor să adopte rezerve în privința propunerilor de genul: „Externalizează! Ne ocupăm noi de tot!”
  2. Responsabilizarea echipa pentru deschidere față de schimbare și înțelegerea normelor GDPR.
  3. Întocmirea procedurilor și politicilor necesare (documentația GDPR). Aș recomanda companiilor să cumpere resurse și kituri de implementare din surse de încredere.
  4. Implementarea tehnică, juridică și organizatorică a procedurilor scrise.
  5. Verificarea conformității cu GDPR a fiecărui proces de business și efectuarea modificărilor necesare.
  6. Verificarea conformității cu GDPR a oricărui nou sistem informatic, încă din faza de proiect.
  7. Dacă compania nu are resurse interne, ajutorul ar trebui cerut unui consultant GDPR cu expertiză.
  8. Verificarea și actualizarea periodică a procedurilor și politicilor GDPR.
  9. Companiile ar trebui să înțeleagă că GDPR nu este un dosar pe care îl inchizi într-un sertar. Procedurile scrise și implementate ieri vor trebuie actualizate la realitatea de azi. Eu aș recomanda cel puțin de două ori pe an.

Ruxandra Sava este avocat specializat în dreptul tehnologiei și al protecției datelor cu caracter personal. Ruxandra Sava deține certificarea CIPP/E. CIPP/E este prima acreditare europeană specifică profesioniștilor europeni în domeniul protecției datelor care atestă cunoștințele teoretice și practice în domeniul confidențialității și securității datelor cu caracter personal. CIPP/E atestă cunoașterea legistației europene și naționale privind protecția datelor, aspectele practice și standardele în implementarea legislației în cadrul organizațiilor, precum și fluxurile internaționale de date.

Poți intra în legătură cu Ruxandra Sava pe LinkedIn.

 

 


Copy-of-Pot-accesa-e-mailul-unui-angajat-dupa-ce-a-parasit-locul-de-munca_-1.png

Monitorizarea prin camere de supraveghere cu circuit închis (CCTV) face parte din activitatea majorității companiilor din România, însă pentru a supraveghea legal trebuie să respecți o serie de cerințe instituite de GDPR și de Legea 190/2018 privind măsurile de aplicare a GDPR. În acest articol îți vom explica pe scurt ce ai de făcut pentru a respecta legislația și îți vom furniza gratuit două modele de documente utile pentru conformare.

Potrivit Legii nr. 190/2018, în cazul în care sunt utilizate sisteme de monitorizare prin mijloace de comunicații electronice și/sau prin mijloace de supraveghere video la locul de muncă, prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajaților, în scopul realizării intereselor legitime urmărite de angajator, este permisă numai dacă:

a) interesele legitime urmărite de angajator sunt temeinic justificate și prevalează asupra intereselor sau drepturilor și libertăților persoanelor vizate;

Cu alte cuvinte, trebuie puse în balanță interesul companiei de a monitoriza prin CCTV și drepturile angajaților la viața privată. Dacă balanța va înclina în favoarea angajatorului, atunci supravegherea CCTV poate fi realizată. Orientările europene în materie spun că trebuie documentat un test de echilibrare (sau analiză a interesului legitim) pentru ca angajatorul să afle dacă poate monitoriza legal prin CCTV. Un model de analiză a interesului legitim pentru CCTV găsești aici. Template-ul este purtător de drepturi de autor și nu poate fi utilizat fără acordul nostru scris, dar cu siguranță te poți inspira și îți poți crea propriul document. (Descarcă document)

b) angajatorul a realizat informarea prealabilă obligatorie, completă și în mod explicit a angajaților;

Poți descărca un model de informare pentru CCTV de aici.

Atenție! Informarea angajaților cu privire la CCTV nu exonerează compania de informarea angajaților cu privire la toate aspectele legate de prelucrarea datelor cu caracter personal. Un model de notă de informare completă a angajaților găsești în KIT-ul nostru de implementare. 

c) angajatorul a consultat sindicatul sau, după caz, reprezentanții angajaților înainte de introducerea sistemelor de monitorizare;

d) alte forme și modalități mai puțin intruzive pentru atingerea scopului urmărit de angajator nu și-au dovedit anterior eficiența; și

e) durata de stocare a datelor cu caracter personal este proporțională cu scopul prelucrării, dar nu mai mare de 30 de zile, cu excepția situațiilor expres reglementate de lege sau a cazurilor temeinic justificate.

Te-ar putea interesa și: 


GDPR.jpg

Pe data de 27.06.2019, Autoritatea Națională de Supraveghere a finalizat o investigație la operatorul UNICREDIT BANK S.A. și a constatat că acesta a încălcat prevederile art. 25 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor) și cu această ocazie a acordat prima amendă GDPR în România.

Operatorul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 613.912 lei, echivalentul în euro al sumei de 130.000 euro.

Sancțiunea a fost aplicată UNICREDIT BANK S.A. ca urmare  a neaplicării măsurilor tehnice şi organizatorice adecvate, atât în momentul stabilirii mijloacelor de prelucrare, cât şi în cel al prelucrării în sine, destinate să pună în aplicare în mod eficient principiile de protecție a datelor, precum reducerea la minimum a datelor, şi să integreze garanțiile necesare în cadrul prelucrării, pentru a îndeplini cerințele RGPD şi a proteja drepturile persoanelor vizate. Aceasta a condus la dezvăluirea în documentele ce conţin detaliile tranzacţiilor şi care sunt puse on-line la dispoziţia clienţilor beneficiari ai plăţilor, a datelor privind CNP-ul și adresa plătitorului (pentru situaţiile în care plătitorul efectua tranzacţia dintr-un cont deschis la o alta instituţie de credit – tranzacţii externe şi depuneri la casierie), respectiv a datelor privind adresa plătitorului (pentru situaţiile în care plătitorul efectua tranzacţia dintr-un cont deschis la UNICREDIT BANK SA – tranzacţii interne), pentru un număr de 337.042 persoane vizate, în perioada 25 mai 2018 – 10.12.2018.

Vrei să eviți amenda, dar nu ai pus încă în aplicare măsurile tehnice și organizatorice adecvate? Află mai multe despre KIT-ul nostru de implementare GDPR

Sancțiunea a fost aplicată ca urmare a unei sesizări a Autorității Naţionale de Supraveghere din data de 22.11.2018 prin care se semnala faptul că datele privind CNP-ul și adresa persoanelor care efectuau plăți la UNICREDIT BANK S.A., prin intermediul tranzacțiilor on-line, erau dezvăluite către beneficiarul tranzacției, prin formularele de extras de cont/detalii.

Potrivit art. 5 alin. 1 lit. c) din RGPD (”Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”), operatorul avea obligația de a prelucra date limitate la ceea ce este necesar în raport cu scopurile în care sunt prelucrate datele.

Te-ar putea interesa și:

În același timp, considerentul (78) din Regulament precizează: ”Protecţia drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal necesită adoptarea de măsuri tehnice şi organizatorice corespunzătoare pentru a se asigura îndeplinirea cerinţelor din prezentul regulament. Pentru a fi în măsură să demonstreze conformitatea cu prezentul regulament, operatorul ar trebui să adopte politici interne şi să pună în aplicare măsuri care să respecte în special principiul protecţiei datelor începând cu momentul conceperii şi cel al protecţiei implicite a datelor. Astfel de măsuri ar putea consta, printre altele, în reducerea la minimum a prelucrării datelor cu caracter personal, pseudonimizarea acestor date cât mai curând posibil, transparenţa în ceea ce priveşte funcţiile şi prelucrarea datelor cu caracter personal, abilitarea persoanei vizate să monitorizeze prelucrarea datelor, abilitarea operatorului să creeze elemente de siguranţă şi să le îmbunătăţească. Atunci când elaborează, proiectează, selectează şi utilizează aplicaţii, servicii şi produse care se bazează pe prelucrarea datelor cu caracter personal sau care prelucrează date cu caracter personal pentru a-şi îndeplini rolul, producătorii acestor produse şi furnizorii acestor servicii şi aplicaţii ar trebui să fie încurajaţi să aibă în vedere dreptul la protecţia datelor la momentul elaborării şi proiectării unor astfel de produse, servicii şi aplicaţii şi, ţinând cont de stadiul actual al dezvoltării, să se asigure că operatorii şi persoanele împuternicite de operatori sunt în măsură să îşi îndeplinească obligaţiile referitoare la protecţia datelor.”

Sursa dataprotection.ro

Vrei să te aliniezi la GPPR? Cum te putem ajuta:

 

 

 

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori. Pentru consultații juridice, ne puteți contacta aici]



jbareham_180405_1777_facebook_0003.0-1200x800.jpg

Autoritea de supraveghere a prelucrării datelor din Italia a amendat Facebook cu un milion de euro pentru încălcarea legislației naționale italiene cu privire la protecția datelor cu caracter personal, în legătură cu scandalul Cambridge Analytica.

Anul trecut s-a aflat că datele personale a aproape 87 de milioane de utilizatori Facebook au fost culese ilegal de către o aplicație de data mining cu scop politic, Cambridge Analytica.

Aceste acuzații au apărut înainte de aplicarea directă a Regulamentului GDPR din 25 mai 2018  care prevede amenzi de până la 20.000.ooo euro, astfel justificându-se amenda relativ mică aplicată Facebook în acest caz. Autoritatea de supraveghere din Italia și-a întemeiat amenda pe legislația națională în vigoare înainte de aplicarea GDPR, amendând Facebook cu un milion de euro.

 

 

Autoritatea de supraveghere din Italia precizează că 57 de utilizatori Facebook au downloadat Testul Thisisyourdigitallife, test psihologic folosit pentru a colecta în masă datele personale ale utilizatorilor platformei, date care ar fi fost folosite ulterior pentru manipularea campaniilor electorale. Facebook a permis acestei aplicații accesul la lista de prieteni a fiecărei persoane care a descărcat aplicația, în consecință, potrivit Autorității de supraveghere din Italua, datele a 214,077 italieni au fost prelucrate, în lipsa consimțământului sau al altui temei legal, de către aplicație.

Potrivit informațiilor transmise de Autoritatea de supraveghere din italia, cuantumul amenzii a fost stabilit luându-se în calcul numărul utilizatorilor afectați, situația economică a Facebook și numărul utilizatorilor globali și italieni ai companiei. 

Anul trecut, Facebook a fost amendată de Autoritatea de Concurență din Italia cu 10 milioane de euro pentru vânzarea datelor personale fără a informa corect utilizatorii.

Totodată, în 2017, Facebook a fost amendat cu 3 milioane de euro pentru partajarea ilegală a datelor utilizatorilor cu Whatsapp.

Vrei să înveți cum să implementezi corect GDPR și să eviți amenzile? Îți recomandăm cursul nostru online cu 28 de module care acoperă integral, teoretic și practic, materia. La finalul cursului vei obține certificatul de absolvire și documentația GDPR (șabloane editabile în Word și Excel) pentru a implementa cu succes. Află mai multe aici 

Sursa

 


 

Te-ar putea interesa și:


Pot-accesa-e-mailul-unui-angajat-dupa-ce-a-parasit-locul-de-munca_-4.png

Fiecare site care colectează date cu caracter personal trebuie să dețină o Politică de confidențialitate inclusiv site-urile de prezentare care colectează date (prin formulare de contact, de exemplu), trebuie să dețină o Politică de confidențialitate (sau Notă de informare). Prin intermediul acestui document, site-ul trebuie să explice persoanei fizice care utilizează sau doar vizitează site-ul modul în care îi prelucrează datele cu caracter personal. Să scrii o Politică de confidențialitate la standardele cerute poate fi un proces complicat dacă ai în față doar un document Word și nu deții instrumentele și informațiile potrivite. În prezentul articol, îți voi explica pas cu pas cum poți redacta o Politică de confidențialitate chiar fără a avea cunoștințe de specialitate juridică și/sau tehnică.

Pasul 1. Înțelege scopul acestei Politici de confidențialitate

Scopul principal al Politicii de confidențialitate este informarea persoanei fizice vizate cu privire la modalitatea în care îi prelucrezi datele. Politica de confidențialitate trebuie să existe pentru a respecta dreptul la informare în temeiul GDPR al fiecărei persoane fizice vizate. Destinatarul mesajului este o persoană fizică fără cunoștințe tehnice și fără cunoștințe juridice. Prin urmare, trebuie să te asiguri că folosești limbajul potrivit astfel încât persoana fizică să poată înțelege cum anume îi prelucrezi datele. 

Pasul 2. Folosește limbajul potrivit

Evită jargonul juridic și informațiile tehnice complicate și încearcă să explici persoanei, pe limbajul ei, cum anume îi prelucrezi datele. Nu da copy-paste de la alte site-uri deoarece documentele sunt protejate de drepturi de autor și este ilegal. În principiu, ar trebui să eviți să pasezi această sarcină către programator sau developer, deoarece majoritatea oamenilor tehnici nu sunt la curent cu legislația. Dacă ești jurist, evită jargonul juridic deoarece recomandările europene spun că limbajul trebuie să fie ușor de înțeles de către oricine. Atât noțiunile juridice (i.e. temeiul juridic), cât și noțiunile tehnice trebuie traduse într-un limbaj simplu, comun. 

Pasul 3. Identifică ce trebuie să scrii și schițează un plan

Politica de confidențialitate trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, elementele de la art. 13 și art. 14 din GDPR, respectiv:

  • identitatea și datele de contact ale operatorului;
  • datele de contact ale responsabilului cu protecția datelor;
  • categoriile de date;
  • scopurile prelucrării;
  • temeiurile juridice ale prelucrării;
  • dacă este cazul, interesele legitime;
  • destinatarii sau categoriile de destinatari;
  • intenția de a transfera;
  • perioada stocării;
  • drepturile persoanei vizate;
  • existența sau inexistența unui proces decizional automat.

Cel mai ușor este să creezi o secțiune pentru fiecare element de mai sus și să alegi un subtitlu potrivit. Imediat după ce ai tratat o secțiune, poți trece la următoarea. Dacă ți se pare deja prea complicat, recomandăm utilizarea șablonului nostru de Politică de confidențialitate ușor de completat de către oricine (click aici). 

Pasul 3. Redactarea propriu-zisă

Creează o introducere și tratează fiecare element separat, sub formă de subtitlu. Introducerea ar trebui să ofere câteva noțiuni preliminare despre site/companie, despre modalitatea de prelucrare și despre cuprinsul politicii de confidențialitate. Reține că recomandările europene sunt în sensul în care informația prezentată trebuie să fie stratificată, astfel încât utilizatorul să ajungă rapid la informația care îl interesează. Ai putea prezenta informația sub formă de acordeon. De exemplu, pe utilizator îl poate interesa doar modalitatea în care îpartajezi datele cu alte entități, de aceea ar trebui creată o secțiune specială dedicată fiecărei cerințe, ca de exemplu: „Cum și cu cine partajăm datele dvs?”. Ai grijă să nu omiți niciun element de la pct. 2. Dacă nu știi ce înseamnă vreun element de la punctul 2., poți căuta pe blogul nostru (utilizând funcția search) și vei afla mai multe informații.

Cu privire la categoriile de date cu caracter personal, ar trebui să ai grijă să acoperi o gamă cât mai largă de date prelucrate. Când îți pui întrebarea ce date prelucrez?”, ar trebui să ai în vedere că datele cu caracter personal înseamnă orice informație cu privire la o persoană fizică identificată sau identificabilă. 

O atenție deosebită trebuie să acorzi scopurilor prelucrării, care trebuie să fie prezentate specific persoanei fizice.

Exemple de informări greșite:

  • putem folosi datele dvs. să dezvoltăm noi servicii” (informarea este greșită deoarece nu este clar despre ce servicii este vorba);
  • „putem folosi datele dvs pentru a vă oferi servicii personalizate” (informarea este greșită deoarece nu este clar despre ce servicii personalizate este vorba);
  • „putem folosi datele dvs în scopuri de cercetare” (informarea este greșită deoarece nu este clar despre ce fel de cercetare este vorba);

Exemple de informări corecte:

  • „Vom analiza istoricul de cumpărături şi vom folosi detalii despre produsele pe care le-aţi achiziţionat anterior pentru a vă face sugestii pentru alte produse de care aţi putea fi interesat” (este clar ce tipuri de date vor fi prelucrate şi că datele vor fi prelucrate astfel încât reclamele personalizate să ajungă la persoana vizată);
  • „Vom păstra informaţiile privind vizitele tale recente pe site-ul nostru şi felul cum vă deplasaţi în diferite secţiuni ale site-ului pentru a analiza modul în care oamenii utilizează site-ul pentru a-l face mai intuitiv” (este clar ce tip de date vor fi procesate şi scopul).

 

 

Pasul 4. Implementarea politicii de confidențialitate pe site

Sunt foarte multe lucruri de discutat în privința acestui pas. În primul rând, trebuie să te asiguri că urci Politica într-un loc vizibil pe site pentru că, indiferent de cât de bine ar fi scrisă, dacă este ascunsă, nu își va îndeplini scopul. Politica ar trebui să existe în cât mai multe locuri pentru a fi cât mai aproape de conformitate, de exemplu:

  • în funcția de meniu de pe site;
  • în footer;
  • în semnătura din e-mail;
  • pe pagina de Facebook;
  • dacă vei comunica cu potențialii clienți inițial prin telefon, ar trebui să îi inviți să consulte politica de confidențialitate de pe site;
  • dacă vei comunica cu potențialii clienți inițial prin Facebook messenger, ar trebui să le furnizezi link-ul către Politica de confidențialitate, împreună cu invitația de a o lectura;
  • dacă utilizezi chatboți, trebuie să prezinți și această informație;

Te-ar putea interesa și:

Obligatoriu, la fiecare colectare de date (i.e. formulare de contact, formulare pentru înscriere la newsletter, formulare de comandă), trebuie să existe o căsuță nebifată prin care utilizatorul să își dea acordul că a citit și că este de acord cu Politica de confidențialitate. Această operațiune prin care utilizatorul își dă acordul trebuie stocată pentru a putea dovedi faptul că ai informat corespunzător și să te pui la adăpost în eventualitatea unui control sau al unui litigiu în instanță. Persoana fizică neinformată sau informată necorespunzător poate depune atât plângere la ANSPDCP, dar poate intenta și litigiu împotriva ta pentru a solicita despăgubiri.

Politica de confidențialitate trebuie separată în mod clar de Termeni și Condiții prin intermediul unor link-uri/pagini diferite. Termenii și Condițiile nu au legătură cu GDPR, existența lor pe site este cerută de legislația comerțului electronic.

La formularul de comandă, utilizatorul trebuie să accepte atât Termenii și Condițiile, dar și Politica de confidențialitate prin intermediul unor căsuțe/link-uri diferite.

Pentru aplicaţii, nota de informare ar trebui, de asemenea, să fie disponibilă înainte de download. Odată ce aplicaţia este instalată, informaţiile trebuie să fie uşor accesibile în interiorul aplicaţiei. O modalitate de a îndeplini această cerinţă este să se asigure că pentru accesarea informaţiilor nu se utilizează niciodată mai mult de două click-uri şi funcţia de meniu utilizată în aplicaţii ar trebui să includă întotdeauna o secţiune pentru protecţia datelor.

Pasul 5. Actualizarea și/sau modificarea

Politica de confidențialitate ar trebui revizuită cel puțin de două ori pe an pentru a fi actualizată dacă au intervenit ceva modificări în prelucrarea datelor. Este posibil ca în viitor o afacere să colecteze alte date, să transmită diferit datele sau să prelucreze datele în alte scopuri. Aceste modificări trebuie să se regăsească și în Politica de confidențialitate. Noile modificări trebuie aduse la cunoștința utilizatorilor (dacă aceștia au conturi create pe site) sau pot fi aduse la cunoștință prin afișare pe site.

Cum te putem ajuta?

Dacă ai nevoie de un șablon de Politică de confidențialitate la standardele GDPR, ușor de completat și adaptat la activitatea oricărui site/magazin online, cu instrucțiuni de completare, îți recomandăm șablonul nostru (click aici)

 


 

Vrei să înveți cum să implementezi corect GDPR? Îți recomandăm cursul nostru online cu 28 de module care acoperă integral, teoretic și practic, materia. La finalul cursului vei obține certificatul de absolvire și documentația GDPR (șabloane editabile în Word și Excel) pentru a implementa cu succes. Află mai multe aici 


IMAGINE-GDPR-LEGALUP.png

(Textul de mai jos este un pamflet și ar trebui tratat ca atare :))

 

Era o zi banală de primavară când Primarul din Satul „Consimțarul de jos” a aflat ceva ce avea să îi schimbe viața. A aflat un cuvânt nou: „GDPR”. Nedumerit și parțial disperat, își cheamă secretara.

– Ioana, ia spune… Ce mai e și acest GDPR?

– Nu știu, șefu’. O fi vreo boală?

– Cred că boală e. A naibii boală! Am auzit că toți o au. Auzi, Ioană, nu cumva ai luat și tu GDPR-ul ăsta și ești contagioasă?

– Șefu, nu cred că e o boală. Mă întorc în birou, studiez și revin cu mai multe detalii.

Ioana pleacă și revine peste câteva ore:

– Șefu, e o lege. Trebuie să o implementăm aici, la Primărie.

– Cum adică să implementăm? întreabă nedumerit Primarul.

– Păi sunt mai multe variante. Consultanță GDPR, KIT GDPR, angajăm pe cineva care știe…

– Prostii! Eu sunt Primar, îmi cumpăr un Manual!

Cercetează secretara piața manualelor GDPR din România și găsește un manual potrivit. Studiază primarul câteva zile și își cheamă din nou secretara:

– Ce ai făcut, Ioană? Mă iei de prost? Oi fi eu primar, dar engleză zău că știu!

– Nu știu, șefu.

– Ia spune. Cum implementăm acest GDPR?

– Cum face toată lumea, șefu’, cu șabloane. Că doar nu stăm să le scriem noi de la 0.

– Bun, să găsim niște sabloane atunci. Cumpără un KIT GDPR și hai să ne apucăm de treabă!

 

 

 

 


blog-legalup-legalup

Ești în siguranță pe site-ul nostru.

LegalUp Innovators at Law utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea si în activitatea curentă a LegalUp.ro cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politica privind utilizarea modulelor Cookie și Politica noastră de confidențialitate. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookies.

Privacy Settings saved!
Setari permisiuni

Cookie-urile sunt folosite pe acest site pentru a oferi cea mai bună experiență de utilizator. Dacă continuați, presupunem că sunteți de acord să primiți cookie-uri de pe acest site

Utilizăm fișiere de tip cookie pentru a personaliza și imbunătăți experiența ta pe website-ul nostru.

Utilizăm fișiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe website-ul nostru.
  • wordpress_test_cookie
  • wordpress_logged_in_
  • wordpress_sec

Decline all Services
Da, Sunt de acord