Răspunderea pentru fapta proprie este una dintre formele răspunderii civile delictuale. Răspunderea pentru fapta proprie se regăsește la art. 1357 și urm. Cod Civil. Potrivit art. 1357 Cod Civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu cu vinovăție este obligat să îl repare. Acest text introduce, cu titlu de principiu, obligația generală a fiecărui individ de […]
Răspunderea civilă este alcătuită din răspunderea civilă delictuală (sau extracontractuală) și răspunderea civilă contractuală. Răspunderea civilă contractuală intervine atunci când se încalcă un contract, iar răspunderea civilă delictuală intervine atunci când se produce un prejudiciu în afara unui contract[1]. Răspunderea civilă delictuală este cea de drept comun, fiind regula, iar răspunderea civilă contractuală este excepția[2]. […]
Autoritatea Națională de Supraveghere a finalizat în luna octombrie 2021 o investigație la operatorul Valoris Center S.R.L. în urma căreia s-a constatat încălcarea prevederilor art. 29, art. 32 alin. (1) lit. b) și alin. (4) din Regulamentul General privind Protecția Datelor. Ca atare, operatorul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 9.898,00 lei (echivalentul a 2.000 […]
Excepția conexității este reglementată la art. 139 Cod procedură civilă. Excepția conexității urmărește asigurarea unei mai bune judecăți prin conexarea mai multor procese cu aceleași părți (sau chiar împreună cu alte părți), procese al căror obiect și cauză au între ele o strânsă legătură[1]. Astfel, spre deosebire de litispendență, unde trebuie să existe identitate între […]
Excepția litispendenței este reglementată la art. 138 Cod procedură civilă. Excepția de litispendență urmărește evitarea pronunțării unor soluții contradictorii în aceeași cauză. Potrivit art. 138 Cod procedură civilă, nicio persoană nu poate fi chemată pentru aceeași cauză, același obiect și de aceeași parte în fața mai multor instanțe competente sau chiar în fața aceleiași instanțe, […]
Conflictul de competență a fost definit în doctrină ca „situația în care două sau mai multe instanțe judecătorești ori alte organe cu activitate jurisdicțională se consideră deopotrivă competente să soluționeze o pricină sau, dimpotrivă, se consideră toate necompetente și își declină reciproc competența”[1]. Conflictul de competență poate fi pozitiv sau negativ. Conflictul de competență pozitiv […]
Mijlocul procedural prin care se poate invoca necompetența unei instanțe este excepția de necompetență[1]. Excepția de necompetență este o excepție de procedură (absolută sau relativă) și, de regulă, dilatorie[2], tinzând la întârziere, iar nu la împiedicarea judecății. Necompetența poate fi de ordine publică sau de ordine privată. Excepția de necompetență poate fi invocată în apel […]
Incidentele procedurale privitoare la competența instanței sunt reglementate la art. 129 -147 Cod procedură civilă și sunt excepția de necompetență, conflictul de competență, excepţia litispendenţei, excepția conexității, strămutarea proceselor și delegarea instanței.
Excepțiile procesuale sunt reglementate la art. 245-248 din Codul de procedură civilă și sunt definite de art. 245 Cod de procedură civilă drept mijloacele de apărare prin care partea, procurorul sau instanța de judecată invocă, fără a pune în discuție fondul dreptului, anumite neregularități procedurale cu privire la constituirea instanției, compunerea completului, competența instanței, procedura […]
Multe persoane se întreabă în ce condiții mama poate pierde custodia copilului. Regula în România (ca și în alte state civilizate) este aceea că exercitarea autorității părintești se exercită, în comun, de către ambii părinți. Astfel, potrivit art. 503 Cod Civil, ambii părinți exercită în mod egal și împreună autoritatea părintească. Cu toate acestea, legislația […]
