Natura interesului ocrotit de dispoziția legală care a fost nesocotită la încheierea actului civil ramifică nulitatea între nulitatea absolută și nulitatea relativă[1]. Nulitatea absolută intervine pentru nesocotirea unor interese generale, iar nulitatea relativă intervine pentru încălcarea unor interese particulare. Astfel cum s-a afirmat în doctrină „nulitatea relativă este aceea care sancționează nerespectarea, la încheierea actului […]
În funcție de natura interesului ocrotit de dispoziția legală care a fost nesocotită la încheierea actului civil, legea distinge între nulitatea absolută și nulitatea relativă[1]. Astfel cum s-a afirmat în doctrină „nulitatea absolută este aceea care sancționează nerespectarea, la încheierea actului juridic civil, a unei norme juridice care ocrotește un interes general, deci a unei […]
Încercarea de a defini dreptul subiectiv civil nu a condus către un punct de vedere unitar, însă, în doctrină dreptul subiectiv civil a fost definit ca fiind „posibilitatea subiectului activ, în limitele normelor juridice civile, de a avea o anumită conduită, de a pretinde subiectului pasiv o conduită corespunzătoare, iar, în caz de nevoie, de […]
Ce sunt actele juridice consensuale? Potrivit art. 1174 Cod Civil, actele juridice pot fi consensuale, solemne și reale. Alineatul (2) al art. 1174 Cod Civil prevede că un contract este consensual atunci când se formează prin simplul acord de voință al părților. Astfel cum s-a afirmat în doctrină „actul juridic consensual este acel act juridic […]
Alături de condiția suspensivă, condiția rezolutorie este o modalitate a actului juridic civil. Potrivit articolului 1401 Cod Civil, condiția rezolutorie este condiția a cărei îndeplinire determină desființarea obligației. În doctrină a fost furnizat următorul exemplu: „îți vând autoturismul meu, dar, dacă mă voi muta în provincie până la sfârșitul anului, vânzarea se desființează”[1]. Care este […]
Ce este condiția suspensivă potrivit Noului Cod Civil? Potrivit art. 1400 din Codul Civil, condiția suspensivă este condiția de îndeplinirea căreia depinde eficacitatea obligației. Dacă condiția nu se îndeplinește, actul juridic nu produce niciun efect. Astfel, obligația nu există la data încheierii contractului, ci se naște la momentul îndeplinirii condiției, iar concomitent cu nașterea obligației […]
Actele de dispoziție sunt actele prin care se urmărește înstrăinarea unui bun sau a unui drept asupra bunului, grevarea bunului cu drepturi reale, ca de exemplu dezmembrăminte ale dreptului de proprietate, ori constituirea de garanții reale precum gajul sau ipoteca[1]. Referințe: [1] Corneliu Bîrsan, Drept civil. Drepturile reale principale, Ediția a 4-a, revizuită și actualizată, […]
Actele de administrare (denumite și actele de gestiune) sunt actele prin care se urmărește punerea în valoare a unui bun în conformitate cu natura bunului sau cu destinația sa obișnuită[1]. Exemple de acte de administrare: închirierea unui imobil, încheierea unui contract de arendare, valorificarea unor recolte, încasarea unor dobânzi, încheierea unor acte juridice privind întreținerea […]
Actele de conservare reprezintă actele juridice care au drept scop înlăturarea primejdiei pierderii unui bun sau a unui drept dintr-un anumit patrimoniu, ca de exemplu: întreruperea unei prescripții, îndeplinirea formalităților de publicitate pentru înscrierea unui drept sau a unui act juridic, efectuarea de cheltuieli pentru lucrări necesare[1], în lipsa cărora un imobil ar pieri sau […]
Principiul forței obligatorii a contractului (pacta sunt servanda) este o reflectare juridică a respectării cuvântului dat[1]. Partea care și-a dat cuvântul, manifestându-și acordul de voință cu privire la încheierea unui contract, este obligată să își respecte cuvântul și să execute, în consecință, obligațiile asumate. Respectarea cuvântului dat este necesară pentru stabilitate juridică. Astfel cum afirmă […]
-30%
