Aici descoperim
dreptul tehnologiei

illustration-european-union-flag_53876-27018.jpg

Autoritatea Națională de Supraveghere a finalizat în data de 15 septembrie 2020 o investigație la operatorul Globus Score SRL și a constatat că acesta nu a adus la îndeplinire măsura corectivă dispusă de a furniza informațiile solicitate de Autoritatea de supraveghere, încălcându-se astfel instrucțiunile instituției noastre, faptă prevăzută la art. 83 alin. (5) lit. e), raportat la art. 58 alin. (1) din Regulamentul General privind Protecția Datelor.

Ca atare, operatorul Globus Score SRL a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 9.713,14 lei, echivalentul sumei de 2000 EURO.

Totodată, operatorului i-a fost aplicată și măsura corectivă de a transmite autorității de supraveghere toate informațiile solicitate.

În acest context, precizăm că art. 83 alin. (5) lit. e) din Regulamentul General privind Protecția Datelor, prevede următoarele:

„(5) Pentru încălcările dispoziţiilor următoare, în conformitate cu alineatul (2), se aplică amenzi administrative de până la 20 000 000 EUR sau, în cazul unei întreprinderi, de până la 4 % din cifra de afaceri mondială totală anuală corespunzătoare exerciţiului financiar anterior, luându-se în calcul cea mai mare valoare:

e) nerespectarea unui ordin sau a unei limitări temporare sau definitive asupra prelucrării, sau a suspendării fluxurilor de date, emisă de către autoritatea de supraveghere în temeiul articolului 58 alineatul (2), sau neacordarea accesului, încălcând articolul 58 alineatul (1).”

 

KIT GDPR Premium

 

Vrei să te aliniezi la GPPR? Cum te putem ajuta:

  • Consultanță și implementare GDPR. Află mai multe aici. 
  • KIT complet de documente prin care îți faci singur implementarea, cu suportul nostru juridic. Află mai multe aici

 

 

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori.]



fruits-vegetables-city-market-riga_108072-726.jpg

În cazul unei suspiciuni de încălcare a normelor de concurență, primul element care trebuie luat în considerare este piața relevantă.

Definirea pieței relevante înseamnă determinarea domeniului de aplicare a normelor de concurență în ceea ce privește practicile restrictive și abuzurile de poziție dominantă [Regulamentul (CE) nr. 1/2003], precum și domeniul de aplicare al regulamentului privind controlul concentrările economice între întreprinderi (Regulamentul (CE) nr. 139/2004].

Piața relevantă. Definiție 

Piața relevantă combină piața de produs cu piața geografică și poate fi definită după cum urmează:

  1. O piață de produs relevantă cuprinde toate produsele și/sau serviciile care sunt considerate interschimbabile sau substituibile de către consumator din cauza caracteristicilor produselor, a prețurilor acestora și a destinației lor;
  2. O piață geografică relevantă cuprinde zona în care întreprinderile în cauză sunt implicate în furnizarea de produse sau servicii și în care condițiile de concurență sunt suficient de omogene.

 

KIT GDPR Premium

 

Piața relevantă. Analiza definiției

În ultimii ani, Comisia a identificat o serie de criterii care o pot ajuta să analizeze comportamentul întreprinderilor pe piață și condițiile specifice ale pieței relevante. Cu toate acestea, această metodologie poate da naștere unor rezultate diferite, în funcție de tipul de problemă de concurență implicată. Prin urmare, este necesară o analiză structurată suficient de flexibilă pentru a ține seama de circumstanțele individuale.

Într-o analiză preliminară, Comisia încearcă să definească piața produselor, investigând dacă produsul A și produsul B aparțin aceleiași piețe. Aceasta încearcă, de asemenea, să determine piața geografică prin prezentarea unei imagini de ansamblu a defalcării cotelor de piață deținute de părțile în cauză și de concurenții acestora, a prețurilor practicate și a eventualelor diferențe de preț.

Odată ce piața produselor și piața geografică au fost definite, Comisia efectuează o analiză mai detaliată, bazată pe conceptul de substituibilitate. Firmele care fac obiectul unui sistem concurențial trebuie să respecte două constrângeri majore: substituirea cererii și substituirea ofertei. O piață este competitivă dacă clienții pot alege între o serie de produse cu caracteristici similare și dacă furnizorul nu se confruntă cu obstacole în calea furnizării de produse sau servicii pe o anumită piață.

 

Te-ar putea interesa și:

 

Criteriul de substituibilitate permite ca cercetarea să vizeze orice produse de substituție, făcând astfel posibilă definirea pieței relevante a produselor și a pieței geografice cu un grad mai mare de certitudine.

Astfel, Comisia efectuează o evaluare a substituibilității cererii  (și anume a clienților) și a  substituibilității ofertei  (și anume a furnizorilor). În primul caz, întrebarea este dacă clienții produsului în cauză pot trece rapid la un produs similar ca răspuns la o creștere mică, dar permanentă a prețurilor (între 5 % și 10 %). În al doilea caz, întrebarea este dacă alți furnizori pot să treacă cu ușurință producția la produsele relevante și să le vândă pe piața relevantă.

Cu toate acestea, acest criteriu de interschimbabilitate nu ține seama de condițiile în care își desfășoară activitatea întreprinderile în cauză. Prin urmare, este necesar, de exemplu, să se examineze condițiile de acces la piața astfel definită. În acest sens, Comisia efectuează o evaluare a dimensiunii produsului și a dimensiunii geografice a pieței relevante, ținând seama de:

  • trecutul recent: în anumite cazuri, este posibil să se analizeze dovezile referitoare la variațiile recente ale prețurilor, de exemplu în ceea ce privește înlocuirea între două produse sau în ceea ce privește răspunsul clientului;
  • rezultatele studiilor specifice:elasticitatea cererii pentru un produs poate fi evaluată prin efectuarea de teste econometrice și statistice. De asemenea, este util să se evalueze piața geografică în lumina unei serii de factori (cum ar fi cultura, limba etc.) care au un impact asupra preferințelor locale;
  • opiniile clienților și ale concurenților:Comisia poate contacta principalii clienți și concurenți ai întreprinderii în cauză în vederea colectării de dovezi concrete și a estimării reacției acestora în cazul variațiilor de preț în cadrul zonei geografice;
  • preferințele consumatorilor: Comisia poate solicita întreprinderilor în cauză să efectueze studii de piață înainte de a lansa un produs pe piață sau de a-i stabili prețul. Aceasta poate, de asemenea, să contrasteze obiceiurile de cumpărare ale clienților de pe piața relevantă cu cele ale altor clienți de pe o piață geografică separată, în măsura în care condițiile sunt aceleași;
  • barierele (legale, structurale sau de altă natură) și costurile  asociate migrării cererii către alte produse sau domenii;
  • diferite categorii de clienți și discriminarea prin prețuri: un grup distinct de clienți poate constitui o piață mai restrânsă și mai distinctă atunci când un astfel de grup ar putea fi supus discriminării prețurilor.

În scopul eliminării barierelor comerciale și al creării unei piețe europene integrate, Comisia examinează dacă piața relevantă respectă normele UE.

Înainte de a-și trage concluziile, Comisia poate consulta principalele întreprinderi din sector cu privire la limitele pieței produselor și ale pieței geografice. Dacă este cazul, Comisia poate efectua, de asemenea, o inspecție la fața locului.

Calcularea cotei de piață

Definiția pieței relevante atât în ceea ce privește dimensiunea produsului, cât și în cea geografică permite identificarea operatorilor de pe piață (furnizori, clienți, consumatori). Pe această bază, dimensiunea totală a pieței și cota de piață a fiecărui furnizor pot fi calculate în funcție de vânzările produsului relevant în zona relevantă.

Estimările societăților, studiile efectuate sau cifra de afaceri a societăților contribuie la calcularea dimensiunii totale a pieței și a cotei de piață a fiecărui furnizor. Cifra de afaceri este factorul principal prin intermediul căruia se calculează cota de piață, dar există și alți factori, printre care capacitatea și numărul de actori de pe piețele de ofertare etc.

Sursa aici

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori.]



cyber-monday-sales-offer_23-2148688491.jpg

Autoritatea Națională de Supraveghere a finalizat, în data de 21.09.2020, o investigație la S.C. Marsorom S.R.L., constatând încălcarea art. 25 și art. 32 din Regulamentul General privind Protecția Datelor.

Operatorul S.C. Marsorom S.R.L. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 14574,9 lei, echivalentul sumei de 3000 EURO.

Investigația s-a desfășurat ca urmare a unei sesizări prin care se reclama faptul că pe site-ul operatorului puteau fi vizualizate unele date personale ale clienților acestuia.

În cadrul investigației s-a constatat că operatorul S.C. Marsorom S.R.L. a încălcat prevederile art. 25 și 32 din Regulamentul General privind Protecția Datelor întrucât nu a adoptat suficiente măsuri de securitate care să prevină accesarea și divulgarea neautorizată a datelor personale ale clienților care au plasat comenzi pe acest site.

În același timp, operatorului i s-a recomandat să stabilească o perioadă de stocare mai scurtă a datelor personale aferente conturilor clienților pentru respectarea principiului limitării stocării prevăzut de art. 5 alin. (1) lit. e) din Regulamentul General privind Protecția Datelor.

KIT GDPR Premium

 

Vrei să te aliniezi la GPPR? Cum te putem ajuta:

  • Consultanță și implementare GDPR. Află mai multe aici. 
  • KIT complet de documente prin care îți faci singur implementarea, cu suportul nostru juridic. Află mai multe aici



close-up-scales-justice_124595-662.jpg

Prezumția de nevinovăție este conturată la nivel internațional în cadrul art. 48 din Carta drepturilor fundamentale a UE, astfel:

(1) Orice persoană acuzată este prezumată nevinovată până ce vinovăția va fi stabilită în conformitate cu legea.

(2) Oricărei persoane acuzate îi este garantată respectarea dreptului la apărare[1].

La nivel intern, prezumția de nevinovăție este consacrată în cadrul art. 23 alin. (11) din Constituție, conform căruia până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, persoana este considerată nevinovată[2].

La nivel doctrinar, prezumția de nevinovăție este considerată ,,un drept fundamental al cetățenilor și o componentă a dreptului la un proces echitabil”[3]. Tto prin raportare la sfera doctrinară s-a apreciat faptul că ,,scopul prezumției de nevinovăție este acela de a proteja individul împotriva măsurilor abuzive, prin garantarea libertății individuale, prin stimularea căutării adevărului de către autoritățile statului”[4].

KIT GDPR Premium

 

Prezumția de nevinovăție este considerată și o cutumă legală utilizată în majoritatea statelor civilizate, care implică o presupunere că o persoană este considerată ca fiind inocentă până la proba contrarie[5].

Regula prezumției de nevinovăție a fost consacrată pentru prima oară de către Revoluția Franceză prin Declarația Drepturilor Omului și Cetățeanului, adoptată de Adunarea Națională a Franței la data de 26 august 1789:

Orice om trebuie considerat nevinovat până la probarea culpabilității sale. Dacă se consideră indispensabil să fie arestat, orice severitate care n-ar fi necesară pentru a se asigura de persoana sa, trebuie să fie în mod riguros reprimată prin lege[6].

Prezumția de nevinovăție a intrat în legislația românească prin Decretul nr.212 din 1974 de adoptare a Pactului Internațional al Drepturilor Civile și Politice.

În temeiul jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție a României, precizăm următoarele aspecte privind prezumția de nevinovăție:

  • Prezumţia de nevinovăţie constituie un principiu fundamental, o garanţie procesuală cu caracter constituţional acordată celui acuzat de săvârşirea unei infracţiuni. Prezumţia de nevinovăţie este însă o prezumţie relativă, putând fi răsturnată prin dovedirea vinovăţiei în cursul probaţiunii. Răsturnarea prezumţiei de nevinovăţie poate fi făcută numai prin probe certe de vinovăţie. Ca principiu fundamental al procesului penal, prezumţia de nevinovăţie determină structura procesului penal, aceasta operând atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza de cercetare judecătorească[7] Decizia nr. 1559/2012 din 14 mai 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție.
  • Potrivit acestei prezumţii, nicio persoană nu poate fi trasă la răspundere penală decât pe bază de probe, găsindu-şi funcţionalitatea în toate momentele instrucţiei penale, dar şi în cursul judecăţii, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. Autorităţile judiciare au obligaţia de a porni de la prezumţia de nevinovăţie, sarcina administrării probelor trecând de la organul de urmărire penală la instanţa de judecată[8]Decizia nr. 1559/2012 din 14 mai 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție.

[1] Aici.

[2] Aici.

[3] Mădălina Tomescu, Drepturile omului. Tendințe și orientări contemporane, Ediția a IV-a, Editura Pro Universitaria, București, 2019, p. 33.

[4] Ibidem.

[5] Aici.

[6] Art.9 din Declarația Drepturilor Omului și Cetățeanului, aici.

[7] Aici.

[8] Aici.

 

 

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori.]



big-data-protection-cyber-security-concept-with-shield-icon-cyber-space_34629-736.jpg

Universitatea Danubius: Conferinta nationala Comunitati virtuale in epoca Regulamentului General privind Protectia Datelor

(CVRGPD/ VCGDPR – IV)

UNIVERSITATEA DANUBIUS

organizează

Conferința națională

Comunitati virtuale in epoca Regulamentului General privind Protectia Datelor (CVGDPR)

Editia a IV-a, 2020

 

Partener media: JURIDICE.ro

5 noiembrie 2020, ora 11-14

Universitatea Danubius, Sala Senatului
Galaţi

Conferința se poate urmări online pe site-ul Juridice.ro, Joi, 5 noiembrie 2020, ora 11-14.

A mai trecut un an de la punerea în aplicare a Regulamentului General privind protecția datelor. Desi parea ca va trece si aceasta moda, a protectiei datelor, iata ca amenzile autoritatilor nationale, inclusiv a autoritatii nationale de supraveghere din România, repun in discutie dificultatile interpretarii si aplicarii acestui regulament.

Curtea de Justitie a imbogatit jurisprudenta relevanta in materia comunitatilor virtuale si a protectiei datelor, prilej de dezabteri academice si practice la malul Dunarii, intr-un cadru exceptional oferit de Universitatea Danubius. De la ultima conferință, o instanță din România a utilizat pentru prim data expresia ”comunități virtuale” într-o hotărâre judecătorească.

Conferinta este o platforma de dialog pentru solutionarea unor probleme practice avand drept ghid alocutiunea invitatilor. Conferinta se adreseaza practicienilor, unii dintre vorbitori avand experienta in consultanta sau fiind resposabili cu protectia datelor.

Conferinta reuneste cadre didactice și cercetatori de la Academia Română și centre universitare din țară – Universitatea Danubius, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș și Universitatea de Vest din Timisoara, Universitatea Transilvania din Brașov și din străinătate – King’s College London și Universitatea din Maastricht.

Începând cu luna noiembrie 2020, Danubius International Business School – Centrul de Formare Continuă al Universității Danubius din Galați în colaborare cu Daniel-Mihail Șandru, intenționează să organizeze la sediul Universității programul de formare continuă, recunoscut de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și de Ministerul Educației și Cercetării, Responsabil cu Protecția Datelor cu Caracter Personal.

Conferința se va desfășura în sistem hibrid și va fi transmisă integral pe JURIDICE.ro

 

AGENDA

Andy PUŞCĂ, Cuvânt introductiv

Oana ȘTEFANDemocratie si stat de drept in timp de pandemie: Reglementarea in urgenta a protectiei datelor si a ajutoarelor de stat prin soft law

Cătălina GOANTAProtecția datelor și protecția consumatorilor

Daniel-Mihail ŞANDRU,Prelucrarea datelor care nu necesită identificare

Irina ALEXE,  Aplicarea în România a dispozițiilor art.57 din RGPD

Alina IONESCU DUMITRACHEÎncălcarea securității datelor cu caracter personal. Analiza infracțiunii de divulgarea secretului profesional

Lansare de carte:
Catalina Goanta, Sofia Ranchordás (Eds), The Regulation of Social Media InfluencersEdward Elgar, 2020

Secțiunea 1. Regulamentul general privind protectia datelor

Moderatori: Conf. univ. dr. Andy Pușcă; Dr. Irina Alexe

Nicolae Dragos PLOEȘTEANU, Riscuri specifice utilizării platformelor online în educație

Nicolae PANĂComunitățile virtuale și vulnerabilitățile legale

Bogdan PANAITParadigma instruirii online, între revoluție sau evoluție a transferului de date în sistemul educațional

Alexandru GEORGESCU,Limitele dreptului la viață privată în contextul educației digitale

Sesiunea II. Comunitati virtuale si GDPR

Moderatori: Lector univ. dr. Alina Ionescu Dumitrache; Prof. univ. dr. Daniel-Mihail Șandru

Andrei SĂVESCUObiectivele Regulamentului general privind protecția datelor

Raul Felix HODOŞ,  Procesul desemnării responsabilului cu protecția datelor. De ce, cum, când

Silviu-Dorin ŞCHIOPUO radiografie a amenzii administrative aplicate societăţii GOOGLE LLC la 21 ianuarie 2019 de către Autoritatea pentru protecţia datelor din Franţa / An X-Ray of the Financial Penalty Issued Against GOOGLE LLC on 21 January 2019 by the French Data Protection Authority

Alexandra PINTILIEVerificarea identității interlocutorilor în interacțiunile on-line

Ruxandra SAVASchrems II. Consecinte juridice asupra asocierilor in comunitatile virtuale

 

Concluzii

Ediția 2019

Ediția 2018

Editia 2017

Comitetul științific:

Prof. univ. dr. Daniel-Mihail Şandru –  Academia Română

Dr. Irina Alexe – Institutul de Cercetări Juridice ”Acad. Andrei Rădulescu”, Academia Română

Dr. Andra Cotiga Raccah – Lille Catholic University;

Dr. Andrea Borroni – University of Campania „Luigi Vanviltellly”;

Dr. Giovanna Carugno – Foro Italico University;

Dr. Liviu Damşa – Birmingham City University;

Dr. Luis Gutiérrez Sanjuán – University of Las Palmas de Gran Canaria;

Dr. Giuseppe Martinico – Sant’Anna School of Advanced Studies;

Dr. Neliana Rodean – University of Verona;

Dr. Oana Ștefan – King’s College London.

Comitet organizatoric:

Prof. univ. dr. Daniel-Mihail Şandru –  Institutul de Cercetări Juridice ”Acad. Andrei Rădulescu”, Academia Română

Dr. Irina Alexe – Institutul de Cercetări Juridice ”Acad. Andrei Rădulescu”, Academia Română

Lector univ. dr. Raul Felix Hodoș – UMFST, Targu-Mures;

Lector univ. dr. Alina Ionescu Dumitrache – Universitatea Danubius, Galați.

Conf. univ. dr. Florian Nuta – Universitatea Danubius, Galați.

Conf. univ. dr. Nicolae Ploesteanu – UMFST, Targu-Mures;

Conf. univ. dr. Monica Pocora – Universitatea Danubius, Galați.

Conf. univ. dr. Andy Pusca – Universitatea Danubius, Galați.

Conf. univ. dr. Angelica Rosu – Universitatea Danubius, Galați.

Prof. univ. dr. Ion Rusu – Universitatea Danubius, Galați.

Asist. univ. dr. Adriana Maria Sandru – Universitatea Danubius, Galați

Drd. Alexandru Georgescu – Universitatea Danubius, Galați

Oana Drăgănescu – Universitatea Danubius, Galați

Parteneri:

Centrul de Studii de Drept European (CSDE) – Institutul de Cercetări Juridice ”Acad. Andrei Rădulescu”, Academia Română

ARDAE – Asociația română de drept și afaceri europene

Societatea de Științe Juridice

Wolters Kluwer

Centrul pentru protectia datelor (CDP) – Universitatea Petru Maior, Tîrgu-Mureș

LegalUp

LEGALITC – Asociatia internationala pentru drept, cultura si societate

SOROCAPP – Societatea Română de Cercetare pentru Afaceri Publice și Private

Editura Universitară



1) Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a finalizat o investigație la Megareduceri TV S.R.L., în cadrul căreia a constatat încălcarea anumitor dispoziții din Regulamentul General privind Protecția Datelor.

Astfel, Megareduceri TV S.R.L. a fost sancționată pentru faptul că nu a adus la îndeplinire măsura corectivă dispusă de a transmite răspuns la solicitările Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, încălcându-se astfel instrucțiunile instituției noastre, faptă prevăzută art. 83 alin. (5) lit. e) din Regulamentul (UE) 679/2016. Ca atare, operatorul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 14519,1 lei (echivalentul sumei de 3000 EURO).

 

Te-ar putea interesa și:

 

Totodată, operatorului Megareduceri TV S.R.L. i s-a aplicat și o măsură corectivă, de a transmite Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal răspuns la adresele comunicate anterior în termen de 5 zile calendaristice, în temeiul art. 58 alin. (2) lit. d) din Regulamentul (UE) 679/2016.

Investigația a fost demarată ca urmare a faptului că mai mulți petenți au sesizat Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal cu privire la faptul că au primit prin sms mesaje comerciale care promovează serviciile de pe site-ul www.reducerazi.ro, fără să – și fi exprimat consimțământul pentru a primi astfel de mesaje pe numerele personale de telefon.

 

2) Autoritatea Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a finalizat o investigație la Asociația de proprietari Militari R, comuna Chiajna, județul Ilfov, în cadrul căreia a constatat încălcarea anumitor dispoziții din Regulamentul General privind Protecția Datelor.

Astfel, asociația de proprietari a fost sancționată pentru faptul că nu a adus la îndeplinire măsura corectivă dispusă de a transmite răspuns la solicitările Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, încălcându-se astfel instrucțiunile instituției noastre, fapta prevăzută de art. 83 alin. (5) din Regulamentul (UE) 679/2016. Ca atare, operatorul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 9659 lei, echivalentul sumei de 2000 EURO;

Totodată, asociației de proprietari i s-a aplicat și o măsură corectivă, de a transmite în scris Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal toate informațiile solicitate prin adresa comunicată anterior, în termen de 5 zile calendaristice, în temeiul art. (58) alin. (1) lit. a) și e) din Regulamentul Regulamentul (UE) nr. 679/2016.

Sancțiunile au fost aplicate ca urmare a unei plângeri prin care petentul a reclamat faptul că nu i s-a răspuns la cererea transmisă asociației de proprietari.

KIT GDPR Premium

 

Vrei să te aliniezi la GPPR? Cum te putem ajuta:

  • Consultanță și implementare GDPR. Află mai multe aici. 
  • KIT complet de documente prin care îți faci singur implementarea, cu suportul nostru juridic. Află mai multe aici

 

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori.]



gdprenhancements.png

Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) se aplică în România începând de la data de 25 mai 2018. GDPR impune standarde ridicate cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal ale persoanelor fizice și se aplică, în principiu, oricărei organizații care prelucrează date cu caracter personal.

Cursul online care poate fi urmărit gratuit pe Youtube la următoarea adresă. 

În societatea actuală intens digitalizată, înțelegerea normelor GDPR este un subiect important în cadrul oricărei organizații. Ce înseamnă GDPR? Cum prelucrăm datele? Cât le stocăm? Care sunt principiile-cheie? Care sunt riscurile pe care le presupune o prelucrare greșită a datelor? Cum reducem la minimum riscurile?

Ce avem de făcut concret pentru a evita amenda?

Prof. univ. dr. Daniel – Mihail Șandru (Cercetător științific gradul I la Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române) și dr. Irina Alexe (Cercetător știinţific asociat la Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române) au construit un curs online care poate fi urmărit pe Youtube la următoarea adresă. 

Cursul conține 8 module și acoperă integral GDPR și Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date.

Modul 1 -Introducere în Reg (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27.04.2016 – Prof. univ. dr. Daniel-MIhail Sandru

Modul 2 – Drepturile persoanelor vizate – GDPR – Date cu caracter personal – Prof. univ. dr. Daniel-MIhail Sandru

Modul 3 – Autorități de supraveghere independente Dr. Irina Alexe

Modul 4 – Responsabilul cu protectia datelor – Dr. Irina Alexe

Modul 5 – Transferurile de date cu caracter personal către țări terțe sau organizații internaționale- – Prof. univ. dr. Daniel-MIhail Sandru

Modul 6 – Securitatea prelucrării datelor – – Prof. univ. dr. Daniel-MIhail Sandru

Modul 7 – Coduri de conduita, monitorizare si certificare – Dr. Irina Alexe

Modul 8 – Evaluarea impactului asupra protecției datelor și consultarea prealabilă – – Prof. univ. dr. Daniel-MIhail Sandru

 

***

Daniel-Mihail Sandru – relevant activities in the field of personal data protection

Dr. Irina Alexe, Lista lucrărilor științifice în domeniul GDPR


rear-view-audience-listening-speakers-stage-conference-hall-seminar-meeting_41418-3389.jpg

SOROCAPP organizează împreună cu partenerii: SSJ, ARDAE, CSDE, AGRE, ICSU Mureș, ASCPD, CCI Mureș, CNSAS, Municipiul Tîrgu Mureș, Baroul Mureș, Baroul Iași, CCI Iași, Hotel Imperial Tîrgu Mureș și partenerii media: JURIDICE.ro, LegalUp.ro, dpo-net.ro, Zi de zi, Transilvania Business, TV M9

Conferința „Protecția datelor cu caracter personal. Impactul noilor tehnologii și dreptul” (ediția a V-a)

23 septembrie 2020

Teatrul de Vară/Hotel Imperial, Târgu Mureș

Ora: 15:00
Keynote speakers:
– univ. dr. Daniel-Mihail ȘANDRU, cercetător științific I, Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu”, Academia Română
– Irina Alexe, cercetător asociat, Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu”, Academia Română
– univ. dr. Nicolae Ploeșteanu, director, Centru de Protecția Datelor, UMFST Tg. Mureș,
– Lector univ. dr. av. Alina GENTIMIR, Universitatea Al. I. Cuza, Iași
– Alexandru GEORGESCU, Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu”, Academia Română
– univ. drd. Silviu – Dorin ȘCHIOPU, Universitatea „Transilvania”, Brașov
– Marius DUMITRESCU, specialist GDPR, președintele Asociației Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor din România (ASCPD)
– Daniela-Irina CIREAȘĂ, specialist GDPR, membru al Asociației Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor din România (ASCPD)
– Cătălina LUNGU, specialist GDPR
– Daniela SIMIONOVICI, specialist GDPR, membru al Asociației Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor din România (ASCPD)
– Bogdan PANAIT, specialist GDPR, membru al Asociației Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor din România (ASCPD)

Moderatori:
– univ. dr. Daniel-Mihail ȘANDRU, cercetător științific I, Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu”, Academia Română
– univ. dr. av. Maria Dumitru, Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava

Lucrările vor fi publicate în Revista Română pentru Protecția și Securitatea Datelor cu Caracter Personal (RRPSDCP).
Eveniment organizat cu sprijinul Hodoș Business Recovery.

Mai multe informații și înscrieri la adresa de e-mail Info: sorocapp@jus.ro. 


human-hand-laptop-padlock-data-protection-privacy-concept_48369-3720.jpg

Datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public

 

Directiva (UE) 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public:

  • a modificat Directiva 2003/98/CE, aceasta din urmă fiind abrogată începând cu data de 17 iulie 2021;
  • prefigurează accesul la informații în drept fundamental, cu trimitere la Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;
  • stabilește ca sursă de date, cu rol esențial pentru îmbunătățirea pieței interne și pentru dezvoltarea de aplicații pentru consumatori și entitățile juridice, informațiile din sectorul public;
  • subliniază faptul că reutilizarea documentelor deținute de un organism din sectorul public aduce valoare adăugată pentru reutilizatori, pentru utilizatorii finali și pentru societate, în general, iar în subsidiar chiar pentru organismul din sectorul public propriu-zis[1];
  • definește conceptul de ,,date deschise” ca fiind acele date în format deschis care pot fi liber utilizate, reutilizate și partajate de oricine și în orice scop[2];
  • nu implică obligația generală de permisiune a reutilizării documentelor produse de întreprinderi publice;
  • instituie ca regulă, pentru facilitarea reutilizării datelor, ca organismele din sectorul public să pună la dispoziție documentele în format care să asigure interoperabilitatea[3];
  • instituie ca instrument fundamental pentru dezvoltarea dreptului la cunoaștere însăși punerea la dispoziția publicului a tuturor documentelor general disponibile deținute de sectorul public;
  • stabilește regula conform căreia reutilizarea documentelor nu trebuie să fie supusă unor condiția, alături de excepția ca în cazurile justificate de un obiectiv de interes general să se poată emite o licență ce impune condiții de reutilizare de posesorul ei[4];
  • nu aduce atingere protecției persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal în temeiul dreptului Uniunii și al dreptului intern, în special al Regulamentului (UE) 2016/679 și al Directivei 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului;
  • nu aduce atingere drepturilor de proprietate intelectuală ale terților;
  • nu aduce atingere Directivei 2014/24/UE;
  • are ca obiectiv impulsionarea potențialul socioeconomic al informațiilor din sectorul public[5];
  • stabilește un set de norme minime care reglementează reutilizarea, precum și modalitățile practice de facilitare a reutilizării documentelor existente deținute de organismele din sectorul public ale statelor membre, documentelor existente deținute de întreprinderile publice[6] și datelor provenite din cercetare[7];

 

Te-ar putea interesa și:

 

  • nu se aplică documentelor a căror punere la dispoziție constituie o activitate care nu se încadrează în domeniul de aplicare al sarcinii publice a organismelor în cauză din sectorul public, astfel cum este definită prin lege sau prin alte norme obligatorii din statul membru, sau, în lipsa unor astfel de norme, astfel cum este definită în conformitate cu practica administrativă obișnuită din statul membru în cauză, cu condiția ca domeniul de aplicare al sarcinilor publice să fie transparent și să facă obiectul unei revizuiri, documentelor deținute de întreprinderi publice, documentelor asupra cărora terții dețin drepturi de proprietate intelectuală, documentelor precum datele sensibile, la care accesul este exclus în temeiul regimurilor de acces din statele membre, documentelor la care accesul este exclus sau restrâns din motive legate de informații sensibile privind protecția infrastructurilor critice, documentelor la care accesul este restrâns în temeiul regimurilor de acces din statele membre, inclusiv cazurilor în care cetățenii sau entitățile juridice trebuie să facă dovada unui interes special pentru a obține accesul la documente, siglelor, stemelor și însemnelor, documentelor la care accesul este exclus sau restrâns în temeiul regimurilor de acces din motive legate de protecția datelor cu caracter personal și părților din documentele accesibile în temeiul respectivelor regimuri care conțin date cu caracter personal a căror reutilizare a fost definită prin lege ca fiind incompatibilă cu legislația privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal sau ca aducând atingere protecției vieții private și integrității persoanei, în special în conformitate cu legislația Uniunii sau cu dreptul intern privind protecția datelor cu caracter personal, documentelor deținute de radiodifuziunile publice și filialele acestora, precum și de alte organisme sau filiale ale acestora pentru furnizarea unui serviciu public de radiodifuziune, documentelor deținute de instituții de cultură, altele decât bibliotecile, inclusiv bibliotecile universitare, muzeele și arhivele, documentelor deținute de instituții de învățământ de nivel secundar sau inferioare acestui nivel și, în cazul tuturor celorlalte instituții de învățământ, altor documente deținute de organizații care desfășoară activități de cercetare și de organizații care finanțează activități de cercetare, inclusiv organizații constituite pentru transferul rezultatelor cercetării[8];
  • prevede procedura privind cererile de reutilizare[9];
  • prevede regula conform căreia reutilizarea este gratuită[10];
  • stabilește condițiile privind reutilizarea documentelor[11];
  • instituie statelor membre reguli privind adoptarea de măsuri practice (pentru a facilita căutarea documentelor disponibile) pentru reutilizare[12];
  • condițiile aplicabile privind reutilizarea documentelor sunt nediscriminatorii în raport cu toate categoriile comparabile de reutilizare;
  • instituie regula conform căreia reutilizarea[13] documentelor este deschisă tuturor ,,potențialilor actori de pe piață”[14];

Comisiei Europene i se acordă posibilitatea de a adopta o listă de seturi de date cu valoare ridicată care să fie puse la dispoziție în formate prelucrabile automat și în mod gratuit prin intermediul unor API. Seturile de date vor fi selectate dintre 6 categorii tematice[15]. Prezenta directivă și-a început aplicabilitatea începând cu data de 16 iulie 2019.

 

KIT GDPR Premium

 

 

[1] Aici.

[2] Aici.

[3] Aici.

[4] Aici.

[5] Aici, Directiva stabilește cadrul juridic pentru reutilizarea informațiilor din sectorul public, cum sunt informațiile geografice, funciare, statistice sau juridice deținute de organismele din sectorul public și de întreprinderile publice, precum și a datelor care beneficiază de finanțare publică. Obiectivul directivei este de a impulsiona potențialul socioeconomic al informațiilor din sectorul public, de exemplu, făcându-le mai ușor disponibile pentru întreprinderile nou-înființate și pentru întreprinderile mici și mijlocii, sporind furnizarea de date dinamice* și de seturi de date cu impact economic deosebit de ridicat, precum și promovând concurența și transparența pe piața concurenței. Actul face parte dintr-un pachet de măsuri conceput pentru a consolida economia datelor a UE, inclusiv dezvoltarea inteligenței artificiale. Denumită și „directiva privind datele deschise”, aceasta reformează Directiva 2003/98/CE, abrogând-o începând de la 17 iulie 2021.

[6] Care:  (i) își desfășoară activitatea în domeniile definite în Directiva 2014/25/UE; (ii) își desfășoară activitatea ca operatori de servicii publice în temeiul articolului 2 din Regulamentul (CE) nr. 1370/2007; (iii) își desfășoară activitatea ca transportatori aerieni care îndeplinesc obligații de serviciu public în temeiul articolului 16 din Regulamentul (CE) nr. 1008/2008; sau (iv) își desfășoară activitatea ca armatori comunitari care îndeplinesc obligații de serviciu public în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CEE) nr. 3577/92, aici.

[7] Aici.

[8] Aici.

[9] Art. 4 alin. (1): Organismele din sectorul public, folosind mijloace electronice ori de câte ori este posibil și oportun, prelucrează cererile de reutilizare și pun documentul la dispoziția solicitantului în vederea reutilizării sau, în cazurile în care este necesară o licență, finalizează oferta de licență pentru solicitant într-un termen rezonabil, compatibil cu perioadele de timp prevăzute pentru prelucrarea cererilor de acces la documente. (2) În cazul în care nu s-au prevăzut limite de timp sau alte norme privind punerea la dispoziție a documentelor în timp util, organismele din sectorul public prelucrează cererea și pun documentele la dispoziția solicitantului în vederea reutilizării, sau, în cazurile în care este necesară o licență, finalizează oferta de licență pentru solicitant cât mai curând posibil și, în orice caz, în termen de 20 de zile lucrătoare de la primirea cererii. Termenul respectiv poate fi prelungit cu încă 20 de zile lucrătoare pentru cererile ample sau complexe. În astfel de cazuri, solicitantul este anunțat cât mai curând posibil și, în orice caz, în termen de trei săptămâni de la data cererii inițiale de faptul că este nevoie de mai mult timp pentru prelucrarea cererii și de motivele pentru care este necesar un termen mai lung. (3) În cazul unei decizii nefavorabile, organismele din sectorul public comunică solicitantului motivele refuzului, pe baza prevederilor relevante ale regimului de acces din statul membru în cauză sau a dispozițiilor de transpunere a prezentei directive, în special al articolului 1 alineatul (2) literele (a)-(h) sau al articolului 3. În cazul în care decizia nefavorabilă a fost luată în temeiul articolului 1 alineatul (2) litera (c), organismul din sectorul public include o trimitere la persoana fizică sau juridică titulară a drepturilor, în cazul în care este cunoscută, sau, alternativ, la deținătorul licenței de la care organismul din sectorul public a obținut materialul în cauză. Nu este necesar ca bibliotecile, inclusiv bibliotecile universitare, muzeele și arhivele să includă o astfel de mențiune. (4) Orice decizie privind reutilizarea menționează căile de atac disponibile în cazul în care solicitantul dorește să conteste decizia. Printre căile de atac se numără posibilitatea revizuirii de către un organism de control imparțial, care dispune de cunoștințele de specialitate adecvate, cum ar fi autoritatea națională din domeniul concurenței, autoritatea competentă de reglementare a accesului la documente, autoritatea de supraveghere instituită în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679, sau o autoritate judiciară națională, și ale cărui decizii sunt obligatorii pentru organismul din sectorul public în cauză. (5) În sensul prezentului articol, statele membre stabilesc măsuri practice pentru a facilita reutilizarea efectivă a documentelor. Aceste măsuri pot include, în special, modalitățile de a furniza informații adecvate cu privire la drepturile prevăzute în prezenta directivă și de a oferi asistență și orientări relevante, aici.

[10] Art. 6 alin. (2): Totuși, poate fi permisă recuperarea costurilor marginale suportate în legătură cu reproducerea, punerea la dispoziție și difuzarea documentelor, precum și cu anonimizarea datelor cu caracter personal și cu măsurile luate pentru protecția informațiilor comerciale confidențiale. (2) În mod excepțional, alineatul (1) nu se aplică: (a) organismelor din sectorul public obligate să genereze venituri pentru a acoperi o parte semnificativă a costurilor lor legate de îndeplinirea sarcinilor lor publice; (b) bibliotecilor, inclusiv bibliotecilor universitare, muzeelor și arhivelor; (c) întreprinderilor publice, aici.

[11] Art. 8 alin. (1): Reutilizarea documentelor nu este supusă unor condiții, cu excepția cazului în care condițiile respective sunt obiective, proporționale, nediscriminatorii și justificate din motive legate de un obiectiv de interes general. Atunci când reutilizarea este supusă unor condiții, acestea nu limitează în mod inutil posibilitățile de reutilizare și nu sunt utilizate pentru restricționarea concurenței. (2) În statele membre în care se folosesc licențe, statele membre garantează că licențele standard pentru reutilizarea documentelor din sectorul public, care pot fi adaptate pentru a veni în întâmpinarea unor cereri speciale de licențe, sunt disponibile în format digital și pot fi prelucrate electronic. Statele membre încurajează folosirea unor astfel de licențe standard, aici.

[12] Art. 9 alin. (1): Statele membre adoptă măsuri practice care să faciliteze căutarea documentelor disponibile pentru reutilizare, cum ar fi listele de resurse ale principalelor documente, împreună cu metadatele relevante, accesibile, în cazurile în care acest lucru este posibil și oportun, online și în formate prelucrabile automat, și site-uri portal cu legături spre listele de resurse. În cazurile în care acest lucru este posibil, statele membre facilitează căutarea în mai multe limbi a documentelor, în special prin facilitarea agregării metadatelor la nivelul Uniunii. Statele membre încurajează, de asemenea, organismele din sectorul public să ia măsuri practice care să faciliteze păstrarea documentelor disponibile pentru reutilizare. (2) Statele membre, în cooperare cu Comisia, își continuă eforturile de simplificare a accesului la seturile de date, în special prin asigurarea unui punct unic de acces și prin punerea treptată la dispoziție a unor seturi de date adecvate deținute de organismele din sectorul public în privința documentelor care fac obiectul prezentei directive, precum și la datele deținute de instituțiile Uniunii, în formate accesibile, ușor de găsit și reutilizabile prin mijloace electronice, aici.

[13] Măsuri practice pentru reutilizare : Organismele din sectorul public, folosind mijloace electronice ori de câte ori este oportun, trebuie să prelucreze cererile de reutilizare a documentelor, punând la dispoziție documentele într-un termen rezonabil. În același timp, acestea ar trebui să ia măsurile necesare pentru a facilita căutarea și descoperirea online a documentelor pe care le păstrează. De asemenea, țările UE trebuie să faciliteze reutilizarea efectivă a documentelor, în special furnizând informații cu privire la drepturile prevăzute în directivă și oferind asistență și orientări, aici.

[14] Art. 12 alin. (2): Cu toate acestea, în cazul în care un drept exclusiv este necesar pentru a furniza un serviciu de interes public, validitatea motivului pentru care a fost acordat dreptul exclusiv în cauză este reexaminată periodic și, în orice caz, o dată la trei ani. Acordurile de exclusivitate încheiate la 16 iulie 2019 sau după acea dată sunt puse la dispoziția publicului online cu cel puțin două luni înainte de intrarea lor în vigoare. Clauzele definitive ale acestor acorduri sunt transparente și sunt puse la dispoziția publicului online, aici.

[15] Domeniul geospațial; domeniul Observarea Pământului și mediu; domeniul meteorologic;domeniul statistic; domeniul Societăți și structura de proprietate a societăților; domeniul Mobilitate. Comisia poate să adauge categorii noi printr-un act delegat, aici.

 

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori.]



human-hand-laptop-padlock-data-protection-privacy-concept_48369-3720.jpg

Prezentul articol are ca fundament Hotărârea nr. C-25/17/2018 din 10 iulie 2018, pronunțată de Curtea de Justitie a Uniunii Europene, în speță colectarea de date cu caracter personal de către membrii unei comunități religioase în cadrul activității de predicare din casă în casă[1].

Situația de fapt și fundamentele juridice:

Cauza C-25/17[2] are ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Korkein hallinto-oikeus (Curtea Administrativă Supremă, Finlanda), prin decizia din 22 decembrie 2016, primită de Curte la 19 ianuarie 2017[3].

Cererea de decizie preliminară priveşte interpretarea articolului 2 literele (c) şi (d), precum şi a articolului 3 din Directiva 95/46/CE[4] a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date (JO 1995, L 281, p. 31, Ediţie specială, 13/vol. 17, p. 10), citite în lumina articolului 10 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”).

Această cerere a fost formulată în cadrul unei proceduri iniţiate de responsabilul cu protecţia datelor din Finlanda, în legătură cu legalitatea unei decizii a Comisiei pentru protecţia datelor, prin care se interzice Jehovan todistajat – uskonnollinen yhdyskunta (Comunitatea religioasă a Martorilor lui Iehova, denumită în continuare „Comunitatea Martorilor lui Iehova”) să colecteze sau să prelucreze date cu caracter personal în cadrul activităţii de predicare din casă în casă fără respectarea condiţiilor prevăzute în legislaţia finlandeză privind prelucrarea datelor cu caracter personal[5].

 

Te-ar putea interesa și:

 

Legea finlandeză se aplică prelucrării automatizate a datelor cu caracter personal, dar şi altor tipuri de prelucrare a datelor cu caracter personal în măsura în care acestea constituie sau permit constituirea unui sistem de evidenţă a datelor cu caracter personal sau a unei părţi a unui sistem de evidenţă a datelor cu caracter personal[6].

Raționamentul CJUE:

Instanța de trimitere solicită în esenţă să se stabilească dacă articolul 3 alineatul (2) din Directiva 95/46, citit în lumina articolului 10 alineatul (1) din cartă, trebuie interpretat în sensul că colectarea de date cu caracter personal de către membrii unei comunităţi religioase în cadrul unei activităţi de predicare din casă în casă şi prelucrarea ulterioară a acestor date constituie prelucrare de date cu caracter personal efectuată în scopul exercitării unor activităţi prevăzute la articolul 3 alineatul (2) prima liniuţă din această directivă sau prelucrare de date cu caracter personal efectuată de persoane fizice în scopul exercitării unei activităţi exclusiv personale sau domestice, în sensul articolului 3 alineatul (2) a doua liniuţă din directiva menţionată[7].

În speţă, colectarea de date cu caracter personal de către membrii Comunităţii Martorilor lui Iehova în cadrul unei activităţi de predicare din casă în casă ţine în exclusivitate de un demers religios al particularilor. Rezultă că o astfel de activitate nu constituie o activitate proprie autorităţilor statale şi, prin urmare, nu poate fi asimilată celor vizate la articolul 3 alineatul (2) prima liniuţă din Directiva 95/46.

În măsura în care rezultă că prelucrarea datelor cu caracter personal în discuţie în litigiul principal este efectuată în cadrul exercitării activităţii de predicare din casă în casă a membrilor Comunităţii Martorilor lui Iehova, trebuie să se stabilească dacă o astfel de activitate are un caracter exclusiv personal sau domestic, în sensul articolului 3 alineatul (2) a doua liniuţă din Directiva 95/46. În această privinţă, reiese din decizia de trimitere că activitatea de predicare din casă în casă, în cadrul căreia datele cu caracter personal sunt colectate de membrii Comunităţii Martorilor lui Iehova, are ca obiect, prin însăşi natura sa, răspandirea credinţei Comunităţii Martorilor lui Iehova la persoane care, aşa cum a arătat în esenţă avocatul general la punctul 40 din concluzii, nu aparţin comunităţii membrilor predicatori. Prin urmare, această activitate este orientată spre exteriorul sferei private a membrilor predicatori. În ceea ce priveşte aspectul dacă faptul că prelucrarea unor date cu caracter personal este efectuată în cadrul unei activităţi referitoare la o practică religioasă poate conferi un caracter exclusiv personal sau domestic activităţii de predicare din casă în casă, trebuie amintit că dreptul la libertatea de conştiinţă şi de religie consacrat la articolul 10 alineatul (1) din cartă implică, printre altele, libertatea oricărei persoane de a-şi manifesta religia sau convingerea individual sau colectiv, în public sau în particular, prin intermediul cultului, al învăţămantului, al practicilor şi al îndeplinirii ritualurilor. Avand în vedere consideraţiile care precedă, trebuie să se răspundă la prima întrebare că articolul 3 alineatul (2) din Directiva 95/46, citit în lumina articolului 10 alineatul (1) din cartă, trebuie interpretat în sensul că colectarea de date cu caracter personal efectuată de membrii unei comunităţi religioase în cadrul unei activităţi de predicare din casă în casă şi prelucrarea ulterioară a acestor date nu constituie nici prelucrare de date cu caracter personal efectuată în scopul exercitării unor activităţi prevăzute la articolul 3 alineatul (2) prima liniuţă[8] din această directivă, nici prelucrare de date cu caracter personal efectuată de persoane fizice în scopul exercitării unei activităţi exclusiv personale sau domestice, în sensul articolului 3 alineatul (2) a doua liniuţă din dispoziţia menţionată[9].

KIT GDPR Premium

 

 

***

[1] Aici.

[2] La 17 septembrie 2013, Comisia pentru protecţia datelor a adoptat, la cererea responsabilului cu protecţia datelor, o decizie prin care a interzis Comunităţii Martorilor lui Iehova să colecteze sau să prelucreze date cu caracter personal în cadrul activităţii de predicare din casă în casă efectuate de membrii săi fără respectarea condiţiilor legale privind prelucrarea unor astfel de date, prevăzute la articolele 8 şi 12 din Legea nr. 523/1999. În plus, Comisia pentru protecţia datelor a obligat această comunitate, în temeiul articolului 44 alineatul (2) din legea menţionată, să ia toate măsurile pentru ca, în termen de şase luni, niciun fel de date cu caracter personal să nu fie colectate în scopurile urmărite de această comunitate fără îndeplinirea condiţiilor menţionate. În motivarea deciziei sale, Comisia pentru protecţia datelor a considerat că colectarea datelor în discuţie de către membrii Comunităţii Martorilor lui Iehova constituia o prelucrare de date cu caracter personal, în sensul legii respective, şi că această comunitate, precum şi membrii săi erau, împreună, operatori în ceea ce priveşte o astfel de prelucrare, aici.

[3] Aici.

[4] Art. 3: Domeniul de aplicare : (1)Prezenta directivă se aplică prelucrării automate, în totalitate sau parţial, precum şi prelucrării neautomate a datelor cu caracter personal, conţinute sau care urmează să fie conţinute într-un sistem de evidenţă a datelor cu caracter personal. (2)Prezenta directivă nu se aplică prelucrării datelor cu caracter personal: – puse în practică pentru exercitarea activităţilor din afara domeniului de aplicare a dreptului comunitar, cum ar fi cele prevăzute în titlurile V şi VI din Tratatul privind Uniunea Europeană şi, în orice caz, prelucrărilor care au ca obiect siguranţa publică, apărarea, securitatea statului (inclusiv bunăstarea economică a statului atunci când aceste prelucrări sunt legate de probleme de securitate a statului) şi activităţile statului în domeniul dreptului penal; – efectuate de către o persoană fizică în cursul unei activităţi exclusiv personale sau domestice, aici.

 

[5] Aici.

[6] Aici.

[7] Aici.

[8] Art. 3: Domeniul de aplicare : (1)Prezenta directivă se aplică prelucrării automate, în totalitate sau parţial, precum şi prelucrării neautomate a datelor cu caracter personal, conţinute sau care urmează să fie conţinute într-un sistem de evidenţă a datelor cu caracter personal. (2)Prezenta directivă nu se aplică prelucrării datelor cu caracter personal: – puse în practică pentru exercitarea activităţilor din afara domeniului de aplicare a dreptului comunitar, cum ar fi cele prevăzute în titlurile V şi VI din Tratatul privind Uniunea Europeană şi, în orice caz, prelucrărilor care au ca obiect siguranţa publică, apărarea, securitatea statului (inclusiv bunăstarea economică a statului atunci când aceste prelucrări sunt legate de probleme de securitate a statului) şi activităţile statului în domeniul dreptului penal; – efectuate de către o persoană fizică în cursul unei activităţi exclusiv personale sau domestice, aici.

[9] Aici.

 

 

 

Vrei să te aliniezi la GPPR? Cum te putem ajuta:

 

 

Vrei să înveți cum să implementezi corect GDPR? Îți recomandăm cursul nostru online cu 28 de module care acoperă integral, teoretic și practic, materia. La finalul cursului vei obține certificatul de absolvire și documentația GDPR (șabloane editabile în Word și Excel) pentru a implementa cu succes. Află mai multe aici 

 

 

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori.]