Aici descoperim
dreptul tehnologiei

Vinerea-Pro-Bono.png

Primul proiect LegalUp pe anul 2019 este unul inediat: Vinerea Pro Bono. Mai exact, dedicăm săptămânal o zi din viața noastră pentru binele comunității.

În fiecare vineri, de la 10 la 16, Ruxandra Sava, avocat și fondatoare LegalUp va oferi consultanță juridică în următoarele domenii de practică: GDPR și protecția datelor cu caracter personal, dreptul tehnologiei, dreptul proprietății intelectuale și drept comercial.

Înscrierea se realizează printr-un mail la adresa ruxandra.sava@legalup.ro, însoțit de o scurtă descriere a situației, proiectului sau problemei tale și a așteptărilor pe care le ai. Te rugăm să înțelegi că momentan oferim doar consultanță în domeniile de drept indicate mai sus. Îți vom indica vinerea și orele disponibile. Te rugăm să rezervi din timp, deoarece este programările se vor face în ordinea înscrierilor. Consultanța juridică se desfășoară la distanța (telefon sau skype) și este deschisă atât persoanelor fizice, cât și celor juridice.

Timpul alocat este de 45 de minute/consultație și 6 ore pe săptămână.


facebook-users-people-diversity1-ss-1920-1200x675.jpg

Instanța: Tribunalul București

Sentința nr. 313/21.02.2018

Ce s-a întâmplat?

Reclamanta a arătat că , în fapt, este artist interpret recunoscut la nivel național sub numele de scenă _____. Imaginea și modalitatea în care înțelege să își exercite drepturile la imagine au o importanță deosebită, în condițiile în care deciziile pot influența într-o manieră pozitivă sau egativă percepția publicului cu privire la persoana sa și prestațiile sale ca artist. Deseori imaginea sa este folosită în mod abuziv de persoane sau entități juridice, în scopul de a promova interese proprii sau pentru a-și face publicitate în scopuri comerciale, fără a ține cont de faptul că îi pot aduce atingere reputației și imaginii față de public, provocând însemnate prejudicii materiale și morale care cu greu pot fi reparate.

La începutul lunii martie 2017 re clamantei i s-a adus la cunoștință faptul că pârâții O____ I____ și societatea A___ M___ S____ S.R.L., în cadrul căreia asociat unic și administrator este O____ I____, se folosesc de imaginea sa pe pagina Facebook „Atelier Faiblesse”, unde își promovează produse vestimetare și de încălțăminte, existând poze ale relamantei purtând unul dintre respectivele produse (cizme). Reclamanta nu a cumpărat acest produs de la vreunul din magazinele A___ M___ S____ S.R.L., ci de la alt distribuitor, și în niciun caz nu și-a dat acordul ca pârâții să utilizeze imaginea în scopuri publicitare.

Scopul urmărit de pârâți a fost în mod evident acela de a crea impresia că reclamantă promovează produsele Atelier Faiblesse, comercializate de A___ M___ S____ S.R.L., și de a influența clienții să le cumpere. Se poate observa de către orice persoană care accesează această pagină de Facebook faptul că există postări ale clienților alăturate fotografiilor reclamantei, prin care solicită informații de la Atelier Faiblesse referitoare la prețul produsului pe care îl poartă în fotografie și modalitatea de livrare folosită, precum și răspunsuri la aceste întrebări din partea administratorului contului.

Reclamanta a solicitat inițal telefonic pârâtei O____ I____ să înceteze să mai folosească numele și imaginea sa pentru a-și promova produsele, să înlăture fotografiile personale de pe site-ul și de pe pagina de Facebook aflată în administrarea sa și a societății A___ M___ S____, însă  pârâta O____ I____ a refuzat categoric să se conformeze solicitării reclamantei.

În data de 13.03.2017 reclamanta a notificat prin intermediul B.E.J. C_________, N______ și Asociații pe A___ M___ S____ S.R.L. și pe administratorul O____ I____, că folosesc fără acordul său fotografii pe internet în scopuri comerciale inducând în eroare clienții, că i-a fost prejudiciat dreptul la imagine și a solicitat repararea acestui prejudiciu. Notificările înregistrate sub nr. 54N/10.03.2017 au fost comunicate de executorul judecătoresc la toate cele 3 spații comerciale deținute de societatea A___ M___ S____, în București și Voluntari, însă până până în prezent pârâții nu s-au conformat solicitării și continuă să se folosească în mod abuziv de numele de scenă și de imaginea reclamantei în scopuri comerciale, aducându-i în fiecare zi prejudicii patrimoniale și morale prin conduita lor ilicită.

Pretențiile reclamantei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București-Secția a III-a civilă sub nr.XXXXXXXXXXXX la data de 20.04.2017, reclamanta G______ A__-C______ în contradictoriu cu pârâta O____ I____, A___ M___ S____ S.R.L., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța:

1.    să se constate încălcarea de către pârâți a dreptului la imagine și a drepturilor reclamantei de a autoriza utilizarea portretului, prin folosirea fără drept de fotografii pe pagina publică de Facebook „Atelier Faiblesse” în scopul de a obține profit prin comercializarea de produse, asociind imaginea relamantei cu respectiva marcă de produse;

2. să se dispună înlăturarea tuturor fotografiilor sau imaginilor care conțin portretul reclamantei publicate pe pagina publică de Facebook „Atelier Faiblesse” și de pe site-urile de promovare a produselor comercializate de A___ M___ S____ S.R.L.;

3. să se dispună obligarea pârâților la plata despăgubirilor estimate provizoriu la valoarea de 5.000 euro, reprezentând prejudiciul cauzat reclamantei prin încălcarea dreptului la imagine prevăzut de dispozițiile art. 88 din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe și folosirea ilicită a fotografiilor reclamantei, fără acordul său, în scopuri comerciale;

4. să se dispună obligarea pârâților la plata daunelor moratorii în valoare de 1000 RON/zi începând cu data de 13.03.2017, când au fost notificați cu privire la folosirea fără autorizare a fotografiilor reclamantei, până la înlăturarea efectivă a acestora de pe pagina Facebook și de pe site-urile aflate în proprietatea sau administrarea pârâților, valoarea acestora fiind de 3.800 RON la data formulării prëzentei cereri, 20.04.2016 (38 zile x 1.000 RON)

5. să se dispună obligarea pârâților la publicarea în trei ziare de largă circulație, pe cheltuiala proprie, a hotărârii pronunțată de instanță în cazul admiterii acțiunii.

6. obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

 

Ce a decis instanța?

Față de susținerile reclamantei și apărările pârâtelor, tribunalul constată că în mod întemeiat reclamanta a arătat că îi sunt încălcate derpturile cu privire la imagine și la utilizarea portretului, întrucât, contrar susținerilor pârâtelor în sensul că nu au nicio legătură cu pagina Facebook „Atelier Faiblesse”, se poate constatata din înscrisurile extrase int5ernet depuse la dosar de către reclamantă, că pe pagina principală a site-ului atelier-faiblesse.ro există un link care face trimitere la pagina Facebook „Atelier Faiblesse”, pagină pe care sunt promovate produse ale pârâtelor, iar pe pagina de facebook se folosește aceeași siglă a societății pârâte. De asemenea, informațiile de pe Facebook privind utilizatorul si administratorul paginii sunt identice cu cele de pe site-ul oficial al pârâtei A___ M___ S____ S.R.L.: numere de telefon, adrese de e-mail pentru contact clienți, sunt indicate inclusiv sediile și showroom- urile acestei societăți ( f. 21- 30).

Tribunalul constată astfel că pârâta A___ M___ S____, având ca administrator pe pârâta O____ I____, au publicat fotografia reclamantei, cu nume de scenă ______, pe pagina de Facebook „Atelier Faiblesse” (f. 26) prin care promovează online produse vestimentare, fără a cere acordul reclamantei. Acest fapt atrage incidența dispozițiilor legale de la 88 alin.l din Legea nr.8/1996, modificată, privind dreptul de autor și drepturile conexe, text de lege care interzice publicarea imaginii unei persoane fără consimțământul său, neexistând niciuna dintre situațiile de excepție, când nu este necesar consimțământul (alin.2), deoarece persoana reprezentată nu este de profesie model și nu a primit o remunerație pentru a poza. Deși reclamanta este o persoană cunoscută, portretul său nu a fost executat cu ocazia activităților sale publice, ci într-un cadru privat. De asemenea, nu se poate prezuma acordarea consimțământului pentru utilizarea fotografiilor de către pârâți, întrucât portretul reclamantei nu a fost prezentat într-o fotografie de grup, pentru a fi considerat un detaliu al unei opere ce prezintă o adunare, un peisaj sau o manifestare publică, ci este singular.

Refuzul reclamantei este clar, de vreme ce s-au trimis notificări pârâtelor în sensul de a înlătura portretul reclamantei de pagina de facebook, fapt care nu s-a întâmplat, pârâtele menținând-ul, probabil pentru  a profita de asocierea numelui de scenă și imaginii artistei cu produsele comercializate de A___ M___ S____ si cu brandul Atelier Faiblesse.

În cauză sunt incidente și dispozițille de la art. 73 C.civ., privind dreptul la propria imagine: orice persoană are dreptul la propria imagine, iar în exercitarea acestui drept, persoana poate să interzică ori să împiedice reproducerea, în orice mod, a înfățișării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, precum și utilizarea unei asemenea reproduceri, nefiind cazul vreunei  excepții, când atingerile sunt permise de lege sau de convențiile și pactele internaționale privitoare la drepturile omului. Totodată, potrivit art. 74 alin. 1 lit. c) C.civ., captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane aflate într-un spațiu privat, fără acordul acesteia, constituie atingere adusă vieții private, iar conform lit. h) utilizarea cu rea-credință a numelui sau imaginii unei persoane reprezintă tot o atingere adusă vieții private. Aceste dispoziții sunt de asemenea incidente în cauză, prin folosirea fără drept a imaginii reclamantei pe pagina de facebook a pârâtelor, așa cum s-a reținut, astfel că tribunalul va admite cererea reclamantei sub acest aspect și va dispune înlăturarea fotografiilor sau imaginilor care conțin portretul reclamantei G______ A__ C______, publicate pe pagina de Facebook “Atelier Faiblesse” și pe site-urile de promovare comercializate de pârâtele O____ I____ și A___ M___ S____.

Tribunalul constată că sunt întrunite în cauză elementele răspunderii civile delictuale în persoana pârâtelor, respectiv existența faptei ilicite, așa cum s-a arătat mai înainte, existența culpei acestora, existența prejudiciului, respectiv afectarea imaginea reclamantei și legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, așa încât tribunalul va obliga pârâtele din cauză la  plata despăgubirilor către reclamantă, în sumă de 500 euro, în echivalent lei la data plății, pentru prejudiciul cauzat, apreciind că această sumă este rezonabilă în raport cu faptul publicări unei singure fotografii a reclamantei  de către pârâte.

În ce privește obligarea pârâtelor la plata de daune moratorii, așa cum s-a solicitat de către reclamantă, această cerere nu este întemeiată, având în vedere natura juridică a daunelor moratorii, respectiv faptul că reprezintă sume de bani care se datorează pentru întârzierea în executarea obligațiillor, ceea ce nu este cazul în speța de față.

Tribunalul va respinge ca neîntemeiată și cererea de obligare a pârâtelor la publicarea în trei ziare de largă circulație a hotărârii instanței, iar în aplicarea disp. art. 453 C.pr.civ. va obliga pârâtele la plata cheltuielilor de judecată, reduse proproțio0nal cu admiterea acțiunii, în sumă de 1.382 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru de 100 lei și 1.282 lei onorariu de avocat.

 

Pe scurt, instanța a dispus înlăturarea fotografiilor sau imaginilor care conțin portretul reclamantei G______ A__ C______, publicate pe pagina de Facebook “Atelier Faiblesse” și pe site-urile de promovare comercializate de pârâtele O____ I____ și A___ M___ S____.

A obligat pârâtele la plata despăgubirilor către reclamantă, de 500 euro, în echivalent lei la data plății, pentru prejudiciul cauzat.

 

Te-ar putea interesa și:

 

 


Dacă-un-concurent-operează-în-mod-ilegal-ne-putem-înțelege-să-îl-eliminăm-de-pe-piață_.png

Hotărârea în cauza C-68/12
Protimonopolný úrad Slovenskej republiky/Slovenská sporiteľňa a.s.

Înțelegerea prin care se urmărește eliminarea unui concurent este contrară normelor de concurență chiar dacă acesta operează pe piață în mod nelegal
Astfel, normele de concurență urmăresc să protejeze nu numai concurentul respectiv, ci și structura pieței și, prin aceasta, concurența ca atare

În 2009, Autoritatea de Concurență din Republica Slovacă a constatat că trei bănci slovace importante – și anume Slovenská sporiteľňa, Československá obchodná banka și Všeobecná úverová banka -, încălcaseră normele de concurență ale Uniunii. Astfel, acestea au decis să
rezilieze în mod coordonat contractele privind conturile curente ale întreprinderii cehe Akcenta CZ și să nu mai încheie noi contracte cu societatea respectivă. Aceasta din urmă este o instituție nebancară care furnizează servicii constând în operațiuni de schimb valutar fără numerar. Prin urmare, societatea are nevoie de conturi curente deschise în bănci pentru a-și putea desfășura activitățile, care presupun transferul de monedă străină din și în străinătate, inclusiv pentru clienții săi din Slovacia. Potrivit autorității de concurență, cele trei bănci s-au concertat ca urmare a nemulțumirii generate de scăderea profiturilor lor, rezultată din activitatea societății Akcenta,
considerată concurent care furnizează servicii clienților lor.

Autoritatea slovacă a aplicat amenzi băncilor Československá obchodná banka a.s. (3 183 427 de euro), Slovenská sporitel’ňa (3 197 912 euro) și Všeobecná úverová banka a.s. (3 810 461 de euro) pentru încălcarea dreptului concurenței. Una dintre bănci, Slovenská sporitel’ňa, a atacat în justiție decizia acestei autorități naționale prin care i-a fost aplicată amenda. Banca susține că nu a încălcat normele de concurență, deoarece Akcenta nu poate fi considerată concurentul său. Astfel, potrivit băncii, întrucât întreprinderea cehă
nu are autorizarea necesară potrivit dreptului slovac pentru a-și desfășura activitatea, aceasta operează pe piața slovacă în mod nelegal.

Najvyšší súd Slovenskej republiky (Curtea Supremă a Republicii Slovace), sesizată cu soluționarea litigiului, întreabă Curtea de Justiție dacă faptul că un concurent prejudiciat de un acord operează pe piață în mod nelegal este relevant din punct de vedere juridic pentru aprecierea
acordului.

În cuprinsul hotărârii pronunțate, Curtea amintește că, atunci când un acord are ca obiect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenței, nu mai este necesară luarea în considerare a efectelor concrete ale acestuia asupra concurenței pentru a se stabili caracterul lui
nelegal. Totodată, Curtea precizează că normele de concurență ale Uniunii urmăresc să protejeze nu numai interesele concurenților sau ale consumatorilor, ci și structura pieței și, prin aceasta, concurența ca atare.

În speță, Curtea constată că înțelegerea în cauză avea în mod specific ca obiect restrângerea concurenței. În consecință, faptul că Akcenta operează pe piața slovacă în mod pretins nelegal nu este relevant pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile unei încălcări a normelor de concurență. Pe de altă parte, Curtea subliniază că revine autorităților publice – iar nu întreprinderilor sau asocierilor de întreprinderi private – sarcina de a asigura respectarea normelor de concurență.

În plus, Curtea arată că banca Slovenská sporitel’ňa nu poate fi exonerată de răspundere pentru motivul că angajatul său care a participat la reuniunea la care s-a încheiat acordul anticoncurențial nu primise mandat. În acest context, Curtea amintește că participarea la înțelegeri nelegale constituie cel mai adesea o activitate clandestină, care nu se supune unor reguli formale. Prin urmare, sunt rare situațiile în care reprezentantul unei întreprinderi participă la o reuniune având mandat pentru comiterea unei încălcări.

 

Hotărârea poate fi accesată aici 


date-22.png

Când am auzit aseară termenul, am crezut că e o exprimare jurnalistică. Am verificat apoi proiectul de ordonanță de urgență și… supriză! Sintagma „taxă pe lăcomie” se regăsește în proiectul de Ordonanță de urgențăprivind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, care se va aplica din 2019.

Și totuși… Ce e taxa pe lăcomie?

În ultimul an, tot mai mulți români cu credite s-au plâns de faptul că creșterea ROBOR a consecință creșterea în consecință a cuantumului ratelor datorate băncilor. Însă, pentru 2019, s-a găsit o soluție inedită la această problemă: introducerea unei taxe pe lăcomie pe active în zona bancară.

Taxa pe lăcomie se aplică dacă ROBOR la 3 luni şi ROBOR la 6 luni depăşesc, ca medie trimestrială, valoarea de 1,5%.

Prin urmare, dacă nivelul mediu al ROBOR la 3 și 6 luni rămâne la 1,5% sau mai mic, taxa este 0. Dacă media ROBOR este între 1,5 și 2%, taxa va fi 0,2%. Dacă media este între 2 și 2,4%, taxa este 0,4%. Pentru o medie între 2,5 -3%, taxa pe lăcomie este 0,6%. Pentru o medie între 3 și 3,5%, taxa este 0,9%. Dacă media trimestrială Robor depăşeşte cu peste 2 puncte procentuale pragul de referinţă, taxa de 0,9 % creşte progresiv cu câte 0,3 puncte procentuale la fiecare depăşire de 0,5 puncte procentual.

 

 

Specialiștii au identificat câteva efecte ale introducerii acestei noi taxe pe lăcomie, printre care:

  1. Ca răspuns, băncile, pentru a se proteja, ar putea reduce volumul creditelor acordate, ceea ce va avea impact direct asupra producției economiei și consumului intern.
  2. Întrucât majoritatea băncilor sunt deține de bănci din străinatate, existăp riscul ca băncile din străinătate să investească mai puțin în filialele din România.
  3. Băncile pot căuta și găsi alternatice pentru a transfera povara taxei către clienți, întrucât consumatorii finali sunt cei care duc greul taxelor.




date-21.png

Zvonurile circulă cum că Moș Crăciun nu prea ar mai ajunge anul ăsta pe la noi, pentru că ar fi șters toată baza de date ca să respecte GDPR. Îngrijorați, i-am făcut o vizită week-end-ul ăsta. Nu ne-au descurajat nămeții și gerul de -20 grade. Moșul ne-a primit la el acasă și ne-a întâmpinat cu ciocolată caldă cu aromă de portocale și cozonac. S-a așezat resemnat la birou, ne-a arătat o foaie goală și a început să ne povestească:

– Dragii Moșului, sunt puțin derutat. Sunt un SRL cu un singur asociat, fără angajați. În cele din urmă, l-am numit pe Rudolph DPO…, începe moșul cu vocea răgușită.

– Înțelegem… Și totuși, noi vă așteptăm pe 24 seara.

– Când am auzit de GDPR, m-am speriat. Aveam mult prea multe date personale despre toți copiii. Spiridușii au venit de zor prin mai astă-vară și mi-au spus că datele cu caracter personal ale copiilor sunt date sensibile și că trebuie să cer consimțământul tuturor părinților. Dar cum să obțin eu consimțământul a câteva miliarde de oameni?

– Și ce ați făcut?

– Am șters, oftează Moș Crăciun.

– Ce anume ați șters?

– Toată baza de date… Spiridușii și Doamna Crăciun mi-au zis că nu există altă variantă. „Gata moșule, atât a fost. E vremea să te pensionezi…”. Doamna Crăciun spunea să mergem într-o vacanță în Caraibe că s-a săturat de atâta frig… Am fost într-o vacanță prelungită și m-am întors abia ieri că, cine știe, poate se mai poate face ceva.

– Dar Moșule, de ce ai mers pe consimțământ? Ai fi putut utiliza interesul legitim și era suficientă informarea. Pune spiridușii să îți scrie o notă de informare și o analiză a interesului legitim și ai grijă ca alături de jucării să lași și nota de informare.

– Unde scrie asta? întreabă curios Moșul.

– Art. 5 lit. d coroborat cu art. 13 din GDPR.

Moș Crăciun își cheamă spiridușii și se pun să studieze Regulamentul și ghidurile Grupului de Lucru Art. 29. După o oră, Moșul e lămurit:

– La treabă, spiriduși! Analiză a interesului legitim și notă de informare. Ne pregătim pentru Crăciun! Unde e responsabilul cu protecția datelor? Ruuudooolph??

Apare Rudolph.

– Rudolph, recuperează toată baza de date. Te-am numit DPO, tu te ocupi de asta!

Rudolph zâmbește ștrengar:

– Eu nu primesc ordine, sunt independent!

 

Moș Crăciun deschide laptopul și dă câteva telefoane. Adaugă apoi:

– Văd că ai fost cuminte anul ăsta…

-Dar Moșule, ai zis că ai șters…

-Are Moșul backup.

 

 


photo-1523822050965-9c9f5813560c.jpg

În luna ianuarie a anului trecut, o femeie a fost ucisă de fostul concubin cu o armă de vânătoare. Ucigașul a fost condamnat definitiv la detențiune pe viață, însă prea târziu. Deși victima a fost amenințată cu moartea în repetate rânduri și a depus mai multe plângeri penale împotriva agresorului pentru vătămare corporală și amenințare, organele statului nu ar fi luat în timp util măsuri pentru a proteja viața victimei, tergiversând urmărirea penală, așa cum precizează Radu Chiriță, unul din avocații care au reprezentat familia victimei în instanță pe blogul său. 

Potrivit hotnews.ro prin decizia Curții de Apel Târgu Mureș, mai multe instituții ale statului, între care Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR), Ministerul Afacerilor Interne (MAI) şi Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) sunt obligate să plătească în total 150.000 de euro fiului și părinților unei femei care a fost împușcată în cap, de fostul concubin, cu o armă de vânătoare, în luna ianuarie a anului trecut.

„Cred că este una dintre cele mai importante soluţii obţinute de firma pe care o conduc, dacă nu cea mai importantă. Am obţinut o grămadă de achitări, am cîştigat la CEDO tot felul, am câştigat la CCR tot felul, am căştigat procese în care era vorba despre foarte mulţi bani etc. Totuşi, parcă niciodată nu m-am bucurat mai mult decât ieri, gândindu-mă că acel copil – care are acum 6 ani – are poate o şansă în viaţă. Nu ştiu dacă îşi va mai aduce aminte vreodată de mama sa, nu ştiu dacă va vorbi vreodată cu tatăl său, nu cred că banii pe care îi va primi de la stat o să îi schimbe viaţa cu totul. Dar ştiu că măcar, prin hotărârea Curţii de Apel Tg. Mureş, statul român şi-a cerut scuze. I-a oferit o sumă de bani care să îi ajute pe bunicii care îl cresc şi i-a oferit speranţă că poate va ajunge într-o ţară în care instituţiile se comportă responsabil.

O ţară în care poliţia nu mai susţine că nu o avut timp o săptămână să proteje viaţa unei persoane. În care poliţia nu mai susţine că violenţa domestică nu este o infracţiunea gravă, care să necesite o reacţie rapidă. În care STS nu va mai afirma că ei nu răspund de ceea ce spun operatorii 112, deşi şi unii şi alţii vor susţine asta în recurs. Sper că, poate, văzând hotărârea instanţei, vor ajunge totuşi în al 15-lea ceas la concluzia că au greşit. Şi data viitoare când o femeie mai este ameninţată cu moartea şi bătută, poliţia, STS şi statul român vor face ceva pentru a-i proteja viaţa. Dacă la anul vom avea mai puţine femei ucise în violenţe domestice, poate că asta se va datora şi hotărârii pe care o laud acum. Pentru toate astea, ca om, nu ca avocat implicat în dosar, mulţumesc celor două doamne din completul Curţii de Apel.”, scrie domnul avocat Radu Chiriță pe blogul său.

Decizia Curții de apel nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs la ICCJ.



date-19.png

Conform unui proiect de lege, șoferii vor putea fi amendați de poliție și pe baza întregistrărilor video primite de la alți participanți la trafic. 
Cu alte cuvinte, legislația va putea da posibilitatea poliției să constate contravențiile și să sancționeze șoferii cu amendă și/sau avertisment și pe baza probelor video primite de la alți participanții la trafic. Participanții la trafic vor da, în acest sens, o declarație privind autenticitatea și veridicitatea înregistrării tehnice video furnizate. Pentru a fi folosite ca probe, întregistrările video trebuie să permită stabilirea certă a numărului de înmatriculare, culorii, mărcii şi modelului vehiculului implicat în săvârşirea contraventiei, precum şi a datei, orei şi locului săvârşirii contravenţiei. 

În aceste situații, procesul-verbal de contravenție se poate încheia și în lipsa șoferului contaravenient, odată ce identitatea acestuia a fost stabilită de către organele statului.

Modificările aduse Codului Rutier, așa cum sunt trecute în proiectul de lege:

1. La articolul 6, după punctul 20 se introduce un nou punct, punctul 201, cu următorul cuprins:

„20(1). Mijloc tehnic video – dispozitiv folosit de participantul la trafic, chiar dacă nu este certificat, omologat şi verificat metrologic, care produce o înregistrare tehnică video, prin intermediul căreia se atestă desfăşurarea unui eveniment, şi cu ajutorul căreia se probează încălcări ale unor reguli de circulaţie, altele decât cele referitoare la nerespectarea vitezei maxime admise.”

2. La articolul 102 alineatul (1), după punctul 39 se introduc două noi puncte, pct. 40 şi pct. 41, cu următorul cuprins:

„40. falsificarea unei înregistrări tehnice Video prin contrafacere, alterare ori prin determinarea atestării unor împrejurări necorespunzătoare adevărului sau omisiunea înregistrării unor date sau împrejurarări, dacă a fost urmată de prezentarea acesteia unei unităţi de poliţie, de către făptuitor sau de către o altă persoană căreia fâptuitorul i-a înmânat-o spre prezentare, în scopul de a dovedi existenţa unei contravenţii sau săvârşirea acesteia de o anumită persoană.

41. prezentarea unei înregistrări tehnice video falsificate unei unităţi de poliţie, în scopul de a dovedi existenţa unei contravenţii sau săvârşirea acesteia de o anumită persoană.”

3. Alineatul (2) al articolului 109 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Constatarea contravenţiilor se poate face şi cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate şi verificate metrologie, folosite de Poliţia Română, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contraventiei.”

4. După alineatul (2) al articolului 109, se introduce un nou alineat, alin. (2^1), cu următorul cuprins:

„(2′) Constatarea contravenţiilor se poate face şi cu ajutorul unor mijloace tehnice video folosite de participanţii la trafic, dacă acestea permit stabilirea certă a numărului de înmatriculare, culorii, mărcii şi modelului vehiculului implicat în săvârşirea contraventiei, precum şi a datei, orei şi locului săvârşirii contravenţiei, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contraventiei.”

5. După alineatul (3) al articolului 109, se introduce un nou alineat, alin. (3^1), cu următorul cuprins:

„(3^1) În cazurile prevăzute la alin. (2^1), procesul—verbal se poate încheia şi în lipsa contravenientului, după stabilirea identităţii conducătorului de vehicul; pentru constatarea contraventiei este necesară şi declaraţia participantului la trafic asupra faptelor ce constituie obiectul contraventiei şi asupra autenticităţii si veridicităţii înregistrării tehnice video furnizate, precum şi confirmarea faptelor de către martori, dacă există, menţionându-se acestea în procesul-verbal de constatare a contraventiei.“



date-16.png

Întrebare: Bună, LegalUp! În prezent, mi-a fost poprită indemnizația de creștere a copilului pe care o primesc lunar. M-am consultat cu o prietena care a absolvit Dreptul și am înțeles că nu se poate pune poprire pe indemnizația de creștere a copilului: Mă poți ajuta cu o opinie în acest sens?

 

 

 

 

Răspuns: Bună, dragă cititor al blogului nostru! Îți transmitem în cele ce urmează opinia noastră.

Legislația interzice în mod expres prin art. 729 alin. (7) din Codul de procedură civilă urmărirea silită a indemnizațiilor pentru creșterea copilului și ajutoarelor pentru îngrijirea acestuia.

Art. 729 alin. (7) din Codul de procedură civilă prevede că: „alocațiile de stat și indemnizațiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum și orice alte asemenea indemnizații cu destinație specială, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii.

De asemenea, art. 20 alin. (1) din Ordonanța de urgență nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor prevede că „Drepturile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență nu pot fi urmărite silit decât în vederea recuperării, conform legii, a sumelor încasate necuvenit cu acest titlu.”

 

Pentru a obține desființarea popririi și restituirea sumelor de bani încasate, ar trebui să formulați contestație la executare în termen de 15 zile de la data la care ați primim inștiințarea asupra popririi la instanța de judecată competentă.


1523380774_656354_1523382404_noticia_normal-1200x675.jpg

O instanța din Germania a hotărât că, chiar și în cazurile în care produsele care au fost cumpărate de influenceri, postările acestora din urmă pe instagram trebuie etichetate ca reclamă publicitate dacă există o legătură către contul comerciantului.

O asociație împotriva concurenței neloiale din Germania a acționat în instanță un influencer cu 50k de followeri pe Instagram, care folosește platforma Instagram și blogul personal pentru a posta despre viața personală, dar și despre alte subiecte precum modă și tehnologie de consum. Potrivit Asociației, influencerul ar fi trebuit să eticheteze mai multe postări drept publicitate. Influencerul s-a apărat invocând că a cumpărat produsele prezentate în postări.

Ce a decis instanța din Germania?

Înainte de a hotârî, instanța s-a întrebat dacă activitatea influencerului constituie o practică comercială în sensul legii. Instanța a fost de părere că, din punct de vedere pur obiectiv, prezentarea bunurilor de către un influenncer are rolul de a promova vânzările, deoarece followerii sunt direcționați prin intermediul legăturilor către conturile de Instagram ale companiilor, intrând apoi în contact direct cu întreaga gamă de produse ale acestora din urmă. De asemenea, natura contului Instagram în cauză sugerează că aceasta constituie o practică comercială. Cu 50.000 de followeri, promovarea fiind principala sursă de venit, și existența unei adrese de afaceri la sediul unei agenții de publicitate, contul este orientat comercial. Chiar și informațiile emise de Medienanstalten [marca umbrelă a celor 14 autorități de presă din Germania], potrivit cărora produsele cumpărate de către o persoană nu trebuie să fie identificate ca publicitate, nu se aplică unei persoane cu un număr atât de mare de followeri. În plus, instanța a considerat că pârâtul acționează și pentru a-și promova propria companie, deoarece generează venituri din cooperarea cu alte companii și, prin urmare, are și interesul de a face apel la contul său Instagram. Orice motivație privată care ar putea exista din partea ei nu poate fi clar separată de motivația comercială care există, de asemenea. Identificarea posturilor ca și publicitate nu poate fi eliminată. Publicul larg pentru posturi include nu numai adepții care sunt familiarizați cu mecanismele Instagram, dar și cu grupurile care au nevoie de protecție, cum ar fi copiii care, din cauza lipsei lor de experiență, nu ar putea să recunoască caracterul promoțional al posturilor.

Ca reacție la această decizie, unii influenceri din Germania etichează fiecare postare drept publicitate.

Decizia nu este definitivă și a fost atacată la instanța superioară, care va trebui să se pronunțe asupra următoarelor dileme:

  • Cum va răspunde legea la realitatea că, pentru un influencer, viața personală și cea de afaceri sunt una și același lucru?
  • Cei care aleg această „profesie” nu mai pot fi considerate persoane private pe social media?

 


Sursa aici

date-14.png

Evoluția tehnologică face din ce în ce mai dificilă separarea vieții profesionale de cea personală. O simțim pe pielea noastră, zi de zi, atunci când primim, în afara programului de lucru, e-mail-uri, mesaje și notificări de la diverse aplicații în interes de serviciu.

Spania a venit cu o soluție interesantă pentru problema oboselii excesive a angajaților provocate de calculator și a stipulat, pentru prima dată, dreptul angajatului de a se deconecta, odată cu adoptarea noii legi privind protecția datelor cu caracter personal.

Angajații din sectorul privat și cel public din Spania vor avea dreptul să deconecteze orice dispozitive digitale pentru a asigura, în afara timpului de lucru aplicabil, respectarea perioadelor de odihnă și a concediilor.

Companiile din Spania vor trebui să pună în practică o politică de utilizare responsabilă a dispozitivelor pentru a asigura acest drept de deconectare în acele cazuri în care angajații lucrează total sau parțial în afara locului de muncă, și anume atunci când o fac de la domiciliu prin intermediul dispozitivelor digitale.

Deși în legislația română nu există încă stipulat expres dreptul la deconectare, angajații ar trebui să știe că în afara programului e lucru au dreptul de a se deconecta total de la dispozitive astfel încât să se poată odihni corespunzător în week-end-uri și vacanțe. Cu toate acestea, un contact de urgență (ca de exemplu, numărul personal de telefon) trebuie să existe pentru a se putea lua măsurile necesare în cazul unei urgențe sau unui caz de forță majoră care necesită intervenția angajatului în afara programului de lucru. De asemenea, angajații ar trebui să utilizeze responsabil tehnologia și să deranjarea nejustificată a angajaților în afara programului de lucru și să își încurajeze angajații să se deconecteze pentru a putea separa viața personală de cea profesională.

Deși tehnologia ne poate da flexibilitatea să lucrăm când și cum vrem, utilizată iresponsabil, ne poate face să simțim că pierdem controlul. Deconectarea frecventă e necesară pentru a menține un echilibru între viața personală și cea profesională. Așa cum dispozitivile sunt lăsate la încărcat și noi, oamenii, avem nevoie de pauze pentru a ne încărca bateriile și a ne bucura de ce există în jurul nostru: oameni, natură, anotimpuri, animale.

Ești în oraș cu prietenii și ai primit un mail de la serviciu? Îl poți citi și luni dimineața.