Ipoteca în Noul Cod Civil. Feluri, trăsături și moduri de stingere

Ipoteca, potrivit art. 2343 Cod Civil, este un drept real asupra unor bunuri mobile sau imobile afectate executării unei obligații. Spre deosebire de gaj și de dreptul de retenție, ipoteca nu presupune deposedarea de bunul grevat[1] și astfel cum s-a spus în doctrină, „avantajul ipotecii este că atributele de posesie, folosință și dispoziție care alcătuiesc […]

Beneficiul de diviziune. Ce este acest beneficiu potrivit legii?

Beneficiul de diviziune este reglementat de art. 2297 și urm. Cod Civil și reprezintă, așa cum s-a explicat în doctrină, „facultatea recunoscută cofideiusorului, în ipoteza existenței mai multor fideiusori ai aceluiași debitor, pentru aceeași datorie, de a solicita creditorului să își dividă acțiunea și să o reducă la partea fiecăruia”[1]. Pentru a nu se prejudicia […]

Beneficiul de discuțiune. Ce este acest beneficiu conform legii?

Beneficiul de discuțiune este reglementat la art. 2294 și urm. din Codul Civil și reprezintă facultatea fideiusorului de a solicita creditorului să urmărească mai întâi bunurile debitorului principal. El reprezintă un mijloc de apărare[1] al fideiusorului față de creditor. Potrivit legii, creditorul nu are obligația de a urmări mai întâi debitorul principal, astfel încât el […]

Fideiusiunea în Noul Cod Civil. Feluri, trăsături, efecte

Fideiusiunea este reglementată la art. 2280 și urm. Cod Civil și reprezintă „contractul prin care o parte, fideiusorul, se obligă față de cealaltă parte, care are într-un alt raport obligațional calitatea de creditor, să execute, cu titlu gratuit sau în schimbul unei remunerații, obligația debitorului dacă acesta din urmă nu o execută”[1]. Exemplu de fideiusiune: […]

Acțiunea pauliană sau revocatorie în Noul Cod Civil. Condiții și efecte

Acțiunea pauliană este reglementată de art. 1562 – 1565 Cod Civil și reprezintă „acea acțiune în justiție prin care creditorul cere declararea inopozabilității actelor juridice încheiate de către debitor în prejudicierea intereselor sale, cum sunt acele acte juridice prin care debitorul își creează sau își mărește o stare de insolvabilitate[1]. Acțiunea pauliană nu trebuie confundată […]

Acțiunea oblică în Noul Cod Civil. Noțiune, condiții, efecte

Acțiunea oblică este reglementată la art. 1560 – 1561 Cod Civil și reprezintă, astfel cum a fost definită în doctrină, „acea acțiune în justiție sau orice alt mijloc legal prin care creditorul exercită drepturile debitorului său, atunci când acesta refuză sau neglijează să le exercite”[1]. Interesul creditorului de a introduce acțiunea obligă stă în faptul […]

Creditori chirografari. Cine sunt ei potrivit legii?

Întâlnim deseori în dreptul civil noțiunea de creditori chirografari. Ce sunt aceștia și ce exemple există? Potrivit doctrinei, „creditorii care au ca și garanție comună numai patrimoniul debitorului se numesc creditori chirografari, pentru a fi deosebiți de creditorii care dispun de o garanție personală sau reală veritabilă. Creditorii chirografari (obișnuiți, care nu au o garanție […]

Novația în Codul Civil. Reglementare și exemple din practică

Novația este o operațiune juridică prin care părțile sting o obligație veche și o înlocuiesc cu alta nouă[1]. De exemplu, un debitor care avea de plată o sumă de bani, se poate obliga ca în locul obligației de a plăti o sumă de bani, să transfere dreptul de proprietate asupra unor mărfuri sau să presteze […]

Preluarea datoriei: o noutate legislativă în Codul Civil

Preluarea datoriei este o noutate legislativă introdusă de actualul Cod Civil, fiind reglementată la art. 1599 și urm. Cod Civil. Preluarea datoriei a fost definită ca acea „operațiune juridică prin care un debitor (debitor cedent) transmite datoria sa unei alte persoane (debitor cesionar), care se obligă, de regulă, în locul său, față de creditorul cedat”[1]. […]

Subrogația în Codul Civil. Cum funcționează în practică și care sunt avantajele?

Subrogația apare atunci când o persoană plătește o datorie în locul altei persoane, fără intenția de a gratifica[1]. De exemplu, A (debitor) are o datorie la B (creditor), datorie care este plătită de către C. Ca urmare a subrogației, C se subrogă în drepturile creditorului plătit (B), dobândind toate drepturile acestuia împotriva debitorului A. Subrogația […]