Ruxandra Sava
Te-ai întrebat vreodată cum este reglementată moștenirea digitală în România?
Tot mai mulți oameni lasă în urmă, pe lângă imobile și conturi bancare, și anumite conturi și active digitale: portofele de criptomonede, conturi de Google Drive cu fotografii, conversații pe WhatsApp, profiluri și pagini de social media cu zeci de mii de urmăritori. În ce condiții se transfera bunurile și activele digitale către moștenitori?
În România, moștenirea digitală nu este reglementată separat. Bunurilor digitale li se aplică regulile obișnuite ale succesiunii din Codul civil, potrivit cărora moștenirea este transmiterea patrimoniului persoanei decedate, adică a drepturilor și obligațiilor cu valoare economică. Cu alte cuvinte, ce are valoare economică se moștenește, iar ce nu are, cum sunt conversațiile private, nu este sunt bunuri și nu trec automat la moștenitori. Accesul la conversații private nu se furnizează în baza unui certificat de moștenitor de către Platforme. Platformele cer o hotărâre a unei instanțe privind divulgarea acestor tipuri de conversații, iar instanțele nu pot admite aceste accesări decât dacă exista un drept sau un interes legitim la mijloc.
Intră în masa succesorală, printre ealtele, criptomonedele, acțiunile deținute printr-o aplicație de tranzacționare, sumele deja datorate unui creator de conținut pentru materialele publicate și dreptul de folosință asupra unui domeniu de internet, în condițiile contractului de înregistrare. Criptomonedele sunt bunuri necorporale în sensul art. 535 din Codul civil, astfel încât sunt transmise moștenitorilor ca orice alt bun.
Faptul că telefonul a rămas deblocat nu dă nimănui dreptul să deschidă, să citească sau să divulge o conversație privată. Secretul corespondenței protejează conversațiile între doi oameni. Deși GDPR nu se aplică datelor cu caracter personal ale persoanelor decedate, mesajele privesc, aproape întotdeauna, și persoane în viață, iar dreptul lor la confidențialitate rămâne protejat. Codul civil ocrotește separat memoria persoanei decedate, iar Codul penal sancționează accesul ilegal la un sistem informatic și violarea secretului corespondenței⁴. Cu alte cuvinte, moștenitorul care intră în contul defunctului și citește mesajele altora riscă, în funcție de împrejurări, să săvârșească o faptă penală.
Pachet cărți GDPR & AI! Economisește și comandă aici – >>
Da, în aceleași condiții de formă ca pentru orice alt bun. Codul civil prevede două forme ordinare de testament, cel olograf, scris în întregime, datat și semnat de mâna testatorului, și cel autentic, întocmit la nota. Un PDF, un e-mail sau un text printat și semnat nu sunt testamente valabile.
Prin testament poate fi desemnat și un executor testamentar, însărcinat să ducă la îndeplinire dispozițiile testatorului. Desemnarea este utilă când există mai multe conturi și platforme. Testamentul trebuie să identifice bunul și beneficiarul, iar instrucțiunile tehnice de recuperare, cum sunt parolele și frazele de recuperare, trebuie păstrate separat, într-un loc protejat. Nu este indicat să treceți parole sau chei în testament deoarece există un risc ridicat de acces neautorizat, în situația în care testamentul se pierde sau este furat.
Google permite titularului, prin Managerul de conturi inactive, să aleagă până la zece persoane și să stabilească ce primește fiecare. De exemplu, un moștenitor poate primi fotografiile din Google Foto fără mesajele din Gmail. Opțiunea se activează după perioada de inactivitate aleasă, inclusiv dacă titularul este în viață. În lipsa acestor setări, familia poate solicita anumite date, iar Google analizează cererea de la caz la caz. Accesul la cont nu se acordă, iar în majoritatea cazurilor este nevoie de o hotărâre judecătorească pentru ca Google să transmită conținut din conturile defunctului.
Apple permite desemnarea unuia sau mai multor contacte de moștenire. Persoana desemnată prezintă cheia de acces primită de la titular și certificatul de deces, iar datele disponibile pot include fotografii, mesaje, notițe și fișiere din iCloud.
Facebook permite titularului să aleagă între ștergerea contului după deces și desemnarea unui contact care să îngrijească profilul comemorativ. După ce profilul este transformat, contactul poate schimba fotografia de profil sau poate fixa un anunț despre ceremonia de comemorare, dar nu se poate autentifica în numele defunctului și nu poate citi mesajele private.
Instagram permite transformarea profilului în cont comemorativ după notificarea decesului, iar un membru apropiat al familiei poate cere ștergerea lui, cu documente justificative. Instagram nu oferă echivalentul contactului de moștenire de pe Facebook, iar în contul comemorativ nu se poate autentifica nimeni.
Implementează GDPR și evită amenzile!
În Germania, părinții unei adolescente decedate într-o stație de metrou au cerut acces la contul ei de Facebook, însă Facebook le-a refuzat accesul. La 12 iulie 2018, Curtea Federală de Justiție a stabilit că, potrivit dreptului german, contractul cu Facebook se transmisese moștenitorilor, care puteau consulta chiar conversațiile private. Facebook a executat hotărârea trimițând un stick USB cu un PDF de peste 14.000 de pagini. La 27 august 2020, aceeași Curte a decis că un PDF nu este suficient și că părinții au dreptul să vadă contul așa cum îl vedea fiica lor, fără a-l folosi activ.
Hotărârea nu are efect juridic în România. Instanțele române pot da o protecție mai mare conversațiilor private, având în vedere drepturile terților din aceste conversații și protecția penală a secretului corespondenței.
Prima întrebare practică este cine controlează cheia care permite transferul.
Dacă criptomonedele sunt păstrate pe o platformă care deține cheile, familia poate începe demersurile chiar dacă nu cunoaște parola contului. Coinbase, de exemplu, solicită certificatul de deces, documentele succesorale, actul de identitate al moștenitorului și instrucțiuni semnate pentru transfer. Potrivit procedurii publicate de Revolut pentru România, criptomonedele sunt lichidate, iar contravaloarea lor este creditată în soldul principal al titularului¹⁴. Familia primește, așadar, bani, nu criptomonedele deținute la data decesului.
Dacă defunctul controla singur cheile, într-un portofel în autocustodie, situația depinde de ce a rămas în urmă. Dacă moștenitorii au acces la dispozitivul sau la aplicația folosită de titular și pot confirma o tranzacție, pot transfera fondurile chiar fără fraza de recuperare. Dacă dispozitivul s-a pierdut, dar fraza de recuperare, formată de regulă din 12 sau 24 de cuvinte, s-a păstrat, portofelul poate fi refăcut pe alt dispozitiv. Adresa publică îi ajută doar să identifice fondurile, nu să le transfere.
Dacă s-au pierdut atât cheia privată, cât și fraza de recuperare, iar nu mai există niciun dispozitiv de pe care să se confirme un transfer, accesul este pierdut definitiv. Fondurile rămân înregistrate pe blockchain, dar nimeni nu le mai poate muta. Este ca un seif a cărui cheie nu o mai are nimeni și care nu poate fi spart. Certificatul de moștenitor nu ajută cu nimic în această situație. Cu alte cuvinte, moștenitorii au dreptul asupra criptomonedelor, dar nu pot intra niciodată în posesia lor.
Recomand să se pornească de la ce urmează să fie lăsat în urmă, pentru că o sumă pe o platformă, un portofel în autocustodie și un album de familie cer pregătiri diferite. Pentru fondurile păstrate pe o platformă este suficient un inventar care notează numele furnizorului și adresa de e-mail asociată contului, astfel încât familia să știe unde să caute. Pentru un portofel în autocustodie, instrucțiunile de recuperare trebuie lăsate într-un loc care poate fi găsit după deces chiar dacă telefonul nu mai poate fi deblocat, iar cheia privată și fraza de recuperare trebuie păstrate separat de testament și de inventarul bunurilor, pentru că cine le găsește poate dobândi acces la fonduri.
Același inventar poate acoperi și celelalte bunuri digitale. Pentru fotografiile de familie, soluția cea mai simplă este o copie a albumului, oferită celor apropiați încă din timpul vieții, ca să nu fie nevoiți mai târziu să ceară acces la un cont în care se află și corespondența privată. Totodată, cine vrea să decidă ce se întâmplă cu conturile sale ar trebui să activeze încă din timpul vieții contactele de moștenire la Apple, Facebook și Google și alte platforme.
Și încă ceva important: să nu uităm să ne bucurăm de ce avem în timpul vieții. Pentru că viața este scurtă și trebuie să ne amintim să mai și trăim din când în când.
💡Vrei să fii la curent și cu alte articole? Atunci abonează-te la newsletterul nostru pentru a nu rata nimic din ce publicăm! Peste 4200 de persoane s-au abonat deja! Abonează-te aici!
Politica de confidențialitate, Termeni și Condiții, Politica Cookies, Politica de livrare și Politica de retur. Documente scrise de avocat.
