Plata nedatorată în Noul Cod Civil. Noțiune, condiții, restituire

Plata nedatorată este reglementată de art. 1341 – 1344 Cod Civil și reprezintă „executarea de către o persoană, numită solvens, a unei obligații la care nu este ținută și fără intenția de a plăti datoria altcuiva, față de o altă persoană numită accipiens, în urma căruia solvensul devine creditorul și accipiens debitorul restituirii plății, adică se naște o obligație[1]. Astfel, în urma acestei plăți nedatorate, solvens dobândește un drept de creanță – dreptul de a cere restituirea prestației (plății nedatorate)[2]. În doctrină, plata nedatorată a fost definită ca „executarea de către o persoană a unei obligații la care nu era ținută și pe care a făcut-o fără intenția de a plăti datoria altuia”[3].

 

 



Plata nedatorată. Condiții

Pentru a ne afla în prezența unei plăți nedatorate care dă naștere dreptului la restituire, trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, mai multe condiții:

1.Existența unei plăți

Plata are un sens juridic larg, semnificând executarea oricărei obligații, indiferent de obiect[4], prestația putând fi de a da sau de a face. Astfel, plata nu înseamnă doar oferirea unei sume de bani, ci așa cum s-a explicat în doctrină „plata nedatorată poate consta în executarea oricărei obligații pozitive, adică de a da sau de a face, cu intenția de a stinge o datorie care nu există”[5]. Astfel, plata nedatorată poate privi atât o sumă de bani, cât și un bun individual determinat sau un bun generic[6]. Cu toate acestea, plata nedatorată nu se aplică obligațiilor naturale deoarece art. 1471 Cod Civil prevede că restituirea nu operează în privința obligațiilor naturale care au fost executate de bună-voie[7].

2. Datoria a cărei stingere s-a urmărit prin plata nu există[8]

3. Plata să nu fi fost executată cu intenția de a plăti datoria altcuiva

Nu este supus restituirii ceea ce s-a plătit cu titlu de liberalitate sau gestiune de afaceri[9].

4. În principiu, plata s-a realizat din eroare

Este necesar ca plata să se efectueze din eroare (inclusiv eroare provocată – dol), solvensul crezând că este adevăratul debitor[10]. De ce este necesar ca solvensul să se fi aflat în eroare? În doctrină s-a explicat astfel:

„Dacă solvensul plătește știind că nu este debitor, plata astfel efectuată poate fi interpretată sau ca o liberalitate pe care o face adevăratului debitor, sau ca o gestiunea a intereselor altei persoane, el acționând ca gerant în contul adevăratului debitor care apare ca gerat”.

Astfel, dacă solvensul are cunoștință că plata este nedatorată, nu se vor aplica regulile de la plata nedatorată, ci se vor aplica regulile de la liberalități sau de la gestiunea de afaceri.

 

 



Plata nedatorată. Care este efectul plății nedatorate?

Principalul efect al plății nedatorate este nașterea unui raport obligațional, astfel „faptul plății nedatorate are ca efect nașterea unui raport juridic de obligații între solvens, în calitate de creditor și accipiens, în calitate de debitor; accipiens este obligat să restituie ceea ce a primit fără a-i fi datorat”[11].

În principiu, plata nedatorată va fi supusă restituirii. Restituirea poate fi amiabilă sau, dacă părțile nu se înțeleg, restituirea se va realiza prin intentarea unei acțiuni în restituirea plății nedatorate. Cu toate acestea, cel care a primit plata cu bună-credință nu va putea fi obligat la restituire dacă a lăsat să se împlinească termenul de prescripție, s-a lipsit de titlul de creanță sau a renunțat la garanțiile creanței. Astfel, din moment ce creditorul a fost de bună-credință și a crezut că primește o plată valabilă, ar fi inechitabil față de acesta să fie obligat la restituire atâta vreme cât el nu mai are remedii adecvate pentru recuperarea creanței (i.e. s-a împlinit termenul de prescripție, s-a lipsit de titlul de creanță sau a renunțat la garanțiile creanței). Ce soluție are solvensul într-o asemenea situație? Potrivit art. 1342, cel care a plătit ca avea dreptul de regres împotriva adevăratului debitor în temeiul subrogației reale în drepturile creditorului plătit.

Dar dacă accipiensul este de rea-credință și, la momentul la care a primit plata, a știut că plata nu este datorată? În doctrină s-a explicat că accipiensul de rea-credință nu poate invoca aceste situații în favoarea lui, el fiind obligat la restituire[12]. Astfel, accipiensul de rea-credință va trebui să restituie plata chiar nu mai are remedii adecvate pentru recuperarea creanței (i.e. s-a împlinit termenul de prescripție, s-a lipsit de titlul de creanță sau a renunțat la garanțiile creanței).

Dacă plata s-a realizat anticipat, înainte de împlinirea termenului suspensiv, plata nu se va restitui decât dacă s-a făcut prin dol sau violență (art. 1343 Cod Civil). Cu toate acestea, este supusă restituirii plata făcută înainte de îndeplinirea condiției suspensive.

Plata nedatorată. Ce este acțiunea în restituirea plății nedatorate?

Atunci când cel care a primit o plată nedatorată nu dorește să o restituie de bună-voie, solvensul poate introduce în instanță acțiune pentru restituirea plății nedatorate. Dacă s-a plătit o sumă de bani, acțiunea în restituirea plății nedatorate va avea caracter prescriptibil (termen de prescripție de 3 ani), iar dacă s-a oferit un bun individual determinat, vom fi în prezența unei acțiuni în revendicare, imprescriptibile extinctiv[13].

 

Referințe:

[1] E. Veress, Drept civil. Teoria generală a obligațiilor, Ediția 5, Ed. C. H. Beck, București, 2020, p. 124.

[2] L. Pop, I.-F. Popa, S. I. Vidu, Drept Civil. Obligațiile, Ediția a II-a, revizuită și adăugită, Ed. Universul Juridic, București, 2020, p. 298.

[3] C. Stătescu, C. Bîrsan, Drept Civil. Teoria generală a obligațiilor, Ediția a IX-a, revizuită și adăugită, Editura Hamangiu, 2008, p. 112.

[4] E. Veress, op. cit., p. 124.

[5] L. Pop, I.-F. Popa, S. I. Vidu, op. cit., p. 298-299.

[6] C. Stătescu, C. Bîrsan, op. cit., p. 112.

[7] E. Veress, op. cit., p. 125.

[8] L. Pop, I.-F. Popa, S. I. Vidu, op. cit., p. 299.

[9] E. Veress, op. cit., p. 124.

[10] C. Stătescu, C. Bîrsan, op. cit., p. 113.

[11] L. Pop, I.-F. Popa, S. I. Vidu, op. cit., p. 301.

[12] E. Veress, op. cit., p. 125.

[13] Idem, p. 126.




ALTE ARTICOLE

Vrei să primești articolele noastre direct pe mail?

Abonează-te, e gratuit!