Executarea silită în natură este reglementată la art. 1527-1529 Cod Civil. Conform unei opinii din doctrină, executarea silită în natură este un „pandant al principiului pacta sunt servanda”, potrivit căruia părțile trebuie să își respecte cuvântul dat și să-și îndeplinească obligațiile în natură, indiferent de cât de oneroase ar fi acestea, cu excepția situației în […]
Noțiunea de bun poate fi utilizată într-un sens dublu[1]. În sens larg, noțiunea de bun cuprinde atât lucrurile, cât și drepturile privitoare la lucruri[2]. În sens restrâns, noțiunea de bun include doar lucrurile asupra cărora pot exista drepturi patrimoniale[3], adică orice lucru (e.g., o casă, o mașină, un fruct, un tricou). Bunul a fost definit […]
Capacitatea procesuală reprezintă una dintre cele patru condiții pentru declanșarea unui proces civil, alături de formularea unei pretenții (sau afirmarea unui drept), calitatea procesuală și interesul de a acționa și se subclasifică în capacitatea procesuală de folosință și capacitatea procesuală de exercițiu. Capacitatea procesuală reprezintă aplicarea capacității civile pe plan procesual[1]. Capacitatea procesuală de folosință […]
Acțiunea în simulație sau acțiunea în declararea simulației este o acțiune pe care o au la îndemână cei interesați să demonstreze în justiție că un anumit contract a fost simulat, că nu corespunde realității, fiind mincinos. Cel mai adesea, persoanele interesate să demonstreze că un contract este mincinos sunt chiar persoanele prejudiciate de către respectivul […]
Simulația este o operațiune juridică prin care părțile ascund sau deghizează adevărul. Simulația implică două acte: un act public mincinos și un act secret ascuns. Într-o simulație, voința reală a părților se regăsește în actul secret și nu în actul public[1]. Pe înțelesul tuturor, am putea spune că simulația este o minciună. O simulație întâlnită […]
Liberalitățile (donațiile sau legatele) sunt supuse, în anumite condiții, unui raport dacă acestea depășesc un anumit prag. Astfel, liberalitățile care încalcă rezerva succesorală vor fi supuse reducțiunii la cererea moștenitorilor rezervatari (soț, copii, nepoți, părinți). De exemplu, dacă X are un singur copil (Y) și donează, în timpul întreaga avere lui Z, Y beneficiază de […]
Potrivit art. 1281 Cod Civil, contractul este opozabil terților, iar terții nu pot aduce atingere drepturilor și obligațiilor născute dintr-un contract. Opozabilitatea rezultă din faptul că, astfel cum s-a afirmat în doctrină, „contractul și situațiile juridice la care dă naștere sunt realități sociale care, într-o ordine de drept, impun tuturor o atitudine de respect”[1]. Potrivit […]
Stipulația pentru altul este o figură juridică foarte interesantă. În trecut, stipulația pentru altul a fost numită și „contractul în folosul unei terțe persoane”. Rațiunea din spate este următoarea: deși nimeni nu poate fi obligat prin voința altei persoane, „o persoană poate să beneficieze, în mod direct, de drepturi ce-i sunt oferite printr-un contract, la […]
Libertatea contractuală a fost ridicată la rang de principiu de legislația modernă și înseamnă, în esență, faptul că oamenii sunt liberi să încheie orice contracte doresc atât timp cât nu încalcă ordinea publică sau bunele moravuri. Potrivit principiului forței obligatorii a contractului (pacta sunt servanda), contractul devine lege pentru cei care au încheiat, în mod […]
Contractul este definit de actualul Cod Civil prin articolul 1166 astfel: „acordul de voințe dintre două sau mai multe persoane cu intenția de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic”. În sensul legii civile române, termenul „contract” este sinonim cu termenul „convenție”[1]. Contractul face parte, alături de actul juridic unilateral, din categoria actelor juridice […]
-30%
