Printr-o hotărâre din 14 octombrie 2010, Curtea de Casație din Franța a reamintit principiul potrivit căruia o persoană care încalcă o obligație contractuală de a nu face datorează daune-interese celeilalte părți chiar în absența dovedirii unui prejudiciu. Cauza privea un acord de licențiere software care permitea beneficiarului să instaleze o programul informatic pe un calculator, dar îi interzicea acestuia din urmă să instaleze programul pe alt dispozitiv, fără consimțământul licențiatorului. Această obligație de a nu face nu a fost respectată, beneficiarul instalând programul pe alt calculator, fără acordul licențiatorului. Ca urmare a acestei încălcări a contractului, licențiatorul a introdus acțiune în justiție solicitând plata de daune-interese. Inițial, Curtea de Apel de la Versailles a respins acțiunea în despăgubire pe motiv că nu s-a făcut dovada prejudiciului. Ulterior, Curtea de Casație a casat hotărârea, amintind faptul că, potrivit Codului Civil, o persoană care încalcă o obligație contractuală de a nu face datorează daune-interese celeilalte părți chiar în absența dovedirii unui prejudiciu.
Cass. 1re civ., 14 oct. 2010, no 09-69928, sursa aici.
