Actele juridice dezinteresate sunt acele acte juridice cu titlu gratuit prin intermediul cărora dispunătorul procură un beneficiu cuiva fără a-și micșora propriul patrimoniu[1]. Exemple de acte juridice dezinteresate: mandatul gratuit, comodatul, depozitul neremunerat, contractul de voluntariat[2]. [1] G. Boroi, C. A. Anghelescu, Curs de drept civil. Partea Generală, Ediția a 3-a, Ed. Hamangiu, București, 2021, […]
Potrivit dispozițiilor art. 1173 Cod Civil, actele juridice aleatorii sunt actele juridice cu titlu oneros care, prin natura lor sau prin voința părților, oferă cel puțin uneia dintre părți șansa unui câștig și o expune, totodată, la riscul unei pierderi, câștigul și pierderea depinzând de un eveniment viitor și incert. De exemplu vânzarea unui lucru […]
Un act juridic comutativ este acel act juridic cu titlu oneros în care, la momentul încheierii, existența drepturilor și obligațiilor părților este certă, iar întinderea drepturilor și obligaților este determinată sau determinabilă (art. 1173 Cod Civil). Exemple de acte juridice comutative: contractul de vânzare, contractul de locațiune, contractul de antrepriză, contractul de mandat.
Un act juridic cu titlu gratuit este un act dezinteresat sau o liberalitate prin intermediul căruia o parte urmărește să procure celeilalte părți un beneficiu, fără a obține în schimb un avantaj. El se deosebește de actele cu titlu oneros unde fiecare parte urmărește un avantaj în schimbul obligațiilor asumate. Putem menționa următoarele exemple de […]
Potrivit art. 1172 alin. (1) Cod Civil, un act juridic cu titlu oneros este acela prin intermediul căruia fiecare parte urmărește un avantaj în schimbul obligațiilor pe care și le-a asumat. Ele se deosebesc de actele juridice cu titlu gratuit prin care o parte urmărește să procure altei părți un beneficiu, fără a obține un […]
Un act juridic solemn este o categorie distinctă de act juridic, alături de actul juridic consensual și actul juridic real. În doctrină s-a afirmat faptul că „actul juridic solemn (denumit și formal) este acel act juridic pentru formarea căruia simpla manifestare de voință nu este suficientă, ci aceasta trebuie să îmbrace o anumită formă prescrisă […]
Ce înseamnă capacitatea de folosință potrivit Codului Civil? Ea face parte, alături de capacitatea de exercițiu, din capacitatea civilă a persoanei fizice. Capacitatea civilă a persoanei fizice reprezintă calitatea de a fi subiect de drept[1], adică calitatea de a exista din punct de vedere juridic, de a încheia acte juridice, de a fi titularul unor […]
Ce este un drept de creanță potrivit legislației civile? Drepturile de creanță (ius ad personam) au fost definite ca acele drepturi subiective patrimoniale în temeiul cărora subiectul activ, numit creditor, poate pretinde subiectului pasiv, numit debitor, să dea, să facă ori să nu facă ceva, sub sancțiunea constrângerii de către stat[1]. În situația drepturilor de […]
Un subiect de drept conform legislației civile din România este reprezentat de persoane fizice sau persoane juridice. Pentru a fi subiect de drept, astfel cum s-a afirmat în doctrină, „nu este necesară o calitate specială, fiind suficientă aceea de ființă umană (persoană fizică) sau aceea de entitate organizată, având un patrimoniu propriu și un scop […]
În funcție de numărul părților care participă la încheierea actului, actele juridice se clasifică în unilaterale, bilaterale și multilaterale. Ca urmare, un act juridic unilateral va fi rezultatul voinței unei singure părți, astfel cum prevede și art. 1323 Cod Civil. În doctrină s-au oferit următoarele exemple de act juridic unilateral: acceptarea moștenirii, testamentul, renunțarea la […]
-30%
