Fideiusiunea în Noul Cod Civil. Feluri, trăsături, efecte
Fideiusiunea este reglementată la art. 2280 și urm. Cod Civil și reprezintă „contractul prin care o parte, fideiusorul, se obligă față de cealaltă parte, care are într-un alt raport obligațional calitatea de creditor, să execute, cu titlu gratuit sau în schimbul unei remunerații, obligația debitorului dacă acesta din urmă nu o execută”[1]. Exemplu de fideiusiune: […]
Acțiunea pauliană sau revocatorie în Noul Cod Civil. Condiții și efecte
Acțiunea pauliană este reglementată de art. 1562 – 1565 Cod Civil și reprezintă „acea acțiune în justiție prin care creditorul cere declararea inopozabilității actelor juridice încheiate de către debitor în prejudicierea intereselor sale, cum sunt acele acte juridice prin care debitorul își creează sau își mărește o stare de insolvabilitate[1]. Acțiunea pauliană nu trebuie confundată […]
Acțiunea oblică în Noul Cod Civil. Noțiune, condiții, efecte
Acțiunea oblică este reglementată la art. 1560 – 1561 Cod Civil și reprezintă, astfel cum a fost definită în doctrină, „acea acțiune în justiție sau orice alt mijloc legal prin care creditorul exercită drepturile debitorului său, atunci când acesta refuză sau neglijează să le exercite”[1]. Interesul creditorului de a introduce acțiunea obligă stă în faptul […]
Creditori chirografari. Cine sunt ei potrivit legii?
Întâlnim deseori în dreptul civil noțiunea de creditori chirografari. Ce sunt aceștia și ce exemple există? Potrivit doctrinei, „creditorii care au ca și garanție comună numai patrimoniul debitorului se numesc creditori chirografari, pentru a fi deosebiți de creditorii care dispun de o garanție personală sau reală veritabilă. Creditorii chirografari (obișnuiți, care nu au o garanție […]
Poate lua copilul numele de familiei al mamei?
Poate prelua copilul numele de familie al mamei? Codul Civil stabilește regulile privind acordarea numelui de familie copilului născut din căsătorie (art. 449 Cod Civil) și copilului din afara căsătoriei (art. 450 Cod Civil). Codul Civil actual respectă pe deplin egalitatea între bărbat și femeie și, în particular, egalitatea între mamă și tată cu privire […]
Novația în Codul Civil. Reglementare și exemple din practică
Novația este o operațiune juridică prin care părțile sting o obligație veche și o înlocuiesc cu alta nouă[1]. De exemplu, un debitor care avea de plată o sumă de bani, se poate obliga ca în locul obligației de a plăti o sumă de bani, să transfere dreptul de proprietate asupra unor mărfuri sau să presteze […]
Preluarea datoriei: o noutate legislativă în Codul Civil
Preluarea datoriei este o noutate legislativă introdusă de actualul Cod Civil, fiind reglementată la art. 1599 și urm. Cod Civil. Preluarea datoriei a fost definită ca acea „operațiune juridică prin care un debitor (debitor cedent) transmite datoria sa unei alte persoane (debitor cesionar), care se obligă, de regulă, în locul său, față de creditorul cedat”[1]. […]
Subrogația în Codul Civil. Cum funcționează în practică și care sunt avantajele?
Subrogația apare atunci când o persoană plătește o datorie în locul altei persoane, fără intenția de a gratifica[1]. De exemplu, A (debitor) are o datorie la B (creditor), datorie care este plătită de către C. Ca urmare a subrogației, C se subrogă în drepturile creditorului plătit (B), dobândind toate drepturile acestuia împotriva debitorului A. Subrogația […]
Cesiunea de creanță în Noul Cod Civil. Noutăți, condiții și efecte
Cesiunea de creanță este un contract prin intermediul căruia creditorul transmite un drept de creanță unei alte persoane[1]. În doctrină cesiunea de creanță a fost definită drept „convenția prin care creditorul cedent transmite unei alte persoane, denumită cesionar, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul său de creanță împotriva debitorului său, denumit debitor cedat”[2]. […]
Imposibilitatea fortuită de executare în Noul Cod Civil
Imposibilitatea fortuită de executare este reglementată printr-un unic articol în Codul Civil (art. 1634 Cod Civil) și poate fi definită ca „acea cauză de stingere a obligației care se datorează imposibilității fortuite absolute și perpetue de executare din partea debitorului”[1]. Această imposibilitate nu trebuie să aibă legătură cu vreo culpă a debitorului[2], ci trebuie să […]