Gestiunea de afaceri este reglementată la art. 1330-1340 Cod Civil și a fost definită în doctrină ca „fapta unilaterală a unei persoane, denumită gerant (negotiorum gestor), care, fără să fie obligată, gestionează în mod voluntar și oportun afacerile altei persoane, numită gerat (dominus), care nu cunoaște existența gestiunii sau, cunoscând gestiunea, nu este în măsură […]
În sens larg, un fapt juridic este un eveniment susceptibil să antreneze consecințe juridice[1], putând fi un fapt al omului (i.e. o deplasare, o întâlnire, o amenajare a unei case, o reparație a unui bun) sau un fapt al naturii (un incediu, o torndadă, o furtună, un tsunami etc). Spre deosebire de actele juridice (unde […]
Actul juridic unilateral este definit prin art. 1324 Cod Civil ca acel act juridic care presupune numai manifestarea de voință a autorului său. Din definiția enunțată anterior, rezultă principala diferență dintre actul juridic unilateral și contractul unilateral. Astfel, actul juridic unilateral presupune o singură manifestare de voință (manifestarea de voință a autorului actului), iar contractul […]
Potrivit art. 543 Cod Civil, un bun fungibil este un bun determinabil după număr, măsură sau greutate și care poate fi înlocuit cu alte bunuri în executarea unei obligații. În doctrină s-a explicat că „bunul fungibil este acela care, în executarea unei obligații, poate fi înlocuit cu altul, fără ca aceasta [înlocuirea] să afecteze valabilitatea […]
Noțiunea de bun poate fi utilizată într-un sens dublu[1]. În sens larg, noțiunea de bun cuprinde atât lucrurile, cât și drepturile privitoare la lucruri[2]. În sens restrâns, noțiunea de bun include doar lucrurile asupra cărora pot exista drepturi patrimoniale[3], adică orice lucru (e.g., o casă, o mașină, un fruct, un tricou). Bunul a fost definit […]
Capacitatea procesuală reprezintă una dintre cele patru condiții pentru declanșarea unui proces civil, alături de formularea unei pretenții (sau afirmarea unui drept), calitatea procesuală și interesul de a acționa și se subclasifică în capacitatea procesuală de folosință și capacitatea procesuală de exercițiu. Capacitatea procesuală reprezintă aplicarea capacității civile pe plan procesual[1]. Capacitatea procesuală de folosință […]
Potrivit art. 1281 Cod Civil, contractul este opozabil terților, iar terții nu pot aduce atingere drepturilor și obligațiilor născute dintr-un contract. Opozabilitatea rezultă din faptul că, astfel cum s-a afirmat în doctrină, „contractul și situațiile juridice la care dă naștere sunt realități sociale care, într-o ordine de drept, impun tuturor o atitudine de respect”[1]. Potrivit […]
Libertatea contractuală a fost ridicată la rang de principiu de legislația modernă și înseamnă, în esență, faptul că oamenii sunt liberi să încheie orice contracte doresc atât timp cât nu încalcă ordinea publică sau bunele moravuri. Potrivit principiului forței obligatorii a contractului (pacta sunt servanda), contractul devine lege pentru cei care au încheiat, în mod […]
Un contract sinalagmatic (sau bilateral) este acel tip de contract care se caracterizează prin reciprocitatea și interdependența obligațiilor, fiecare parte având obligații și drepturi și fiecare parte având atât calitatea de debitor, cât și calitatea de creditor[1]. Contractul sinalagmatic se diferențiază de contractul unilateral care naște obligații numai pentru una dintre părți. Exemple de contracte […]
Liberalitățile sunt actele juridice cu titlu gratuit prin intermediul căruia dispunătorul își micșorează patrimoniul cu folosul patrimonial procurat celui gratificat[1]. Diferența principală față de actele juridice dezinteresate este aceea că, în situația liberalităților, patrimoniul dispunătorului se micșorează. De exemplu, prin intermediul unui contract de donație, un bun iese din patrimoniul dispunătorului pentru a intra în […]
-30%
