Ce este accesiunea în Noul Cod Civil? Cu exemple și explicații

Dacă te-ai întrebat vreodată ce este accesiunea potrivit legislației civile, atunci ai ajuns unde trebuie. Acest articol îți explică noțiunea de accesiune și felurile acesteia, accesiunea artificială și accesiunea naturală.

Accesiunea este un mod de dobândire a dreptului de proprietate asupra unui bun (alături de uzucapiune, hotărâre judecătorească, tradițiune, ocupațiune etc). Potrivit art. 567 din Codul Civil, prin intermediul accesiunii, proprietarul unui bun va deveni proprietarul a tot ce se alipește cu bunul sau a tot ce se încorporează cu acesta. Proprietarul bunului principal devine, prin intermediul accesiunii, și proprietarul bunului accesoriu care se unește de bunul principal[1].

Exemplu #1: proprietarul unui autoturism devine și proprietarul unui nou sistem GPS instalat la bord;

Exemplu #2: proprietarul unui fond riveran dobândește și terenul lăsat de apele curgătoare care s-au retras.

 



 

Ce este accesiunea?

Astfel cum s-a explicat în doctrină, accesiunea „este un atribut al dreptului de proprietate în virtutea căruia proprietarul unui bun este și proprietarul a ceea ce produce lucrul și a ceea ce se unește cu lucrul, ca accesoriu”[2]. Deși este un mod de dobândire a dreptului de proprietate, accesiunea nu presupune transmiterea dreptului de proprietate de la o persoana la alta[3], ci „mărirea” dreptului de proprietate prin adăugarea de noi elemente naturale sau artificiale.

Exemplu #3. Andrei este proprietarul unei case cu un etaj. El decide să plece la studii în străinătate și lasă casa în administrarea prietenului său, Mihai. Mihai decide să adauge un nou etaj casei lui Andrei. Ca urmare a accesiunii imobiliare artificiale, în condițiile legii, Andrei va deveni și proprietarul etajului construit de Mihai.

Exemplul de mai sus presupune o accesiune imobiliară artificială. Ea este artificială deoarece rezultă din fapta proprietarului sau a altei persoane[4]. Însă accesiunea poate fi și naturală, adică atunci când ea nu este creată de om, ci rezultă din natură, cum sunt aluviunile,  terenurile lăsate de apele curgătoare sau accesiunea asupra animalelor.

Felurile accesiunii 

Accesiunea poate fi mobiliară sau imobiliară. Dacă bunul principal este un bun imobil, atunci accesiunea va fi imobiliară indiferent de natura bunul accesoriu (imobil sau mobil)[5]. În funcție de modul în care se realizează unirea sau încorporarea, accesiunea imobiliar se subclasifică în accesiune imobiliară naturală (care se produce fără intervenția omului) și accesiune imobiliară artificială (care este rezultatul acțiunii umane)[6].

Referințe

[1] L. Leveneur, S. Mazeaud-Leveneur, Droit des biens. Le droit de propriété et ses démembrements, Ed. LexisNexis, Paris, 2021, p. 120.

[2] V. Stoica, Drept civil. Drepturile reale principale, Ediția 4, Ed. C.H. Beck, 2021, p. 330.

[3] Idem, p. 332.

[4] C. Bîrsan, Drept Civil. Drepturile reale principale, Ediția a 4-a, Ed. Hamangiu, 2020, București, p. 406.

[5] I. Sferdian, Drept Civil. Drepturile reale principale. Studiu aprofundat, Ed. Hamangiu, 2021, București, p. 248.

[6] Ibidem.




Pune o întrebare

Adresa ta de email nu va fi publicată.

MAI MULTE ARTICOLE




Vrei să primești articolele noastre direct pe mail?

Abonează-te, e gratuit!