Alături de condiția suspensivă, condiția rezolutorie este o modalitate a actului juridic civil. Potrivit articolului 1401 Cod Civil, condiția rezolutorie este condiția a cărei îndeplinire determină desființarea obligației. În doctrină a fost furnizat următorul exemplu: „îți vând autoturismul meu, dar, dacă mă voi muta în provincie până la sfârșitul anului, vânzarea se desființează”[1]. Care este totuși principala diferență între condiția suspensivă și condiția rezolutorie? În doctrină a fost explicat astfel: „spre deosebire de condiția suspensivă, care presupune manifestarea unui raport juridic specific, distinct – sub aspectul conținutului și al obiectului – de raportul juridic care se manifestă dacă, prin ipoteză, condiția este îndeplinită, condiția rezolutorie drept premisă existența unui raport juridic propriu-zis valabil constituit. Există, ca atare, și se manifestă propriu-zis, inclusiv prin executare, și obligația (datoria) ce incumbă subiectului pasiv al respectivului raport juridic”[2].

Pentru a înțelege și mai bine diferența dintre cele două condiții vom lua două exemple.

Exemplul #1. Îți vând garsoniera mea dacă voi fi transferat în altă localitate. (condiție suspensivă)

În acest exemplu, vânzarea depinde de îndeplinirea condiției („dacă voi fi transferat în altă localitate”). Până la îndeplinirea condiției, nu există drepturi și obligații corelative. De exemplu, până la îndeplinirea condiției, cumpărătorul nu poate solicita predarea bunului, iar vânzătorul nu are dreptul să solicite plata prețului. Corelativ, până la îndeplinirea condiției, vânzătorul nu poate fi obligat să predea bunul, iar cumpărătorul nu poate fi obligat să plătească prețul.

Exemplul #2. Îți vând autoturismul meu, dar, dacă mă voi muta în provincie până la sfârșitul anului, vânzarea se desființează. (condiție rezolutorie)

În acest exemplu, actul juridic (i.e. contractul de vânzare) produce efecte, existând drepturi și obligații corelative. De exemplu, cumpărătorul poate solicita predarea bunului, iar vânzătorul are dreptul să solicite plata prețului. Îndeplinirea condiției rezolutorii va conduce către desființarea obligației, cu efectul repunerii părților în situația anterioară (restitutio in integrum). Cum funcționează restituirea prestațiilor? Articolul 1407 Cod Civil explică faptul că, dacă s-a îndeplinit condiția rezolutorie și aceasta produce efecte retroactive, fiecare parte va fi obligată să restituie celeilalte părți prestațiile primite în temeiul obligațiilor. Astfel, în exemplul nostru („îți vând autoturismul meu, dar, dacă mă voi muta în provincie până la sfârșitul anului, vânzarea se desființează”), vânzătorul va fi obligat să restituie prețul, iar cumpărătorul va fi obligat să restituie bunul.

[1] G. Boroi, C.A. Anghelescu, Curs de drept civil. Partea Generală, Ediția a 3-a, revizuită și adăugită, Ed. Hamangiu, 2021, București, p. 211.

[2] A.-G. Uluitu în Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coord.), Noul Cod Civil. Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, București, 2012, p. 1485.