Aici descoperim
dreptul tehnologiei

padlock-computer-circuit-board_93675-6912.jpg

Până în prezent în România au fost date patru amenzi pentru nerespectarea GDPR. Primele trei amenzi au fost date pentru absența măsurilor tehnice și organizatorice adecvate și pentru breșele de securitate aferente. Pentru prevenirea și managementul adecvat al incidentelor de securitate, politicile și procedurile care trebuie actualizate constant și implementate la nivel de companie.

Ca să respectăm GDPR trebuie să știm să recunoaștem un incident de securitate pentru a-l putea preveni sau a recționa potrivit la el.

Un incident de securitate este definit de #GDPR drept „o încălcare a securității care duce, în mod accidental sau ilegal, la distrugerea, pierderea, modificarea, sau divulgarea neautorizată a datelor cu caracter personal transmise, stocate sau prelucrate într-un alt mod, sau la accesul neautorizat la acestea.”. Așa cum rezultă din definiție, incidentele de securitate nu sunt doar despre furtul sau pierderea datelor personale!

Exemple de incidente de securitate:

  • accesul neautorizat la datele cu caracter personal (de exemplu, o persoană străină are acces la datele cu caracter personal ale companiei, un hacker ne accesează dispozitivul, un angajat pleacă cu baza de date a clienților pe un stick, cineva ne află datele de acces în credențialele de acces pe site, cineva neautorizat ne accesează e-mailul etc);
  • trimiterea unui e-mail/mesaj electronic/sms către o altă persoană decât destinatarul legitim (de exemplu, utilizând funcția de autocomplete din outlook/gmail putem trimite un e-mail către ioana.popescu@domeniu.ro în loc de ioana.ionescu@domeniu.ro);
  • dispozitive care conțin date personale (laptopuri, tablete, smartphone-uri) au fost pierdute sau furate;
  • alterarea/modificarea datelor cu caracter personal fără permisiune;
  • imposibilitatea de a accesa bazele de date.

 

 

Ce ar trebui să știm:

Trebuie să avem măsuri tehnice (de securitate) și organizatorice (politici, proceduri) pentru prevenirea și managementul adecvat al incidentelor de securitate.

Măsurile trebuie să respecte cel puțin cerințele minime de securitate stabilite de lege, iar procedurile aferente trebuie nu doar redactate, dar și implementate la nivel de companie. O serie de politici și proceduri pentru respectarea GDPR, prevenirea și managamentul adecvat al incidentelor de securitate se regăsesc în KIT-ul nostru de implementare. 

Trebuie să ne asigurăm că toate entitățile terțe cu care colaborăm (inclusiv PFA-uri) prezintă garanții suficiente pentru securitatea datelor și respectarea principiilor GDPR. Aceste entități trebuie auditate și trebuie să semneze anumite contracte prin care se reglementează protecția datelor. Chestionare pentru verificarea persoanelor împuternicite și modele de acorduri de prelucrare se regăsesc aici. 

Cu alte cuvinte, toți partenerii de afaceri externi – persoanele împuternicite (firme de contabilitate, firme de mentență IT, HR etc) trebuie auditați că respectă GDPR și au măsuri de securitate adecvate.

De asemenea, cu acești parteneri de afaceri trebuie să avem semnate acorduri scrise prin care reglementăm protecția datelor și respectarea drepturilor persoanelor fizice.

Dacă aveți calitatea de persoană împuternicită (de exemplu, sunteți firmă de IT, contabilitate, HR, avocatură etc) trebuie să vă așteptați la cerințe suplimentare din partea clienților și ar trebui să propuneți chiar dvs. încheierea acestor contracte.

În calitate operator, răspundem pentru incidentele cauzate prin acțiunile sau inacțiunile angajaților, colaboratorilor, partenerilor de afaceri sau altor terți cărora le permitem accesul la date dacă nu am implementat măsuri tehnice și organizatorice adecvate (ex: măsuri de securitate, acorduri de confidențialitate, politici de securitate, training-uri, acorduri cu persoanele împuternicite etc). În unele cazuri, putem răspunde chiar și pentru faptele foștilor angajați sau foștilor colaboratori dacă nu am luat măsuri adecvate. 

✅ Cu angajații și cu partenerii de afaceri trebuie încheiate acorduri de confidențialitate și trebuie să efectuăm training-ul intern la angajaților și să îi responsabilizăm să protejeze datele. Un model de acord de confidențialitate se regăsește aici. 

✅Dacă am fost sancționați de ANSPDCP, dar culpa este a altei persoane, ne putem îndrepta cu acțiune în răspundere civilă delictuală pentru recuperarea prejudiciului.

✅Avem 72 de ore de la descoperirea incidentului pentru notificarea incidentelor de securitate către ANSPDCP și/sau către persoanele vizate.

✅Nu orice incident de securitate se notifică, ci se va notifica incidentul către ANSPDCP incidentul care prezintă un risc persoanele vizate, iar persoanele vizate vor fi notificate dacă există un risc ridicat.

✅ Incidentul de securitate se notifică completând online acest formular: https://www.dataprotection.ro/formulare/formularRpd.do?action=view_action&newFormular=true

✅Orice incident de securitate trebuie adus la cunoștința responsabilului cu protecția datelor sau persoanei desemnate cu această resposabilitate.

✅Indiferent de risc, orice incident se securitate ar trebui documentat intern, de exemplu, intr-un registru al incidentelor de securitate.

✅Întrucât termenul este de doar 72 de ore, la nivelul unei companii ar trebui să existe o procedură pentru managementul adecvat al incidentelor de securitate și să fie desemnată o echipă de răspuns la incident, cu roluri și responsabilități bine stabilite. Aceste proceduri se regăsesc aici.

Câteva lucruri în plus:

  • Lipsa notificării ANSPDCP și/sau a persoanelor vizate poate fi sancționată cu amendă care poate ajunge până la 4% din cifra de afaceri.
  • Chiar dacă notificați în termen, atâta timp cât nu ați luat măsuri adecvate, compania poate fi amendată. De observat că a doua amendă GDPR a fost dată ca urmare a unei notificări trimise la ANSPDCP de însăși compania în cauză.
  • Personalul ar trebui să știe cum să evite un incident de securitate și cum să îl recunoască, de aceea recomandăm training-ul intern. În acest sens vă recomandăm cursul nostru online care poate fi urmat de personalul companiei pentru a înțelege cerințele GDPR.

Te-ar putea interesa și:

 


 

Vrei să înveți cum să implementezi corect GDPR? Îți recomandăm cursul nostru online cu 28 de module care acoperă integral, teoretic și practic, materia. La finalul cursului vei obține certificatul de absolvire și documentația GDPR (șabloane editabile în Word și Excel) pentru a implementa cu succes. Află mai multe aici 

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori. Pentru consultații juridice, ne puteți contacta aici]

 


building-1839464_1280-1200x800.jpg

Autor Roxana Constantinescu, Avocat Baroul Cluj

Supravegherea video a angajaților și a altor persoane vizate necesită implementarea unor procese tehnice și organizatorice adecvate pentru a respecta GDPR. În prezentul articol vom explica ce anume trebuie să facă operatorii pentru a respecta GDPR atunci când utilizează sisteme de supraveghere CCTV.

1.Introducere – despre monitorizarea CCTV

CCTV înseamnă televiziune cu circuit închis, cunoscută și sub denumirea de supraveghere video. Sistemele de supraveghere video monitorizează comportamentul, activitățile sau alte informații ale persoanelor prin intermediul unui echipament electronic.

Supravegherea video poate include orice, de la sistem de supraveghere cu circuit închis sau sisteme automate de recunoaștere, la orice alt sistem pentru înregistrarea, stocarea, primirea sau vizualizarea imaginilor vizuale în scopuri de supraveghere.

În conformitate cu GDPR, angajatorii au dreptul să monitorizeze activitatea angajaților dacă au o bază legală pentru a face acest lucru, iar scopul monitorizării lor este clar comunicat angajaților în avans prin intermediul unei note de informare.

2.Temeiul legal – Interes legitim. Consimțământ

Din cauza dezechilibrului de putere în relația angajator-angajat, angajatorii nu se pot baza în decât în cazuri excepționale pe consimțământ pentru prelucrarea datelor angajaților. Pentru întreprinderi, cel mai potrivit temei legal este interesul legitim al angajatorului.

Există multe motive de interes legitim pentru care angajatorii monitorizează angajații folosind CCTV. Bazele legale ale monitorizării includ securitatea, sănătatea și siguranța angajaților prin prevenirea infracțiunilor, prevenirea comportamentului incorect al angajaților, asigurarea respectării procedurilor de sănătate și siguranță, monitorizarea și îmbunătățirea productivității etc.

Angajatorii se bazează în general pe interesele legitime ca bază legală adecvată pentru prelucrarea datelor cu caracter personal – implică responsabilitatea organizațională și permite utilizarea responsabilă a datelor cu caracter personal, protejând în același timp drepturile angajaților.

Angajatorii care se bazează pe interese legitime ca bază legală pentru prelucrare trebuie să ia în considerare legitimitatea interesului lor declarat (și potențial interesele terților) și trebuie să echilibreze acel interes cu interesele, drepturile și libertățile angajaților lor. Cu alte cuvinte, angajatorii trebuie să realizeze o analiză a interesul legitim, prin intermediul căreia să pună în balanță interesele companiei și interesele și drepturile persoanelor fizice vizate. Dacă în urma analizei, rezultă că primează interesele companiei, supravegherea CCTV se va putea realiza. Dacă în urma analizei rezultă că primează drepturile și interesele persoanelor fizice vizate, atunci supravegherea CCTV nu va putea fi realizată pe temeiul interesului legitim.

Exemplu #1: O companie care deține o parcare a identificat probleme cu furturile în mașinile parcate. Parcarea este deschisă publicului și poate fi accesată cu ușurință de către oricine. Compania are un interes legitim (prevenirea furturilor) să monitorizeze zona expusă riscului. Persoanele vizate sunt monitorizate pe o perioadă limitată de timp, nu se află în timpul unor activități recreaționale și este, de asemenea, în interesul lor ca furturile să fie prevenite. În acest caz, interesul legitim al companiei depășește dreptul la viață privată.[1]

Exemplu #2: Un restaurant decide să instaleze camere video în toalete pentru a supraveghea efectuarea curățeniei. În acest caz, drepturile persoanelor vizate depășesc în mod clar interesul legitim, iar supravegherea video nu poate avea loc.[2]

În plus, angajatorii trebuie să aplice, de asemenea, măsuri de protecție și de conformitate pentru a se asigura că drepturile angajaților nu sunt prejudiciate în niciun caz.

 

 

În cazul în care un angajat se opune utilizării camerelor de televiziune CCTV într-o anumită zonă, GDPR pune în sarcina angajatorului de a demonstra că are „motive legitime convingătoare” pentru prelucrare.

Monitorizarea angajaților prin supraveghere CCTV ar trebui să se limiteze la zonele în care riscul de a încălca drepturile angajaților este scăzut. Utilizarea camerelor CCTV care monitorizează în mod constant un grup specific de angajați dintr-o anumită zonă este mai probabil să fie considerat intruziv și abuziv decât cele care monitorizează toți angajații dintr-o zonă de intrare generală.

Scopul CCTV ar trebui să fie clar transmis angajaților prin intermediul unei notificări. În conformitate cu cerințele GDPR, angajatorii au obligația angajaților de a face acest lucru într-un mod clar și fără ambiguitate. Află mai multe despre pachetul nostru GDPR pentru supraveghere video aici. 

Simpla presupunere generală că utilizarea CCTV la locul de muncă se realizează în scopuri de securitate, dar este utilizat și pentru monitorizarea performanței sau conduitei angajaților nu este conformă. Prin urmare, angajații trebuie să fie anunțați clar înainte de a folosirea datele lor personale în acest scop. Aceeași abordare a notificării trebuie adoptată și dacă scopul supravegherii CCTV este și din motive de sănătate și siguranță.

Conform articolului 35 GDPR, orice utilizare excesivă a monitorizării CCTV pentru angajații este considerată profilare „cu risc ridicat”, în conformitate cu orientările emise de Grupul de Lucru Art. 29. Aceasta necesită o evaluare a impactului privind protecția datelor („DPIA”). O DPIA ia în considerare dacă supravegherea este necesară și proporțională cu ceea ce un angajator încearcă să obțină, având în vedere riscurile pentru drepturile persoanelor vizate, inclusiv luarea în considerare a oricăror garanții sau măsuri de securitate pe care operatorul le va pune în aplicare.

3. Informarea angajatului. Cum o facem, ce trebuie să cuprindă

Angajatorii ar trebui să țină seama de noile cerințe GDPR dacă intenționează să instaleze camere CCTV, oricare ar fi scopul acestora. Angajatorii trebuie să rețină faptul că toate datele personale colectate trebuie utilizate și păstrate numai pentru a-și îndeplini scopul inițial, iar notificarea conformă cu GDPR trebuie să fie afișată în locuri vizibile. Un model de notificare, împreună cu celalalte documente necesare GDPR pentru utilizarea camerelor de supraveghere găsiți aici. 

Este recomandabil ca angajatorii să elaboreze o serie de politici de protecție a datelor referitoare la utilizarea camerelor CCTV. Aceste politici ar trebui să abordeze scopurile pentru care se realizează supravegherea CCTV, condițiile în care va avea loc monitorizarea, natura monitorizării, modul în care vor fi utilizate datele personale ale persoanelor obținute, cât timp va fi păstrat materialul, precum și impactul asupra drepturilor persoanelor.

Angajatorii ar trebui să se asigure că semnalizează proeminent și adecvat zonele în care sunt instalate camere CCTV. Angajatorii ar trebui de asemenea, să pună la dispoziție măsuri tehnice și organizatorice adecvate pentru atenuarea oricăror riscuri pentru drepturile unui angajat în cazul unei încălcări a datelor, conform cerințelor GDPR.

Sistemele CCTV sunt, în mod inerent, vulnerabile la atacurile cibernetice atunci când sunt conectate la internet sau la cloud, iar securitatea și confidențialitatea datelor deținute este asigurată cel mai bine prin restricționarea accesului la ele și dispunerea de sisteme solide pentru a preveni atacurile transmise prin internet. Să nu uităm că utilizarea de către angajator a CCTV la locul de muncă poate ridica probleme juridice complexe, în funcție de noile cerințe GDPR și în funcție de scopul supravegherii.

Există o serie de întrebări de verificare pe care le puteți pune:

  • Dacă supravegheați video angajații, care este motivul/temeiul luat în considerare pentru a avea un sistem CCTV?
  • Ați afișat o notificare pentru a anunța că sunt monitorizați?
  • Cât timp păstrați imaginile și de ce? Ați efectuat o evaluare a riscurilor pentru a stabili și documenta aceste motive?
  • Unde sunt stocate datele (imaginile)? Sunteți sigur că nu vor fi distribuite terților, v-ați luat măsuri în acest sens?
  • Dacă există o încălcare, care este planul de acțiune?

4. Transparența și poziționarea semnului

Persoanele vizate trebuie să fie informate cu privire la faptul că supravegherea video este în funcțiune într-o manieră detaliată cu privire la locurile monitorizate.

În ceea ce privește supravegherea video, informațiile cele mai importante ar trebui să fie afișate pe semnul de avertizare în sine,  în timp ce alte detalii pot fi furnizate prin alte mijloace.

Semnul ar trebui să fie poziționat la o distanță rezonabilă de locurile monitorizate  în așa fel încât persoana vizată să poată recunoaște cu ușurință circumstanțele supravegherii anterior intrării în zona monitorizată (aproximativ la nivelul ochilor). Nu este necesar să se precizeze exact amplasarea echipamentului de supraveghere, atâta timp cât nu există niciun dubiu. Subiectul trebuie să fie capabil să estimeze ce zonă este capturată de o cameră, astfel încât el sau ea să poată evita supraveghează sau adaptează comportamentul, dacă este necesar. Informațiile din cadrul semnului de avertizare ar trebui să transmită cele mai importante informații, de exemplu detaliile scopurilor prelucrării, identitatea operatorului și existența drepturilor persoanei vizate. Trebuie, de asemenea, să se refere la celelalte informații obligatorii și unde pot fi găsite. Un model de semn de avertizare conform GDPR găsiți aici. 

5. Ce aduce nou legislația română prin Legea 190/2018?

Legea nr. 190/2018 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului GDPR nr. 679/2016 prevede anumite condiţii în care se va putea realiza supravegherea video a angajaților la locul de muncă de către angajator.

Mai exact, articolul 5 (“Prelucrarea datelor cu caracter personal în contextul relațiilor de muncă”) stabilește că atunci când sunt utilizate sisteme de monitorizare prin mijloace de comunicații electronice și/sau prin mijloace de supraveghere video la locul de muncă, prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajaților, pentru a realiza interesele legitime urmărite de angajator, este posibilă numai dacă:

”a) interesele legitime urmărite de angajator sunt temeinic justificate şi prevalează asupra intereselor sau drepturilor şi libertăţilor persoanelor vizate;

b) angajatorul a realizat informarea prealabilă obligatorie, completă şi în mod explicit a angajaţilor;

c) angajatorul a consultat sindicatul sau, după caz, reprezentanţii angajaţilor înainte de introducerea sistemelor de monitorizare;

d) alte forme şi modalităţi mai puţin intruzive pentru atingerea scopului urmărit de angajator nu şi-au dovedit anterior eficienţa; şi

e) durata de stocare a datelor cu caracter personal este proporţională cu scopul prelucrării, dar nu mai mare de 30 de zile, cu excepţia situaţiilor expres reglementate de lege sau a cazurilor temeinic justificate.”

În concluzie, conform Legii nr. 190/2018, supravegherea video poate fi realizată de către angajator numai dacă acesta poate demonstra ca interesele sale legitime sunt temeinic justificate și prevalează drepturilor și libertăților persoanelor. Totodată, angajatorul trebuie să facă dovada faptului ca alte metode prin care și-ar fi putut atinge scopul au eșuat anterior și astfel, singura soluție rămâne supravegherea video. În egală măsură, trebuie să asigura informarea angajaților și să se consulte cu sindicatul salariaților (dacă acesta există) sau cu reprezentanții acestora. Perioada de stocare nu poate depăși 30 de zile.

Implementarea și respectarea obligațiilor în materie de supraveghere video cu siguranță nu e floare-la-ureche, piece of cake sau alte formulări care vă plac, însă pachetul nostru monitorizare CCTV vă ia o grijă de pe umeri.

[1] Sursa aici

 

[2] Idem.

 

 


 

Te-ar putea interesa și:

 


photo-1517479149777-5f3b1511d5ad.jpg

Hotărârea în cauza C-163/18
HQ și alții/Aegean Airlines

Pasagerii care au dreptul să se adreseze operatorului lor de turism pentru a obține
rambursarea costului biletelor lor de avion nu au posibilitatea de solicita și o
rambursare de la operatorul de transport aerian

Un astfel de cumul ar fi de natură să conducă la o supraprotecție nejustificată a pasagerilor în
detrimentul operatorului de transport aerian

La 19 martie 2015, trei persoane au rezervat zboruri dus-întors între Eelde (Țările de Jos) și Corfu (Grecia) la Hellas Travel, o agenție de turism cu sediul în Țările de Jos. Aceste zboruri făceau parte dintr-un „pachet de servicii turistice” al cărui preț a fost achitat către Hellas Travel.

Zborurile trebuiau operate de Aegean Airlines, societate cu sediul în Grecia, care încheiase în acest scop un acord cu G.S. Charter Aviation Services, societate cu sediul în Cipru: Aegean Airlines punea la dispoziția G.S. Charter Aviation Services un anumit număr de locuri în avion, în schimbul plății unei taxe de charter. G.S. Charter Aviation Services a revândut ulterior aceste locuri în avion unor terți, printre care Hellas Travel.

Totuși, cu câteva zile înainte de data de plecare convenită, Hellas Travel i-a anunțat pe cei trei turiști că călătoria lor era anulată. Astfel, Aegean Airlines hotărâse, din cauza imposibilității de a obține prețul stabilit în prealabil cu Hellas Travel, să nu mai asigure zboruri cu destinația și provenind din Corfu. La 3 august 2016, Hellas Travel a fost declarată în faliment. Ea nu a rambursat prețul biletelor de avion celor trei turiști.

Aceștia au sesizat Rechtbank Noord-Nederland (Tribunalul din Nordul Țărilor de Jos, Țările de Jos), care a obligat Aegean Airlines la plata unei compensații forfetare pentru anularea zborului lor, în temeiul Regulamentului nr. 261/2004 privind drepturile pasagerilor.
.

 

În schimb, acest tribunal nu s-a pronunțat asupra cererii lor prin care s-a solicitat rambursarea costului biletelor de avion. Cu privire la acest aspect, tribunalul s-a adresat Curții de Justiție. Acesta dorește să afle dacă un pasager care are, în temeiul Directivei privind pachetele de servicii pentru călătorii, dreptul să solicite operatorului său de turism rambursarea costului biletului său de avion, poate solicita rambursarea costului acestui bilet de la operatorul de transport aerian, în temeiul Regulamentului privind drepturile pasagerilor.

În hotărârea sa de astăzi, Curtea subliniază că simpla existență a unui drept de rambursare, rezultând din Directiva privind pachetele de servicii pentru călătorii, este suficientă pentru a exclude posibilitatea ca un pasager al cărui zbor face parte dintr-un pachet de servicii turistice să solicite rambursarea costului biletului său, în temeiul Regulamentului privind drepturile pasagerilor, de la operatorul efectiv de transport aerian.

Astfel, Curtea apreciază că, deși legiuitorul Uniunii nu a dorit să excludă complet pasagerii al căror zbor face parte dintr-un pachet de servicii turistice din domeniul de aplicare al Regulamentului privind drepturile pasagerilor, acesta a intenționat totuși să mențină în privința lor efectele sistemului considerat suficient de protector care fusese instituit anterior în temeiul Directivei privind pachetele de servicii pentru călătorii.

Te-ar putea interesa și:

Rezultă că drepturile la rambursarea costului biletului, în temeiul regulamentului, respectiv, al directivei, nu pot fi cumulate. Un astfel de cumul ar fi de natură să conducă la o supraprotecție nejustificată a pasagerului în cauză, în detrimentul operatorului efectiv de transport aerian, acesta din urmă riscând astfel să fie nevoit să își asume în parte responsabilitatea care îi revine operatorului de turism.

Această concluzie se impune și în ipoteza în care operatorul de turism s-ar afla în incapacitatea financiară de a efectua rambursarea costului biletului și nu ar fi luat nicio măsură pentru a garanta această rambursare. În acest cadru, Curtea subliniază că directiva prevede, în special, că operatorul de turism trebuie să aducă garanții suficiente pentru a asigura, în caz de insolvență sau de faliment, rambursarea sumelor achitate. Curtea amintește, pe de altă parte, jurisprudența sa potrivit căreia o reglementare națională nu transpune corect obligațiile prevăzute de directivă decât dacă aceasta are drept rezultat să garanteze efectiv pasagerilor rambursarea tuturor sumelor pe care le-au achitat în caz de insolvență a operatorului de turism. În caz contrar, turistul în cauză beneficiază, în orice caz, de posibilitatea introducerii unei acțiuni în răspundere împotriva statului membru în cauză pentru prejudiciile care îi sunt cauzate ca urmare a unei încălcări a dreptului
Uniunii.

 



young-woman-showing-red-ripped-paper-heart-broken-hearted-valentines-day-concept_53476-217.jpg

Potrivit unei propuneri legislative înaintat la Senat, românii își pot lua 3 zile de concediu pentru divorț plătit pentru diminuarea efectelor negative ale divorțului și acomodarea la noua situație de viață.

Concediul pentru divorț se va acorda la cerere, de către angajator, în următoarele 4 săptămâni de la data constatării divorțului. Cererea va fi însoțită de documentul definitiv pentru constatarea divorțului – decizia definitivă a instanței.

Concediul se va acorda indiferent de durata căsătoriei și indiferent de modalitatea prin care s-a desfăcut căsătoria.

Persoanele recent divorțate pot folosi cum doresc cele 3 zile libere de concediu pentru a se adapta la noua realitate și a rezolva problemele de orice natură intervenite ca urmare a desfacerii căsătoriei.

Potrivit analizelor Institutului Național de Statistică, rata divorțului este în prezent 25%, mai exact, în ultimele două decenii una din patru căsătorii a eșuat.

(Aceste prevederi nu se aplică momentan deoarece sunt în fază de proiect de lege. Legea va intra în vigoare după ce va fi publicată în Monitorul Oficial.)

Te-ar putea interesa și:

 


tsunami-2400x1350-wallpaper-1200x675.jpg

În data de 02.07.2019,  Autoritatea Națională de Supraveghere a finalizat o investigație la operatorul  WORLD TRADE CENTER BUCHAREST S.A. și a constatat că acesta a încălcat prevederile art. 32 alin. (4) raportat la art. 32 alin. (1) și alin. (2) din Regulamentul General privind Protecţia Datelor, referitoare la securitatea prelucrării.

Operatorul WORLD TRADE CENTER BUCHAREST S.A. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 71.028 lei, echivalentul sumei de 15.000 euro.

Încălcarea securității datelor cu caracter personal a constat în faptul că o listă printată pe suport de hârtie, utilizată pentru verificarea clienților care serveau micul dejun și care conținea date cu caracter personal ale unui număr de 46 de clienți, cazați la unitatea hotelieră aparținând WORLD TRADE CENTER BUCHAREST S.A., a fost fotografiată de către persoane neautorizate din afara societății, ceea ce a condus la dezvăluirea în mediul on-line a datelor cu caracter personal ale unor clienți, prin publicare.

Operatorul WORLD TRADE CENTER BUCHAREST S.A. a fost sancționat deoarece nu a luat măsuri pentru a se asigura că angajații săi care au acces la date cu caracter personal nu le prelucrează decât la cererea sa, potrivit legii.

De asemenea, operatorul nu a implementat măsuri tehnice şi organizatorice adecvate în vederea asigurării unui nivel de securitate corespunzător riscului prelucrării generat în special, în mod accidental sau ilegal, de divulgarea neautorizată sau accesul neautorizat la datele cu caracter personal. Aceasta a condus la accesul neautorizat la datele cu caracter personal ale unui număr de 46 de clienți ai WORLD TRADE CENTER BUCHAREST S.A și divulgarea neautorizată a acestor date, în mediul on-line, ceea ce a condus la afectarea drepturilor la viață privată și la protecția datelor cu caracter personal, garantate de art. 7 și art. 8 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și de art. 16 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene.

Autoritatea Naţională de Supraveghere a efectuat investigația ca urmare a transmiterii de către WORLD TRADE CENTER BUCHAREST S.A. a unei notificări privind încălcarea securității datelor cu caracter personal prin completarea formularului privind încălcarea securității datelor cu caracter personal, prevăzută de art. 33 din RGPD.

Regulamentul General privind Protecţia Datelor instituie, prin art. 24, principiul responsabilității operatorului, potrivit căruia: ”Ținând seama de natura, domeniul de aplicare, contextul şi scopurile prelucrării, precum şi de riscurile cu grade diferite de probabilitate şi gravitate pentru drepturile şi libertăţile persoanelor fizice, operatorul pune în aplicare măsuri tehnice şi organizatorice adecvate pentru a garanta şi a fi în măsură să demonstreze că prelucrarea se efectuează în conformitate cu prezentul regulament. Respectivele măsuri se revizuiesc şi se actualizează dacă este necesar.”

Te-ar putea interesa și:

Totodată,  considerentul (75) din RGPD precizează:

”Riscul pentru drepturile şi libertăţile persoanelor fizice, prezentând grade diferite de probabilitate de materializare şi de gravitate, poate fi rezultatul unei prelucrări a datelor cu caracter personal care ar putea genera prejudicii de natură fizică, materială sau morală, în special în cazurile în care: prelucrarea poate conduce la discriminare, furt sau fraudă a identităţii, pierdere financiară, compromiterea reputaţiei, pierderea confidenţialităţii datelor cu caracter personal protejate prin secret profesional, inversarea neautorizată a pseudonimizării sau la orice alt dezavantaj semnificativ de natură economică sau socială; persoanele vizate ar putea fi private de drepturile şi libertăţile lor sau împiedicate să-şi exercite controlul asupra datelor lor cu caracter personal; (…) sunt evaluate aspecte de natură personală, în special analizarea sau previzionarea unor aspecte privind randamentul la locul de muncă, situaţia economică, starea de sănătate, preferinţele sau interesele personale, fiabilitatea sau comportamentul, locaţia sau deplasările, în scopul de a se crea sau de a se utiliza profiluri personale; sunt prelucrate date cu caracter personal ale unor persoane vulnerabile, în special ale unor copii; sau prelucrarea implică un volum mare de date cu caracter personal şi afectează un număr larg de persoane vizate.”

 

Vrei să te aliniezi la GPPR? Cum te putem ajuta:



GDPR.jpg

Pe data de 27.06.2019, Autoritatea Națională de Supraveghere a finalizat o investigație la operatorul UNICREDIT BANK S.A. și a constatat că acesta a încălcat prevederile art. 25 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor) și cu această ocazie a acordat prima amendă GDPR în România.

Operatorul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 613.912 lei, echivalentul în euro al sumei de 130.000 euro.

Sancțiunea a fost aplicată UNICREDIT BANK S.A. ca urmare  a neaplicării măsurilor tehnice şi organizatorice adecvate, atât în momentul stabilirii mijloacelor de prelucrare, cât şi în cel al prelucrării în sine, destinate să pună în aplicare în mod eficient principiile de protecție a datelor, precum reducerea la minimum a datelor, şi să integreze garanțiile necesare în cadrul prelucrării, pentru a îndeplini cerințele RGPD şi a proteja drepturile persoanelor vizate. Aceasta a condus la dezvăluirea în documentele ce conţin detaliile tranzacţiilor şi care sunt puse on-line la dispoziţia clienţilor beneficiari ai plăţilor, a datelor privind CNP-ul și adresa plătitorului (pentru situaţiile în care plătitorul efectua tranzacţia dintr-un cont deschis la o alta instituţie de credit – tranzacţii externe şi depuneri la casierie), respectiv a datelor privind adresa plătitorului (pentru situaţiile în care plătitorul efectua tranzacţia dintr-un cont deschis la UNICREDIT BANK SA – tranzacţii interne), pentru un număr de 337.042 persoane vizate, în perioada 25 mai 2018 – 10.12.2018.

Vrei să eviți amenda, dar nu ai pus încă în aplicare măsurile tehnice și organizatorice adecvate? Află mai multe despre KIT-ul nostru de implementare GDPR

Sancțiunea a fost aplicată ca urmare a unei sesizări a Autorității Naţionale de Supraveghere din data de 22.11.2018 prin care se semnala faptul că datele privind CNP-ul și adresa persoanelor care efectuau plăți la UNICREDIT BANK S.A., prin intermediul tranzacțiilor on-line, erau dezvăluite către beneficiarul tranzacției, prin formularele de extras de cont/detalii.

Potrivit art. 5 alin. 1 lit. c) din RGPD (”Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”), operatorul avea obligația de a prelucra date limitate la ceea ce este necesar în raport cu scopurile în care sunt prelucrate datele.

Te-ar putea interesa și:

În același timp, considerentul (78) din Regulament precizează: ”Protecţia drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal necesită adoptarea de măsuri tehnice şi organizatorice corespunzătoare pentru a se asigura îndeplinirea cerinţelor din prezentul regulament. Pentru a fi în măsură să demonstreze conformitatea cu prezentul regulament, operatorul ar trebui să adopte politici interne şi să pună în aplicare măsuri care să respecte în special principiul protecţiei datelor începând cu momentul conceperii şi cel al protecţiei implicite a datelor. Astfel de măsuri ar putea consta, printre altele, în reducerea la minimum a prelucrării datelor cu caracter personal, pseudonimizarea acestor date cât mai curând posibil, transparenţa în ceea ce priveşte funcţiile şi prelucrarea datelor cu caracter personal, abilitarea persoanei vizate să monitorizeze prelucrarea datelor, abilitarea operatorului să creeze elemente de siguranţă şi să le îmbunătăţească. Atunci când elaborează, proiectează, selectează şi utilizează aplicaţii, servicii şi produse care se bazează pe prelucrarea datelor cu caracter personal sau care prelucrează date cu caracter personal pentru a-şi îndeplini rolul, producătorii acestor produse şi furnizorii acestor servicii şi aplicaţii ar trebui să fie încurajaţi să aibă în vedere dreptul la protecţia datelor la momentul elaborării şi proiectării unor astfel de produse, servicii şi aplicaţii şi, ţinând cont de stadiul actual al dezvoltării, să se asigure că operatorii şi persoanele împuternicite de operatori sunt în măsură să îşi îndeplinească obligaţiile referitoare la protecţia datelor.”

Sursa dataprotection.ro

Vrei să te aliniezi la GPPR? Cum te putem ajuta:

 

 

 

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori. Pentru consultații juridice, ne puteți contacta aici]



jbareham_180405_1777_facebook_0003.0-1200x800.jpg

Autoritea de supraveghere a prelucrării datelor din Italia a amendat Facebook cu un milion de euro pentru încălcarea legislației naționale italiene cu privire la protecția datelor cu caracter personal, în legătură cu scandalul Cambridge Analytica.

Anul trecut s-a aflat că datele personale a aproape 87 de milioane de utilizatori Facebook au fost culese ilegal de către o aplicație de data mining cu scop politic, Cambridge Analytica.

Aceste acuzații au apărut înainte de aplicarea directă a Regulamentului GDPR din 25 mai 2018  care prevede amenzi de până la 20.000.ooo euro, astfel justificându-se amenda relativ mică aplicată Facebook în acest caz. Autoritatea de supraveghere din Italia și-a întemeiat amenda pe legislația națională în vigoare înainte de aplicarea GDPR, amendând Facebook cu un milion de euro.

 

 

Autoritatea de supraveghere din Italia precizează că 57 de utilizatori Facebook au downloadat Testul Thisisyourdigitallife, test psihologic folosit pentru a colecta în masă datele personale ale utilizatorilor platformei, date care ar fi fost folosite ulterior pentru manipularea campaniilor electorale. Facebook a permis acestei aplicații accesul la lista de prieteni a fiecărei persoane care a descărcat aplicația, în consecință, potrivit Autorității de supraveghere din Italua, datele a 214,077 italieni au fost prelucrate, în lipsa consimțământului sau al altui temei legal, de către aplicație.

Potrivit informațiilor transmise de Autoritatea de supraveghere din italia, cuantumul amenzii a fost stabilit luându-se în calcul numărul utilizatorilor afectați, situația economică a Facebook și numărul utilizatorilor globali și italieni ai companiei. 

Anul trecut, Facebook a fost amendată de Autoritatea de Concurență din Italia cu 10 milioane de euro pentru vânzarea datelor personale fără a informa corect utilizatorii.

Totodată, în 2017, Facebook a fost amendat cu 3 milioane de euro pentru partajarea ilegală a datelor utilizatorilor cu Whatsapp.

Vrei să înveți cum să implementezi corect GDPR și să eviți amenzile? Îți recomandăm cursul nostru online cu 28 de module care acoperă integral, teoretic și practic, materia. La finalul cursului vei obține certificatul de absolvire și documentația GDPR (șabloane editabile în Word și Excel) pentru a implementa cu succes. Află mai multe aici 

Sursa

 


 

Te-ar putea interesa și:


Pot-accesa-e-mailul-unui-angajat-dupa-ce-a-parasit-locul-de-munca_-4.png

Fiecare site care colectează date cu caracter personal trebuie să dețină o Politică de confidențialitate inclusiv site-urile de prezentare care colectează date (prin formulare de contact, de exemplu), trebuie să dețină o Politică de confidențialitate (sau Notă de informare). Prin intermediul acestui document, site-ul trebuie să explice persoanei fizice care utilizează sau doar vizitează site-ul modul în care îi prelucrează datele cu caracter personal. Să scrii o Politică de confidențialitate la standardele cerute poate fi un proces complicat dacă ai în față doar un document Word și nu deții instrumentele și informațiile potrivite. În prezentul articol, îți voi explica pas cu pas cum poți redacta o Politică de confidențialitate chiar fără a avea cunoștințe de specialitate juridică și/sau tehnică.

Pasul 1. Înțelege scopul acestei Politici de confidențialitate

Scopul principal al Politicii de confidențialitate este informarea persoanei fizice vizate cu privire la modalitatea în care îi prelucrezi datele. Politica de confidențialitate trebuie să existe pentru a respecta dreptul la informare în temeiul GDPR al fiecărei persoane fizice vizate. Destinatarul mesajului este o persoană fizică fără cunoștințe tehnice și fără cunoștințe juridice. Prin urmare, trebuie să te asiguri că folosești limbajul potrivit astfel încât persoana fizică să poată înțelege cum anume îi prelucrezi datele. 

Pasul 2. Folosește limbajul potrivit

Evită jargonul juridic și informațiile tehnice complicate și încearcă să explici persoanei, pe limbajul ei, cum anume îi prelucrezi datele. Nu da copy-paste de la alte site-uri deoarece documentele sunt protejate de drepturi de autor și este ilegal. În principiu, ar trebui să eviți să pasezi această sarcină către programator sau developer, deoarece majoritatea oamenilor tehnici nu sunt la curent cu legislația. Dacă ești jurist, evită jargonul juridic deoarece recomandările europene spun că limbajul trebuie să fie ușor de înțeles de către oricine. Atât noțiunile juridice (i.e. temeiul juridic), cât și noțiunile tehnice trebuie traduse într-un limbaj simplu, comun. 

Pasul 3. Identifică ce trebuie să scrii și schițează un plan

Politica de confidențialitate trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, elementele de la art. 13 și art. 14 din GDPR, respectiv:

  • identitatea și datele de contact ale operatorului;
  • datele de contact ale responsabilului cu protecția datelor;
  • categoriile de date;
  • scopurile prelucrării;
  • temeiurile juridice ale prelucrării;
  • dacă este cazul, interesele legitime;
  • destinatarii sau categoriile de destinatari;
  • intenția de a transfera;
  • perioada stocării;
  • drepturile persoanei vizate;
  • existența sau inexistența unui proces decizional automat.

Cel mai ușor este să creezi o secțiune pentru fiecare element de mai sus și să alegi un subtitlu potrivit. Imediat după ce ai tratat o secțiune, poți trece la următoarea. Dacă ți se pare deja prea complicat, recomandăm utilizarea șablonului nostru de Politică de confidențialitate ușor de completat de către oricine (click aici). 

Pasul 3. Redactarea propriu-zisă

Creează o introducere și tratează fiecare element separat, sub formă de subtitlu. Introducerea ar trebui să ofere câteva noțiuni preliminare despre site/companie, despre modalitatea de prelucrare și despre cuprinsul politicii de confidențialitate. Reține că recomandările europene sunt în sensul în care informația prezentată trebuie să fie stratificată, astfel încât utilizatorul să ajungă rapid la informația care îl interesează. Ai putea prezenta informația sub formă de acordeon. De exemplu, pe utilizator îl poate interesa doar modalitatea în care îpartajezi datele cu alte entități, de aceea ar trebui creată o secțiune specială dedicată fiecărei cerințe, ca de exemplu: „Cum și cu cine partajăm datele dvs?”. Ai grijă să nu omiți niciun element de la pct. 2. Dacă nu știi ce înseamnă vreun element de la punctul 2., poți căuta pe blogul nostru (utilizând funcția search) și vei afla mai multe informații.

Cu privire la categoriile de date cu caracter personal, ar trebui să ai grijă să acoperi o gamă cât mai largă de date prelucrate. Când îți pui întrebarea ce date prelucrez?”, ar trebui să ai în vedere că datele cu caracter personal înseamnă orice informație cu privire la o persoană fizică identificată sau identificabilă. 

O atenție deosebită trebuie să acorzi scopurilor prelucrării, care trebuie să fie prezentate specific persoanei fizice.

Exemple de informări greșite:

  • putem folosi datele dvs. să dezvoltăm noi servicii” (informarea este greșită deoarece nu este clar despre ce servicii este vorba);
  • „putem folosi datele dvs pentru a vă oferi servicii personalizate” (informarea este greșită deoarece nu este clar despre ce servicii personalizate este vorba);
  • „putem folosi datele dvs în scopuri de cercetare” (informarea este greșită deoarece nu este clar despre ce fel de cercetare este vorba);

Exemple de informări corecte:

  • „Vom analiza istoricul de cumpărături şi vom folosi detalii despre produsele pe care le-aţi achiziţionat anterior pentru a vă face sugestii pentru alte produse de care aţi putea fi interesat” (este clar ce tipuri de date vor fi prelucrate şi că datele vor fi prelucrate astfel încât reclamele personalizate să ajungă la persoana vizată);
  • „Vom păstra informaţiile privind vizitele tale recente pe site-ul nostru şi felul cum vă deplasaţi în diferite secţiuni ale site-ului pentru a analiza modul în care oamenii utilizează site-ul pentru a-l face mai intuitiv” (este clar ce tip de date vor fi procesate şi scopul).

 

 

Pasul 4. Implementarea politicii de confidențialitate pe site

Sunt foarte multe lucruri de discutat în privința acestui pas. În primul rând, trebuie să te asiguri că urci Politica într-un loc vizibil pe site pentru că, indiferent de cât de bine ar fi scrisă, dacă este ascunsă, nu își va îndeplini scopul. Politica ar trebui să existe în cât mai multe locuri pentru a fi cât mai aproape de conformitate, de exemplu:

  • în funcția de meniu de pe site;
  • în footer;
  • în semnătura din e-mail;
  • pe pagina de Facebook;
  • dacă vei comunica cu potențialii clienți inițial prin telefon, ar trebui să îi inviți să consulte politica de confidențialitate de pe site;
  • dacă vei comunica cu potențialii clienți inițial prin Facebook messenger, ar trebui să le furnizezi link-ul către Politica de confidențialitate, împreună cu invitația de a o lectura;
  • dacă utilizezi chatboți, trebuie să prezinți și această informație;

Te-ar putea interesa și:

Obligatoriu, la fiecare colectare de date (i.e. formulare de contact, formulare pentru înscriere la newsletter, formulare de comandă), trebuie să existe o căsuță nebifată prin care utilizatorul să își dea acordul că a citit și că este de acord cu Politica de confidențialitate. Această operațiune prin care utilizatorul își dă acordul trebuie stocată pentru a putea dovedi faptul că ai informat corespunzător și să te pui la adăpost în eventualitatea unui control sau al unui litigiu în instanță. Persoana fizică neinformată sau informată necorespunzător poate depune atât plângere la ANSPDCP, dar poate intenta și litigiu împotriva ta pentru a solicita despăgubiri.

Politica de confidențialitate trebuie separată în mod clar de Termeni și Condiții prin intermediul unor link-uri/pagini diferite. Termenii și Condițiile nu au legătură cu GDPR, existența lor pe site este cerută de legislația comerțului electronic.

La formularul de comandă, utilizatorul trebuie să accepte atât Termenii și Condițiile, dar și Politica de confidențialitate prin intermediul unor căsuțe/link-uri diferite.

Pentru aplicaţii, nota de informare ar trebui, de asemenea, să fie disponibilă înainte de download. Odată ce aplicaţia este instalată, informaţiile trebuie să fie uşor accesibile în interiorul aplicaţiei. O modalitate de a îndeplini această cerinţă este să se asigure că pentru accesarea informaţiilor nu se utilizează niciodată mai mult de două click-uri şi funcţia de meniu utilizată în aplicaţii ar trebui să includă întotdeauna o secţiune pentru protecţia datelor.

Pasul 5. Actualizarea și/sau modificarea

Politica de confidențialitate ar trebui revizuită cel puțin de două ori pe an pentru a fi actualizată dacă au intervenit ceva modificări în prelucrarea datelor. Este posibil ca în viitor o afacere să colecteze alte date, să transmită diferit datele sau să prelucreze datele în alte scopuri. Aceste modificări trebuie să se regăsească și în Politica de confidențialitate. Noile modificări trebuie aduse la cunoștința utilizatorilor (dacă aceștia au conturi create pe site) sau pot fi aduse la cunoștință prin afișare pe site.

Cum te putem ajuta?

Dacă ai nevoie de un șablon de Politică de confidențialitate la standardele GDPR, ușor de completat și adaptat la activitatea oricărui site/magazin online, cu instrucțiuni de completare, îți recomandăm șablonul nostru (click aici)

 


 

Vrei să înveți cum să implementezi corect GDPR? Îți recomandăm cursul nostru online cu 28 de module care acoperă integral, teoretic și practic, materia. La finalul cursului vei obține certificatul de absolvire și documentația GDPR (șabloane editabile în Word și Excel) pentru a implementa cu succes. Află mai multe aici 


IMAGINE-GDPR-LEGALUP.png

(Textul de mai jos este un pamflet și ar trebui tratat ca atare :))

 

Era o zi banală de primavară când Primarul din Satul „Consimțarul de jos” a aflat ceva ce avea să îi schimbe viața. A aflat un cuvânt nou: „GDPR”. Nedumerit și parțial disperat, își cheamă secretara.

– Ioana, ia spune… Ce mai e și acest GDPR?

– Nu știu, șefu’. O fi vreo boală?

– Cred că boală e. A naibii boală! Am auzit că toți o au. Auzi, Ioană, nu cumva ai luat și tu GDPR-ul ăsta și ești contagioasă?

– Șefu, nu cred că e o boală. Mă întorc în birou, studiez și revin cu mai multe detalii.

Ioana pleacă și revine peste câteva ore:

– Șefu, e o lege. Trebuie să o implementăm aici, la Primărie.

– Cum adică să implementăm? întreabă nedumerit Primarul.

– Păi sunt mai multe variante. Consultanță GDPR, KIT GDPR, angajăm pe cineva care știe…

– Prostii! Eu sunt Primar, îmi cumpăr un Manual!

Cercetează secretara piața manualelor GDPR din România și găsește un manual potrivit. Studiază primarul câteva zile și își cheamă din nou secretara:

– Ce ai făcut, Ioană? Mă iei de prost? Oi fi eu primar, dar engleză zău că știu!

– Nu știu, șefu.

– Ia spune. Cum implementăm acest GDPR?

– Cum face toată lumea, șefu’, cu șabloane. Că doar nu stăm să le scriem noi de la 0.

– Bun, să găsim niște sabloane atunci. Cumpără un KIT GDPR și hai să ne apucăm de treabă!

 

 

 

 


Pot-accesa-e-mailul-unui-angajat-dupa-ce-a-parasit-locul-de-munca_-3.png

Atunci când recrutezi, ai nevoie de date cu caracter personal ale candidaților pentru a alege angajatului potrivit. Deși companiile vor fi întotdeauna interesate să afle cât mai multe date despre viitorul angajat, interesul acestora trebuie pus în balanță cu dreptul la viață privată pentru a se găsi un echilibru astfel încât prelucrarea de date să fie legală. În prezentul articol, îmi propun să trec în reviste câteva sfaturi practice care să te ajute să respecți GDPR atunci când recrutezi.

1. Informarea candidatului

Înainte să colectăm date despre un potențial angajat, trebuie să îl informăm pe acesta cu privire la modalitatea în care îi vei prelucra datele care trebuie să cuprindă în mod obligatoriu elementele de la art. 13 și 14 din GDPR și să fie realizată într-un limbaj simplu și ușor de înțeles.  Un model de notă de informare la standardele cerute de GDPR găsiți aici.

Dacă vrei să afli mai multe despre informarea candidatului, cu exemple concrete, îți recomandăm acest articol.

2. Durata de stocare

Putem să păstrăm CV-ul și alte date ale unor candidați care nu au fost angajați pe o perioadă nedeterminată? GDPR spune că nu și tot GDPR spune că ar trebui să stabilim termene de stocare. Întrucât poate fi atât în interesul companiei să păstreze datele pentru viitoare poziții, dar și în interesul persoanelor fizice să fie la curent cu noile poziții sau joburi, considerăm că angajatorii pot păstra datele pe o perioadă mai lungă de timp pe temeiul interesului legitim. Cu toate acestea, în măsura în care se dorește păstrarea pe o perioadă mai lungă, legea prevede ca angajatorii să desfășoare următoarele:

  • Stabilirea unei durate de retenție. De exemplu, un an de la transmiterea CV-ului, doi ani de la data interviului. Acest lucru se realizează în practică prin întocmirea unei Politici de retenție/Stocare. Un model de politică de retenție/stocare găsiți aici
  • Realizarea unei analize a interesului legitim prin care puneți în balanță interesul companiei de a păstra datele și impactul negativ real sau potențial asupra vieții private a persoanelor fizice. Dacă rezultatul analizei indică faptul că interesul companiei prevalează, atunci puteți stoca datele pe perioada X de timp. Dacă rezultatul analizei indică faptul că primează viața privată a individiului (de exemplu, atunci când s-au colectat o serie de informații sensibile), atunci nu veți putea stoca datele. Cu toate acestea, chiar dacă primul rezultat este negativ, în măsura în care reușiți să instituiți măsuri suplimentare de protecție, rezultatul testului poate fi în favoarea dvs. Un model de analiză interes legitim găsiți aici.
  • Informarea candidatului cu privire la durata de stocare. Ar trebui să verificați că nota de informare despre care am vorbit la punctul 1. conține și durata de stocare.

3. Respectarea drepturilor candidaților

Potrvit GDPR, orice persoană fizică are următoarele drepturi: informare, acces, portabilitate, rectificare, restricționare, opoziție, ștergere, dreptul de a nu fi supusă unei decizii automate cu impact semnificativ.

Personalul companiei ar trebui să aibă proceduri clare pentru:

  • Identificarea cererilor de exercitare a drepturilor din partea persoanelor fizice;
  • Cunoștințe temeinice pentru a răspunde în mod adecvat la cereri;
  • Mecanisme concrete pentru a răspunde efectiv la cereri în termenul de o lună, care poate fi prelungit la maxim 3 luni în situații excepționale.

Te-ar putea interesa și: 10.000 lei – daune morale. Prelucrarea excesivă a datelor personale. Judecătoria Sectorului 5.

4. Recrutarea prin companii de recrutare

Dacă recrutezi prin companii de recrutare, ar trebui să alegi companiile de recrutare care prezintă suficiente garanții că respectă GDPR și să te asiguri că ai încheiat, distinct de contractul de prestări servicii, un contract pentru protecția datelor (Acord de prelucrare a datelor). În funcție de circumstanțele specifice, compania de recrutare poate fi persoană împuternicită (dacă prelucrează datele companiei doar pentru tine) sau operator asociat (dacă utilizează datele unui candidat și pentru alți clienți).

5. Categorii speciale de date

În lipsa unui temei legal, ar trebui să evităm să prelucrăm date cu caracter personal care dezvăluie originea rasială sau etnică, opiniile politice, confesiunea religioasă sau convingerile filozofice sau apartenența la sindicate și prelucrarea de date genetice, de date biometrice pentru identificarea unică a unei persoane fizice, de date privind sănătatea sau de date privind viața sexuală sau orientarea sexuală ale unei persoane fizice, date privitoare la contravenții și infracțiuni și numărul de identificare național.

Te-ar putea interesa și:

6. Colectarea de date de pe rețelele de socializare

Grupul de Lucru Art. 29, prin Avizul nr. 2/2017 privind prelucrarea datelor la locul de muncă, este de părere că, în principiu, companiile nu pot utiliza informațiile colectate de pe rețelele de socializare pentru a decide dacă va angajeza sau nu o persoană. Din punctul nostru de vedere, LinkedIn este o excepție în acest caz, dar suntem de acord cu opinia Grupului de Lucru pentru celelalte rețele de socializare non-profesionale: Facebook, Instagram etc.

Exemplu oferit de Grupul de Lucru Art. 29:
La recrutarea unor noi angajați, un angajator verifică profilurile candidaților pe diverse rețele de socializare și include informații de pe aceste rețele (și orice alte informații disponibile pe internet) în procesul de verificare.
Doar dacă este necesar pentru locul de muncă să se verifice pe platformele de comunicare socială informații privind un candidat, de exemplu, pentru a putea evalua riscurile specifice în ceea ce privește candidații la o anumită funcție, iar candidații sunt informați în mod corect (de exemplu, în anunțul pentru postul vacant), angajatorul poate avea un temei juridic în conformitate cu articolul 7 litera (f) pentru a verifica informații publice despre candidați.

7. Protecția datelor candidaților

Trebuie să protejăm datele cu caracter personal așa cum protejăm cele mai sensibile secrete comerciale. Ar trebui utilizate tehnici precum criptarea, anonimizarea și pseudonimizarea și ar trebui să ne asigurăm că doar angajatul care are nevoie concret să acceseze CV-urile și alte date ale candidaților poate accesa acele date, nu și alte persoane. Bazele de date ar trebui separate pentru fiecare departament, iar în cadrul departamentelor, ar trebui separate pentru a fi accesate doar de către personalul implicat direct. De exemplu, un angajat de la departamentul marketing nu ar avea de ce să acceseze datele unui candidat.

Cu toți angajații și alți colaboratori care au acces la date cu caracter personal trebuie încheiate acorduri de confidențialitate și trebuie să li se aducă la cunoștință Politicile de protecție a datelor ale companiei.

Rețineți faptul că răspundeți pentru faptele angajaților care nu respectă protecția datelor, de aceea ar trebui să investiți timp în instruirea corespunzătoare a angajaților, cele mai multe breșe de securitate provenind de la fapta omului. Companiile ar trebui să aibă proceduri și politici clare care să pună bazele unei culturi adecvate a protecției datelor la standardele cerute de legislația europeană și națională.

Concluzii. Recomandări.

Personalul care are acces la date cu caracter personal trebuie să respecte GDPR și să protejeze corespunzător datele. Companiile trebuie să manifeste deschidere spre a înțelege noile prevederi europene și a le integra, pas cu pas, în activitatea lor. Datele sunt noua monedă de schimb, iar conformarea la GDPR nu este opțională și este nevoie de implicare activă și constantă pentru a înțelege noile reguli și pentru a le integra concret activității fiecărei companii care dorește să evolueze într-o societate care funcționează pe schimb de date.

Vrei să înveți cum să implementezi corect GDPR? Îți recomandăm cursul nostru online cu 28 de module care acoperă integral, teoretic și practic, materia. La finalul cursului vei obține certificatul de absolvire și documentația GDPR (șabloane editabile în Word și Excel) pentru a implementa cu succes. Află mai multe aici 

 

 


 

 

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori. Pentru consultații juridice, ne puteți contacta aici]


legalup-autor-la-legalup

Ești în siguranță pe site-ul nostru.

LegalUp Innovators at Law utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea si în activitatea curentă a LegalUp.ro cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politica privind utilizarea modulelor Cookie și Politica noastră de confidențialitate. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookies.

Privacy Settings saved!
Setari permisiuni

Cookie-urile sunt folosite pe acest site pentru a oferi cea mai bună experiență de utilizator. Dacă continuați, presupunem că sunteți de acord să primiți cookie-uri de pe acest site

Utilizăm fișiere de tip cookie pentru a personaliza și imbunătăți experiența ta pe website-ul nostru.

Utilizăm fișiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe website-ul nostru.
  • wordpress_test_cookie
  • wordpress_logged_in_
  • wordpress_sec

Decline all Services
Da, Sunt de acord