Autoritatea de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a transmis un răspuns către gândul.ro prin care a afirmat că prevederea din ordinul privind funcționarea teraselor referitoare la existența unui registru cu datele clienților, stocate în perspectiva unei anchete epidemiologice, afectează dreptul la viață privată și la protecție a datelor personale. Redăm mai jos răspunsul ANSPDCP publicat pe Scribd.
Pe scurt, acesta spune că:
1. ANSPDCP nu a fost consultată în contextul elaborării dispozițiilor normative care prevăd existența registrului cu datele clienților;
2. Acest registru reprezintă un sistem de evidență potrivit GDPR, iar pentru elaborarea și stocarea acestuia se aplică GDPR, în consecință unitățile de administrație publică și alți operatori, trebuie să respecte GDPR;
3. Sancțiunile pentru neconformare sunt avertismentul sau amenda, iar amenda poate ajunge până la maxim 20 milioane euro, în funcție de particularitățile fiecărui caz.
4. Deși Regulamentul permite derogări, în dreptul intern nu s-a derogat de la prevederile acestuia, care continuă să se aplice.
5. Nici Legea nr. 55/2020 privind declararea stării de alertă nu a derogat de la GDPR și nu conține prevederi privind prelucrarea datelor cu caracter personal.
6. Operatorii publici și privați trebuie să respecte principiile de prelucrare prevăzute de GDPR și să aibă temeiuri pentru prelucrările datelor.
7. Stabilirea prelucrării datelor printr-un act administrativ (un ordin) și nu printr-o lege este total neadecvată, fragilizând, în mod nepermis, protecția constituțională a vieții intime, familiale și private.
8. În consecință, ANSPDCP a solicitat Ministerului Sănătății, Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri eliminarea art. 4 alin. (1) lit. i) , respectiv eliminarea registrului rezervărilor clienților.
Având în vedere răspunsul de mai jos, considerăm că operatorii ar trebui să nu introducă acest registru, iar dacă l-au introdus să îl elimine cât mai curând și să îl distrugă în cel mai scurt timp datele colectate pentru a nu încălca GDPR.
Vrei să înveți cum să implementezi corect GDPR? Îți recomandăm cursul nostru online cu 28 de module care acoperă integral, teoretic și practic, materia. La finalul cursului vei obține certificatul de absolvire și documentația GDPR (șabloane editabile în Word și Excel) pentru a implementa cu succes. Află mai multe aici
[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori.]
LegalUp: Bună, Adelin. Mulțumim pentru oportunitatea de a acorda un interviu pentru publicația LegalUp.ro. Ce părere ai despre impactul COVID-19 asupra avocaturii? Încotro ne îndreptăm?
Adelin David: Bună. Mulțumesc și eu pentru această invitație. După cum observăm cu toții, pandemia generată de COVID-19 are un impact major la nivelul întregii societăți, avocatura nefiind o zonă ferită de aceasta. Suspendarea sau chiar încetarea activității multor societăți, acordarea șomajului tehnic salariaților, aplicarea restricțiilor prin ordonanțe militare, toate acestea ne-au afectat și nouă activitatea, confruntându-ne atât cu o modificare a activității prin prisma cererilor pe care le primim de la clienții noștri, cât și cu o scădere a volumului de muncă, cauzată atât de suspendarea, în mare măsură, a activității instanțelor de judecată, cât și de reținerea pe care o au clienții, având în vedere situația economică dificilă prin care trec. Am încredere însă că odată cu trecerea situației de criză, lucrurile vor intra în normalitate, însă o normalitate puțin schimbată de experiența cu pandemia COVID-19. Cred că după această perioadă de pauză, în care am păstrat distanța față de familie, prieteni, clienți, cu toții avem nevoie să ne întoarcem la activitățile cu care suntem obișnuiți, fie că vorbim de muncă, fie de obiceiurile noastre din timpul liber. Odată cu societatea și avocatura are parte de un nou restart.
LegalUp: Observăm că o parte din procese s-au mutat în mediul online. Ce părere ai despre această mișcare? Care ar fi pericolele digitalizării?
Adelin David: Mutarea anumitor categorii de procese în mediul online este nu doar benefică, ci absolut necesară. Fiind unul dintre pilonii statului de drept, actul de justiție nu poate fi oprit indiferent de gravitatea situației de criză prin care trece țara noastră. Prin urmare, desfășurarea ședinței de judecată prin videoconferință, mai ales în situații excepționale precum pandemia COVID-19, ar putea reprezenta o alternativă la justiția clasică, fără însă a o înlocui după încetarea acestei stări. Cred că această măsură este una temporară și care a urmărit, în principal, prioritizarea sănătății participanților la actul de justiție și continuarea activității instanțelor de judecată.
În plus, digitalizarea în domeniul justiției are implicații benefice actului de jusție, dovada fiind faptul că pentru aplicarea anumitor măsuri nici nu a fost necesară modificarea legislației întrucât aceasta conținea deja prevederile necesare, dar care nu erau puse în aplicare. Un exemplu în acest sens este citarea prin mijloace electronice, care deși era o opțiune prevăzută de lege anterior apariției acestei crize, aceasta nu era folosită de instanțele de judecată.
În ceea ce privește pericolele pe care le-ar prezenta digitalizarea, nu cred că măsurile luate în domeniul justiției, cel puțin cele luate până în acest moment, ar prezenta pericole majore. Fac această afirmație pentru că nu sunt de părere că justiția clasică din sălile de judecată va fi înlocuită de ședințele de judecată prin videoconferință. Cu toate acestea, în privința desfășurării ședințelor de judecată online, ne putem întreba în ce măsură sunt respectate principiul publicității și principiul solemnității ședințelor de judecată.
LegalUp: Crezi că procesele online vor continua și după ce pandemia se sfârșește sau este doar o soluție temporară?
Adelin David: Așa cum menționam mai sus, sunt de părere că soluția mutării proceselor în mediul online este o soluție temporară, generată de pandemia cu COVID-19. Cu toate acestea, pentru anumite situații excepționale, ședinețele de judecată ar putea fi desfășurate online pentru buna desfășurare a justiției.
LegalUp: Care sunt, din punctul tău de vedere, cele mai mari obstacole pe care le întâmpină un avocat în criza economică și socială COVID-19?
Adelin David: Unul dintre cele mai mari obstacole pe care le întâmpină un avocat în aceasta criză economică este faptul că nu poate „ajunge” la client. Nu mă refer aici la întâlnirile fizice dintre client și avocat, ci la faptul că această pandemie a afectat grav situația economică atât a persoanelor fizice, cât și a persoanelor juridice, acestea fiind retincente în a apela la serviciile juridice din motive economice. Cred că acesta este unul dintre cele mai mari obstacole pe care le înfruntăm în această perioadă pentru că, mai ales în acest context al schimbărilor legislative, ne dorim să venim în ajutorul clienților noștri pentru a-i putea sprijini.
De asemenea, alte obstacole sunt cele generate de reducerea activității instanțelor de judecată și, prin urmare, cele cauzate de reducerea activității noastre, dar pe care suntem obligați să o continuăm.
LegalUp: Crezi că această situație prezintă oportunități pentru avocatură? Dacă da, care ar fi acelea?
Adelin David:Situația generată de pandemia COVID-19 prezintă oportunități pentru avocatură, dacă suntem suficient de optimiști să le vedem.
Astfel, dacă ne gândim din perspectiva îmbunatățirii modului de comunicare dintre instanțe și avocați, măsurile de digitalizare despre care am discutat anterior, pot fi privite ca o oportunitate de care trebui să profităm și pe care trebuie să o susținem și după încetarea acestei situații de criză.
De asemenea, din perspectiva relațiilor cu clienții, o oportunitate constă în capacitatea noastră de a ne adapta la nevoile acestora, având în vedere faptul că schimbările legislative bruște, care uneori sunt lacunare ori dificil de interpretat și aplicat, pot conduce la multe conflicte atât între autorități și persoanele fizice sau juridice, cât și între aceste din urmă.
LegalUp: Care este părerea ta despre indemnizația oferită de stat avocaților aflați în dificultate?
Adelin David: Această măsură este foarte bună și vine în sprijinul nostru pentru a ne putea continua activitatea. Și noi, ca și celalate categorii de actori economici am fost afectați de efectele acestei pandemii.
LegalUp: Un mesaj pentru confrați.
Adelin David: Le doresc, în primul rând, tuturor multă sănătate și sper să ne întâlnim cât mai curând pe holurile instanțelor de judecată.
Adelin David este avocat pledant in cadrul Baroului Bucuresti din anul 2008 si unul dintre cei doi avocati fondatori coordonatori ai Stanculescu David si Asociatii. Expertiza sa in litigiile comerciale si in materie penala este deosebit de apreciata, având, de asemenea, o vasta experienta in ceea ce priveste litigiile civile si procedura colectiva a insolventei.
LegalUp.ro este o publicație independentă. LegalUp.ro nu își asumă niciun fel de răspundere pentru opiniile exprimate de profesioniștii intervievați. LegalUp.ro încurajează dreptul la exprimare al oricărui avocat înscris în Tabloul Avocaților cu respectarea standardelor unei exprimări elegante în mediul online, cu respectarea confraternității și a respectului reciproc între avocați și cu respectarea prevederilor Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat și Statutul profesiei de avocat. Dacă dorești să exprimi o opinie față de subiectele de mai sus, ne poți scrie la adresa ruxandra.sava@legalup.ro.
LegalUp.ro: Bună, Alexandru. Mulțumim pentru oportunitatea de a acorda un interviu pentru publicația LegalUp.ro. Ce părere ai despre impactul COVID-19 asupra avocaturii? Încotro ne îndreptăm?
Alexandru Păun: Ziua bună și salutări LegalUp.ro, colegelor și colegilor avocați! Mutumesc pentru ocazia de a imi exprima gandurile in mod deschis, LegalUp.ro ! Profesia de avocat, cea mai vitregită profesie juridică în perioada 1995-prezent, a fost profund afectată de noile coduri a căror viziune a fost una ce a marginalizat avocatul și dreptul la apărare însuși fie prin concepție, fie prin defectuoasa aplicare. Apoi, inceputul acestui an marcat de greva magistraților, elegant denumită protest, a paralizat total avocații litiganți printre care mă număr. Peste aceste cauze ce au afectat profund profesia, situația COVID-19 va distruge probabil o componentă a profesiei, dau exemplu Franța unde situația este similară și un procent de aproape 30% dintre avocați declară că se vor reorienta profesional. Cum statistic 60% dintre avocații români sunt dependenți de încasările lunare, nu pot caracteriza decât ca fiind dezastruoasă situația prezentă.
LegalUp.ro: Observăm că o parte din procese s-au mutat în mediul online. Ce părere ai despre această mișcare? Care ar fi pericolele digitalizării?
Alexandru Păun: Mutarea on-line a activității este una din alternativele de supraviețuire a profesiei de avocat, dar din păcate într-un stat analfabet la digitalizare, activitățile on-line oferă un câmp relativ redus de activități, majoritatea colegilor fiind total nemulțumiți de funcționalitatea platformelor on-line și dau drept exemplu platforma Registrului Comerțului. Lipsește total un departament de susținere al Barourilor sau al UNBR care să vină în sprijinul dezvoltării activităților avocațiale on-line, iar inițiativele slabe cum ar fi oferta privind semnătura electronică sunt inadecvate și tardive, incompatibile cu dorința de a crește adaptabilitatea activitatii profesiei la noul context. Principalul pericol al digitalizării rămâne atitudinea rigida a funcționarilor, magistraților și grefierilor care, din cauza proastei organizări și insuficientei finanțări, nu văd altceva decât un volum de muncă excesiv pentru care “vinovați” sunt avocații. Pericolele digitalizării sunt multe și cred că a le ilustra detaliat ar ocupa un spațiu enorm, dar enumăr riscurile privind confidențialitatea, în contextul utilizării unor platforme ce includ tradiționalul spyware sau colectarea de date personale, dispariția contradictorialității, a publicității, ceea ce lasa loc unor conduite discreționare deja existente în litigiile derulate în fața instanțelor de judecată. Cu titlu de exemplu, din moment ce conținutul informațional într-un dialog față către față este transmis în proporție de 70% non verbal, cuvintele rostite având o pondere net inferioară chiar în raport de tonul vocii, mimică, gestică, mutarea unui litigiu on-line este echivalentul unei proceduri scrise, în realitate.Desigur, procedurile eminamente scrise, administrative, sunt deplin compatibile cu derularea on-line așadar pretabile la “digitalizare”.
LegalUp.ro: Crezi că procesele online vor continua și după ce pandemia se sfârșește sau este doar o soluție temporară?
Alexandru Păun: Din păcate da, deoarece din practică știm că orice face viața mai ușoară dăinuie. Cred că avocatura ar trebui să combată generalizarea mutării litigiilor on-line, prin stabilirea unor condiții în care consimțământul calificat al părților (după consultarea unui avocat) să fie prima condiție, iar obiectul cauzelor să fie restrâns la maxim în sfera cauzelor de importanță mică și în care procedura orală (audiere de martori, interogatoriu, dezbaterea unor aspecte complexe de drept) joacă un rol minimal. Viziunea mea personală, care coincide sau nu cu a colegilor litiganți, este că tendința magistraților, procurorilor, grefierilor sau a oricăror participanți la actul de justiție, este de a restrânge în timp și spațiu, actul avocațial, considerându-l superfluu și din motive ce privesc în cea mai mare măsură gestionarea inadecvată a activității de catre ei insisi. În esență, cu mici excepții unde activitatea on-line este binevenită, la acest moment dar cu datele reale ale sistemului judiciar o consider o eroare capitală, care ar suprima funcția principală a sistemului judiciar, aceea de judecată.
LegalUp.ro: Care sunt, din punctul tău de vedere, cele mai mari obstacole pe care le întâmpină un avocat în criza economică și socială COVID-19?
Alexandru Păun: Le enumăr pe cele mai vizibile și dureroase: dispariția aproape totală a clientelei care nu are acces în masă la mediul on-line, lipsa câștigurilor adecvate din profesie, transferarea obligațiilor statului în patrimoniul avocaților (mănuși, dezinfectant, obligarea continuării activității sub sancțiunea excluderii din profesie, onorarii inadecvate pentru avocații din oficiu carte primesc onorariile după intervale neverosimile de timp), Problemele avocaturii sunt mai profunde și cronice, aș vorbi cu drag despre asta oricând. Așa cum dreptul de proprietate a “beneficiat” de un timp îndelungat în tranziția constituțională de la ocrotire la garantare, dreptul la apărare a fost sabotat permanent de către legiuitor și alte corpuri profesionale. Temerea mea este că putem asista la dispariția acestui drept, caracterizat expresis verbis, la cel mai înalt nivel, ca fiind un lux pe care nu ni-l permitem!
LegalUp.ro:Crezi că această situație prezintă oportunități pentru avocatură? Dacă da, care ar fi acelea?
Alexandru Păun: Oportunitățile avocaților sunt aceleași pe care Umanitatea le are în ansamblul ei, pentru că avocații sunt în primul rând Oameni. Timp de reflecție, regândirea activității profesionale și armonizarea acesteia cu viața personală, gândirea out of the box în lipsa oricăror soluții și cea mai mare speranță a mea este revenirea la solidaritatea corpului profesional. Îmi doresc sincer să depășim etapa imaturității și dihoniei dirijate și să trecem în etapa solidară în care vom acționa uniți și atenți luptând pentru drepturile noastre, care în realitate sunt Drepturile Omului.
LegalUp.ro: Cât de importante sunt azi cuvinte precum „concurență loială”, „solidaritate” și „confraternitate”?
Alexandru Păun: Astăzi, ca întotdeauna, sunt cele mai importante. Îmi doresc sincer să devină premisa principală a activității și din propria experiență știu că o profesie deliberat slabă, ne-a expus în fața organelor statului dar și în fața conducerii profesiei care, din păcate, în pofida modernismului de fațadă acționează și gândește încă medieval. Dau exemplu ortodoxia care a fost coloana vertebrala milenară a Statului Român modern, prin aceasta supraviețuind însăși ființa națională în ciuda realităților istorice și geopolitice potrivnice noua. Avocații vor supraviețui și vor deveni cu adevărat avocați, numai prin solidaritate, confraternitate și loialitate, unii față de alții și fiecare față de el însuși!În acest scop, am realizat pagina de facebook avocați pentru avocați, astfel încât colegii care pot să ajute să o facă, iar cei care au nevoie de ajutor să îl ceară. Nu putem pretinde ajutorul altora dacă mai întâi nu ne ajutăm noi înșine.
LegalUp.ro: Care este părerea ta despre indemnizația oferită de stat avocaților aflați în dificultate?
Alexandru Păun: Am fost unul dintre criticii inițiativei, critica mea vizând propaganda agresivă în mediul on-line asa cum a fost derulată de promotorii acestei măsuri, a căror atitudine a iritat corpul profesional. Din păcate, masa profesională eligibilă este mică la final deși anvelopa bugetară raportată la 20.000 de avocați era nesemnificativă, avocatul și drepturile omului fiind esența unui stat de drept, prin comparație de exemplu cu eforturile financiare dedicate funcționarilor publici. Merită aprecierea noastră și recunoașterea, cei ce au depus eforturi reale în acest sens, ajutorul oricât de mic fiind binevenit pentru cei aflați în dificultate, dar îmi doresc ca la final să ni se comunice efectul măsurii și cuantumul real acordat, ca să observăm beneficiul real adus profesiei. Fapte, nu vorbe. Sper ca în viitor, acest mic ajutor de stat, practicat mult mai consistent în alte state (de exemplu Italia) să nu reprezinte un cal troian față de profesie și CAA.
LegalUp.ro: Un mesaj pentru confrați.
Alexandru Păun: Mai devreme sau mai târziu, pașii noștri ajung in sala celor pierduți din Palatul Justiției, așa că cel mai important este să ne zâmbim unii altora, să ne sprijinim unii pe alții cu sinceritate și să ne iubim noi avocații, fiindcă altcineva, tradițional, nu ne va iubi. Singurătatea acestei profesii de cursă lungă poate fi învinsă prin confraternitate! Să ne vedem sănătoși în sălile de judecată!
Alexandru Păun este avocat în Baroul București. El poate fi contactat aici.
LegalUp.ro este o publicație independentă. LegalUp.ro nu își asumă niciun fel de răspundere pentru opiniile exprimate de profesioniștii intervievați. LegalUp.ro încurajează dreptul la exprimare al oricărui avocat înscris în Tabloul Avocaților cu respectarea standardelor unei exprimări elegante în mediul online, cu respectarea confraternității și a respectului reciproc între avocați și cu respectarea prevederilor Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat și Statutul profesiei de avocat. Dacă dorești să exprimi o opinie față de subiectele de mai sus, ne poți scrie la adresa ruxandra.sava@legalup.ro.
LegalUp.ro: Bună, Ioana. Mulțumim pentru oportunitatea de a ne acorda un interviu pentru publicația LegalUp.ro. Ce părere ai despre impactul COVID-19 asupra avocaturii? Încotro ne îndreptăm?
Ioana Mirea: Mulțumesc pentru invitație. Restricțiile impuse de guvern au dus la blocarea sistemului juridic și amânarea multor cauze, cu excepția celor urgente sau a unor proiecte de afaceri aflate în derulare, acest lucru fiind în detrimentul justițiabilului.
În ceea ce privește avocatura de business, deși firmele au nevoie în continuare de asistență juridică, multe dintre ele se află în imposibilitate de plată sau amână plățile pentru a putea rezista impactului.
Astfel, avocatura este impactată prin reducerea activității sau lipsa de cash flow.
Probabil, în următoarele luni vom vedea multe case de avocatură care își vor micșora echipele și se vor percepe onorarii mai mici, posibil să scadă cererea de servicii juridice.
Practic, avocații la acest moment ar trebui să se gândească la depășirea de către clienți a situației și să le ofere suportul necesar în funcție de nevoile acestora.
LegalUp.ro:Observăm că o parte din procese s-au mutat în mediul online. Ce părere ai despre această mișcare? Care ar fi pericolele digitalizării?
Ioana Mirea: După cum bine știi, susțin digitalizarea sistemului juridic, dar cu toate acestea, consider că procesul trebuie atent implementat. Trebuie avut în vedere câți dintre justițiabili au acces la internet și știu sa folosească tehnologia. Sigur că aici noi avocații le venim în ajutor și fiind în pas cu evoluția tehnologiei putem depăși această breșă.
La acest moment se judecă doar cauzele urgente, asta înseamnă că restul proceselor suferă amânări și automat au apărut întârzieri în soluționarea multor conflicte. Aici vorbim de pierderi financiare, poate, de menținerea unei situații de incertitudine. Pericolul digitalizării ar fi expunerea unor date în mediul online prin breșe de securitate și din acest motiv, măsurile de securitate trebuie foarte bine implementate.
3.Crezi că procesele online vor continua și după ce pandemia se sfârșește sau este doar o soluție temporară?
Ioana Mirea: După cum am răspuns și la întrebarea de dinainte, sper ca această criză să accelereze procesul de transformare digitală și opțiunea proceselor online.
4.Care sunt, din punctul tău de vedere, cele mai mari obstacole pe care le întâmpină un avocat în criza economică și socială COVID-19?
Ioana Mirea: Din fericire pentru profesia noastră, întotdeauna este nevoie de sfatul unui avocat. Cu toate acestea, activitatea multor avocați a fost restrânsă afectându-le încasările, poate chiar baza de clienți.
5.Crezi că această situație prezintă oportunități pentru avocatură? Dacă da, care ar fi acelea?
Ioana Mirea: În momente de criză se nasc și idei inovatoare care schimbă lumeă. Cred că poate fi un exercițiu de adaptabilitate și creație pentru noi toți. Mai mult ca oricând, avocatul trebuie să găsească soluții pentru a fi în permanență în contact cu clienții săi și pentru a le fi alături, indiferent dacă asta presupune un efort dublu pentru un onorariu mai mic. Ne-am mutat munca și întălnirile în online – că vorbim de clienți sau instituțiile statului . Să recunoaștem că asta ne salvează mult timp.
6.Cât de importante sunt azi cuvinte precum „concurență loială”, „solidaritate” și „confraternitate”?
Ioana Mirea: Este nevoie să ne concentrăm pe continuitate, să lucrăm împreună, să ne ajutăm. Cooperarea ne va aduce siguranță și puterea de a depăși cu bine pandemia și eventual, criza economică care va urma. Concurența loială presupune să respectăm regulile în materie de publicitate, de onorarii rezonabile în acord cu prețul de piață. Confraternitate pentru mine înseamnă să ajutăm colegii aflați în nevoie sau dificultate, să acționăm în interesul profesiei.
7.Care este părerea ta despre indemnizația oferită de stat avocaților aflați în dificultate?
Ioana Mirea: Mă bucur că s-a revenit asupra OUG nr. 30/2020 și astfel au fost incluși și avocații în categoria persoanelor care pot beneficia de indemnizația prevăzută în ordonanță. Este o formă de protecție binevenită pentru cei aflați în dificultate.
8.Un mesaj pentru confrați.
Ioana Mirea: Împreună vom trece mai ușor peste aceste momente!
Ioana Mirea este avocat în Baroul Bucuresti din 2009, vorbeste la nivel avansat engleza si franceza, iar experienta acumulata o recomanda pe drept comercial, dreptul proprietatii intelectuale, energie electrica si gaze naturale, data protection si privacy.
LegalUp.ro este o publicație independentă. LegalUp.ro nu își asumă niciun fel de răspundere pentru opiniile exprimate de profesioniștii intervievați. LegalUp.ro încurajează dreptul la exprimare al oricărui avocat înscris în Tabloul Avocaților cu respectarea standardelor unei exprimări elegante în mediul online, cu respectarea confraternității și a respectului reciproc între avocați și cu respectarea prevederilor Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat și Statutul profesiei de avocat. Dacă dorești să exprimi o opinie față de subiectele de mai sus, ne poți scrie la adresa ruxandra.sava@legalup.ro.
Obiectul acestui contract îl constituie prestarea de către o persoană numită prestator, în favoarea altei persoane numită beneficiar, de servicii de informatică, constatând în realizarea de site-uri, în schimbul achitării unui sume.
Contractul este unul complex, având și articole cu varietate de opțiune, urmând ca părțile să îl adapteze de la caz la caz.
Acesta conține și o anexă cu Acordul privind protecția și prelucrarea datelor cu caracter personal.
Ce este dreptul de autor ?
Autor poate fi doar o persoană fizică, care în urma unui efort propriu, creativ și independent a realizat o creație.
Dreptul de autor este definit în art.1 din Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, după cum urmează:
,,Art.1. (1) Dreptul de autor asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, precum şi asupra oricăror asemenea opere de creaţie intelectuală, este recunoscut şi garantat în condiţiile prezentei legi. Acest drept este legat de persoana autorului şi comportă atribute de ordin moral şi patrimonial.
(2) Opera de creaţie intelectuală este recunoscută şi protejată, independent de aducerea la cunoştinţă publică, prin simplul fapt al realizării ei, chiar neterminată.”
Copyright sau dreptul de autor reprezintă ansamblul tuturor prerogativelor cu privire la distribuirea, reproducerea, executarea, afișarea sau licența de care se bucură autorul ca rezultat la efortul propriu, creativ și independent în ceea ce privește opera creată.
Această instituție a dreptului de autor este chiar instrumentul de protecția a creatorilor și operelor acestora.
Dreptul de creator este un drept creativ, care apare odată cu creația sau opera.
În cazul unor dispute sau a unor valorificări comerciale, este necesar furnizarea dovezilor legale asupra momentului creativ.
Odată cu înregistrarea sunteți protejat atât în România cât și în străinătate, în toate țările semnatare ale Tratatului de la Berna.
Ce înseamnă original ?
Creația este originală când este realizată pentru prima oară într-o anumită formă, formă care constituie primul exemplar și care din acest motiv va servi drept bază multiplicărilor, doar cu acordul persoanei ce deține dreptul de autor asupra lor.
Documentul original este realizat cu respectarea formelor legale cerute și acceptate societate, astfel are prin autenticitate o valoare reală de necontestat.
Proprietatea intelectuală deținută de autor asupra creației sale îi recunoaște acest drept.
Un lucru nu poate fi original decât în cazul în care acesta este rezultatul efortului propriu, creativ și independent.
Ce nu poate fi înregistrat ?
Nu fac obiectul unei protecții legale :
textele oficiale de natură legislativă, politică, judiciară, administrativă și traducerile oficiale ale acestora;
mijloacele de plată;
simbolurile oficiale ale statului, ale organizațiilor (stemă, sigiliu, blazon, emblemă etc) și ale autorităților publice;
documente care conțin informații clasificate sau clasificabile;
mostre de substanțe interzise;
soluții tehnice sau creații care sunt contrare eticii, dăunătoare sănătății ori bunelor moravuri;
simplele date, fapte, concepte, teorii, idei, descoperiri ori invenții conținute într-o operă, indiferent de modul de preluare;
Situația ne arată că oamenii sunt obișnuiți să cheltuie și să arunce bănuții pe lucruri care nu constituie nevoi, ci simple dorințe sau mofturi de moment, care ulterior vor trece, iar banii vor fi irosiți pe lucruri care nu vor ajuta sau nu constituie necesitate pentru dezvoltarea personală sau profesională a oamenilor.
În ceea ce privește acest aspect este important de remarcat faptul că este necesar ca oamenii să aibă persoane alături de care consideră că poate să își ia deciziile importante, împreună cu membrii familiei sale.
Ce înseamnă să îți gestionezi bănuții?
Să începem cu o definiție regăsită și cunoscută a acestui termen. Astfel, banii reprezintă modalitatea de a dobândi anumite obiecte și de a accesa anumite servicii care ne ajută la a ne îndeplini anumite nevoi sau dorințe pentru a ne ajuta să creștem din punct de vedere personal și profesional.
Atunci când discutăm despre acest aspect al gestiona corect banii. În situația în care abordăm aceste aspecte, trebuie să punem corect întrebările care ne ghidează în luarea deciziilor pe toate planurile, în special pe partea economică și financiară.
Cele două întrebări care ajută pe partea emoțională sunt:
– “ Ce am nevoie?” și
– “ Ce imi doresc?”.
Aceste întrebări sunt primordiale pentru a vedea ce taler cântărește mai greu și care ne ajută să luăm toate deciziile în funcție ce ne definesc modul de acțiune. Este foarte important să înțelegem diferența dintre nevoi și dorințe. Permanent, mergem pe ideea că atunci când ne gândim că vrem să cumpărăm un lucru sau să accesăm un serviciu, este necesitate, când, de fapt, el se înscrie pe lista dorințelor .
De asemenea, când vorbim despre obiective, trebuie să avem grijă să le clasificăm pe acestea în două mari categorii: obiective mici( pe termen scurt) și obiective mari( pe termen lung). Dacă ar fi să dăm exemple din fiecare categorie am putea spune că ele sunt după cum urmează:
– Din categoria obiectivelor mici putem aminti: achiziționarea unei mașini, unei biciclete etc
– Din categoria obiectivelor mari, putem să amintim: achiziționarea unei locuințe, susținerea copilului și așa mai departe.
Este important să conștientizăm aceste diferențe pentru că în acest fel știm cum să ne descurcăm pe termen lung și ce pași să facem din timp pentru a ne asigura că putem să susținem acești pași măreți pe care dorim să îi atingem.
Ideea de economisire oferă frisoane tuturor persoanelor pentru că se gândesc că ar trebui să investească în aceste economii sume mari de bani, ceea ce, de fapt, nu este adevărat. Fiecare este liber să economisească cât dorește, cât poate, cât consideră că este necesar fără a îi pune presiune pe bugetul propriu. Există multe probleme și soluții multe,însă greu de văzut sau de aplicat pentru rezolvarea acestora.
Experții financiari, printre care și Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, sfătuiește oamenii să economisească.
Economia se modifică permanent, datorită/ din cauza inflației, deoarece aceasta afectează valoarea banilor . Doar opriți-vă un moment și gândiți-vă ce faceați cu o suma de bani acum 10 ani, ce faceți acum cu aceeași suma și încercați să vă gândiți ce veți face fix cu aceeași suma de bani peste 10 ani. Exact, valoarea lor diferă, astfel că este greu de anticipat ce se va întampla cu banii noștrii.
De asemenea, este important să găsim soluții cu ajutorul cărora să putem preveni risipirea excesivă sau inoportună a banilor noștrii.
S-au identificat mai multe soluții la această problemă a economisirii. Haideți să vă dau exemple de probleme care împiedică societatea, în majoritatea ei, să se gândească la această idee de economisire: prima ar fi faptul ca majoritatea oamenilor trăiesc lunar pe datorie, în ideea în care banii pe care îi au sunt insuficienți pentru a acoperi tot ceea ce au nevoie lunar sau, o altă problemă identificată este aceea că, așa cum suntem obișnuiți , sperăm, ne mințim lunar că vom cheltui mai puțin, sperând că la final de lună să ne rămână bani pe care să-i punem “de-o parte pentru zile negre”. S-a dovedit că acest lucru este bazat pe speculă, dorință și doar atât, pentru că, în realitate, nu se întâmplă deloc așa. Ei bine, acum ar fi un moment bun, să citim ceea ce ne-au sfătuit experții financiari de-a lungul timpului și anume:
1. SĂ NE FACEM UN BUGET LUNAR ȘI SĂ ÎNCERCĂM SĂ NU ÎL DEPĂȘIM, IAR DACĂ O FACEM, SUMA CU CARE DEPĂȘIM, SĂ O SCĂDEM DIN BUGETUL LUNII URMĂTOARE
2. SĂ NE PLĂTIM PE NOI PRIMII.
3. FAIMOASA METODĂ “ PUȘCULIȚA”
Cum să punem în aplicare aceste soluții? Este simplu.
Este necesar să ne gândim că facem tot posibilul să punem deoparte o zecime din bugetul nostru pentru a face în asa fel încât să ne plătim pentru activitatea noastră zilnică.
Așa cum spunea și personajul principal din cartea “ Cel mai bogat om din Babilon”, averea se construiește în timp, învățând secretul principal poți ajunge într-adevăr să ai o sumă de bani impresionantă.
Știu că pare greu, dar nu este imposibil, mai ales dacă pui în balanță costurile și beneficiile, vei putea decide singur.
Țineți minte următorul citat:
“EXISTĂ O MIE DE MODURI DE A PIERDE BANII ȘI DOAR DOUĂ DE A ÎI FACE: FIE TU LUCREZI PENTRU EI, FIE EI LUCREAZĂ PENTRU TINE.”
Tu în ce situație ești? În ce situație ai vrea să te regăsești?
TU CE VREI? VREI SĂ DEVII CEL MAI BOGAT OM DIN SOCIETATEA ACTUALĂ? DACĂ DA, DE CÂND ȘI CUM AI DE GÂND SĂ APLICI “SECRETUL ECONOMISIRII”?
În data de 03.04.2020, ora 11:30, a avut loc primul proces din România, realizat exclusiv printr-o platformă online. La derularea acestuia și-au dat concursul Magistrat Mihaela ROIBU – judecător în cadrul Tribunalului Timiș, Secția I Civilă, Daniel Adam – grefier în cadrul Tribunalului Timiș, Secția I Civilă și membrii fondatori ai grupului Digital Law, în ordine alfabetică, respectiv Avocat Dragoș Benga din Baroul Brașov, Avocat Sergiu Capisizu, Avocat Tudor Colțan și Avocat Diana Ghinculov din Baroul București, Avocat Antonio Iordan Prodecanul Baroului Brăila, Avocat Călin Iuga din Baroul Cluj, Avocat Șerban Lovin Decanul Baroului Ilfov, Avocat Dragoș Nicu Prodecanul Baroului Dolj și Avocat Sergiu I. Stănilă Decanul Baroului Timiș.
Obiectul cauzei, denumirea părților reprezentate de avocați, precum și numărul de dosar sunt fictive, orice asemănare cu realitatea fiind pur întâmplătoare.
Toți participanții la cercetarea judecătorească s-au conectat prin intermediul aplicației ZOOM, a cărei licență de exploatare a fost achiziționată de Baroul Timiș. Judecătorul și grefierul cauzei s-au conectat prin intermediul unei tablete cu conexiune proprie la internet, pusă la dispoziție de Baroul Timiș, fiecare avocat participant conectându-se prin intermediul propriului terminal, din locația în care se afla (identificate mai sus). Revoluția digitală a început la Timișoara.
În acest sens, în urma acordului exprimat de reprezentanții instanțelor de judecată din Timișoara, respectiv de reprezentanții Penitenciarului Timișoara, Consiliul Baroului Timiș a aprobat achiziționarea de tablete cu conexiune proprie la internet, precum și licența de exploatare a aplicației ZOOM, pentru a le pune la dispoziție, cu tilu gratuit, instanțelor de judecată, în vederea derulării proceselor judiciare prin videoconferință. Au mai anunțat derularea ședințelor de judecată prin videoconferință Tribunalul Municipiului București și, respectiv, Înalta Curte de Casație și Justiție, care de altfel a judecat în acest sistem mai multe recursuri în interesul legii în data de 30.03.2020.
Titlului proiectului pus în practică de Digital Law a fost Covid-19 și prima sedință de judecată în domeniul online. Între protecția sănătății oamenilor din domeniul judiciar și oportunitatea forțată a digitalizării sau Digital vs Old school, membrii grupului, pornind de la dispozițiile art. 42 alin. 3 din Anexa 1 a Decretului nr. 195/2020, potrivit cărora în procesele prevăzute la alin. (1), când este posibil, instanţele judecătoreşti dispun măsurile necesare pentru desfăşurarea şedinţei de judecată prin videoconferinţă (…), propunându-și și atingând următoarele obiective:- Prioritizarea sănătății participanților la actul de justiție în această perioadă, prin implementarea și folosirea mijloacelor digitale în sistemul judiciar;
– Conștientizarea avantajelor privind folosirea tehnologiei în înfăptuirea actului de justiție pe perioada stării de urgență, respectiv folosirea unei aplicații digitale (ex. ZOOM) pentru o sedință de judecată într-un dosar civil aflat virtual pe rolul Tribunalului Timiș;
– Înlăturarea unui viciu de procedură prin amânarea cauzei pentru un alt termen de judecată fără să fie nevoie de deplasarea și prezența avocaților părților la sediul instanței de judecată, din orașe diferite, precum București, Brașov, Cluj-Napoca, Brăila, Craiova, Timișoara;
– Respectarea principiului solemnității în cadrul sedinței de judecată și comunicarea eficientă în relația „instanță de judecată – avocați/părți”;
– Respectarea principiului publicității ședinței de judecată;
Oferirea unui exemplu la nivel național, atât din perspectiva instanței de judecată, cât și din perspectiva avocaților, cu privire la existența și implementarea unei modalități alternative de judecare a cauzelor în perioada stării de urgență declanșate de epidemia Covid-19.
Cerințele tehnice necesare sunt:
– câte un terminal conectat la internet (conexiune de internet stabilă), sursă de curent, cameră video frontală și microfon/difuzor, pentru fiecare participant; s-a identificat necesitatea acestor cerințe și pentru grefierul cauzei;
– o aplicație licențiată care oferă posibilitatea de realizare a unei videoconferințe.
Digital Law, împreună cu ceilalți participanți la derularea acestui proces simulat, declară experimentul unul reușit.
Desfășurarea ședinței de judecată prin videoconferință, atât în cauzele penale, cât și în cele non-penale, este posibilă atât din punct de vedere tehnic, cât și din punct de vedere legislativ. Desfășurarea ședinței de judecată prin videoconferință, ca de altfel justiția telematică, poate reprezenta o alternativă la justiția clasică, fără pretenția de a o înlocui. În mod cert, semnele de întrebare ridicate de utilizarea unor sisteme informatice în derularea actului de justiție, trebuie să primească răspuns. În mod cert, principiile dreptului material, dar mai ales procesual, nu trebuie abandonate. În mod cert, trebuiesc identificate cele mai sigure soluții, care să răspundă acestor deziderate. Însă, în același timp, trebuie să ținem cont de dreptul la sănătate, de dreptul la viață al ființei umane, al participantului la înfăptuirea actului de justiție, valori sociale supreme, chiar deasupra unor reguli și principii care la prima vedere par a fi imuabile.
Nu trebuie ignorate și celelalte avantaje pe care le poate oferi utilizarea videoconferinței în procesul judiciar: punerea în practică a dosarului electronic, accesul facil al participanților la conținutul acestuia, încărcarea automată a încheierii de ședință și a înscrisurilor transmise de participanți prin intermediul aplicației, pe lângă cheltuielile sau economiile realizate la ce înseamnă factorul uman, temporal sau spațial.
În prezent mai multe persoane au acces la internet decât la justiție, modalitatea online de desfășurare a procesului judiciar mărind accesul la justiție.
Digital Law, cu acordul tuturor participanților la procesul simulat, vă pune la dispoziție înregistrarea audio-video realizată prin intermediul aplicației ZOOM.
Potrivit art. 108. din Codul Muncii, persoanele considerate salariați cu muncă la domiciliu sunt cele ,,care îndeplinesc, la domiciliul lor, atribuțiile specifice funcției pe care o dețin”, iar în acest articol vom vorbi despre drepturile angajatului atunci când lucrează de acasă. Prin urmare, munca la domiciliu se poate desfășura numai la domiciliul salariatului, declarat de către acesta în actul adițional la contractul de muncă sau în contractul de muncă la domiciliu, după caz. Așadar, munca la domiciliu nu trebuie confundată cu tele-munca, care se poate defășura oriunde telesalariatul poate avea acces la mijloace de telecomunicații și tehnologia informației.
Cine poate defășura activitatea de muncă la domiciliu?
Orice tip de salariat în măsura în care activitatea permite lucrul de la domiciliu.
Salariatul poate desfășura activitatea de muncă la domiciliu pe perioadă determinată, nedeterminată sau ambele?
În mod normal, se încheie contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată. Prin excepție și în condițiile legii, se poate încheia și contract individual de muncă pe perioadă determinată, deci prestarea muncii la domiciliu este posibilă atât cu caracter permanent, cât și ca situație temporară.
Ce condiții trebuie să respecta contractul individual de muncă?
Va fi stabilit un set de reguli obligatorii pentru aplicarea acestei modalități de flexibilizare a relațiilor de muncă. Mai exact, prestarea muncii la domiciliu trebuie să fie agreată, în scris, cu angajatorul.Dacă decizia salariatului este să lucreze doar de acasă, atunci trebuie încheiat un contract individual de muncă la domiciliu care, pe lângă clauzele standard din orice contract de muncă, va prevedea în mod obligatoriu precizarea expresă că salariatul lucrează la domiciliu. În cazul în care munca de la domiciliu este o situație temporară, este necesară încheierea unui act adițional la contractul de muncă care să includă anumite clauze, cu aplicabilitate pe durata în care părțile agreează că salariatul va presta munca de la domiciliu.
Angajatorii au voie să își verifice salariații cu muncă la domiciliu?
Angajatorul ține evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat în condițiile stabilite cu salariații prin acord scris, în funcție de activitatea specifică desfășurată de către aceștia.
Ce trebuie știut despre obligațiile de securitate și sănătate în muncă pentru angajatul care prestează activitate la domiciliu?
Angajații care lucrează la domiciliu se bucură de toate drepturile și obligațiile lucrătorilor prevăzute de Legea 319/2006 a securității și sănătații în muncă. Angajatorul are obligația de a asigura securitatea și sănătatea acestor angajați în toate aspectele legate de muncă, incluzând evaluarea riscurilor, instruirea și informarea, dotarea cu echipamente de muncă și echipamente individuale de protecție, supravegherea sănătății etc. Nu numai că salariatul care lucrează de la domiciliu se bucură de aceleași drepturi ca cei care merg la birou la sediul angajatorului, dar companiile trebuie să asigure și pentru salariații cu muncă la domiciliu accesul la serviciile de medicina muncii și protecția împotriva riscurilor privind securitatea și sănătatea acestora – similar cu demersurile efectuate pentru salariații care prestează activitate de la sediul angajatorului.
Munca la domiciliu este posibilă doar pentru salariații angajați cu normă întreagă sau și pentru cei cu normă parțială?
Ambele. Legislația în vigoare ne spune că salariatul poate desfășura muncă la domiciliu și în regim cu normă parțială.
Cum se efectuează plata salariului pentru angajații cu muncă la domiciliu?
La fel ca și pentru angajații care își desfășoară activitatea la sediul angajatorului, angajații ce efectuează muncă la domiciliu au dreptul la plata salariului în limitele negociate și la datele din lună asupra cărora s-a convenit.
Salariatul cu muncă la domiciliu va avea plătite cheltuielile cu transportul la și de la domiciliu?
Salariatul are dreptul de a i se asigura transportul la și de la domiciliu, după caz, al materiilor prime și materialelor pe care le utilizează în activitate, precum și al produselor finite pe care le realizează.
Pentru salariații care își desfășoară activitatea profesională la domiciliu se oferă tichete de masă?
Nu se acordă tichete de masă salariaților care se află în alte situații stabilite de angajator și nu sunt prezenți la lucru în unitate. Legislația în vigoare prevede faptul că tichetele de masă se acordă doar angajaților prezenți la lucru în unitate.
Ce se întâmplă în cazul unor costuri suplimentare generate de utilizarea anumitor surse acasă la salariat?
Prestarea muncii de acasă poate expune salariații unor costuri suplimentare față de cazul în care activitatea se derulează la sediul angajatorului. Spre exemplu, în cazul în care specificul muncii presupune utilizarea unui computer, cel mai probabil politicile angajatorului vor obliga la utilizarea anumitor aplicații, la instalarea de programe antivirus, la protejarea conținutului informației prelucrate împotriva dezvăluirilor accidentale, etc. Aceste cerințe s-ar putea traduce în costuri suplimentare pentru salariat, în măsura în care ar utiliza echipamentele proprii. Un exemplu similar poate fi creșterea prețului facturilor de utilități, cum ar fi cele pentru serviciile de telefonie și internet. De asemenea, pot apărea costuri suplimentare pentru securizarea sau modificarea incintelor în cazul în care munca la domiciliu presupune accesul salariatului la documente cu caracter confidențial, ori, în genere, cerințe speciale privind spațiul de lucru.
Potrivit Codului Muncii, angajatorul are doar obligația de a asigura transportul la și de la domiciliul salariatului, al materiilor prime și materialelor utilizate în activitate, precum și al produselor finite pe care le realizează, asumarea oricăror obligații suplimentare putându-se realiza doar pe calea negocierii.
În aceste situații salariatul are posibilitatea să negocieze suportarea costurilor de către angajator, cu stipularea expresă a obligației în contractul de muncă.
Chiar dacă lucrează de acasă, angajatul se bucură, potrivit Codului Muncii, de toate drepturile recunoscute prin lege și prin contractele colective de muncă aplicabile salariaților al căror loc de muncă este la sediul angajatorului. Este prevăzut, de asemenea, faptul că prin contractele colective de muncă sau prin contractele individuale de muncă se pot stabili condiții specifice privind munca la domiciliu, în conformitate cu legislația în vigoare – în raport cu cerințele activității angajatorului și cu situația salariaților.
