Partajul în Noul Cod Civil. Cum se împart bunurile comune?
Partajul a luat naștere pentru a putea fi împărțite bunuri care aparțin concomitent mai multor proprietari. În practică, există situații în care bunurile aparțin în același timp mai multor proprietari, de exemplu în situația coproprietății comune pe cote-părți sau în situația proprietății comune în devălmășie. Ca starea de coproprietate să înceteze, bunurile trebuie împărțite, fie […]
Proprietatea comună în devălmășie. Ce spune legea despre bunurile soților?
Proprietatea comună în devălmășie a fost definită în doctrină ca o formă a proprietății comune „ce se caracterizează prin aceea că bunul aparține tuturor coproprietarilor, fără ca aceștia să aibă precizată vreo cotă-parte ideală din dreptul de proprietate asupra acelui bun”[1]. Din definiție rezultă cea mai importantă diferență a proprietății comune în devălmășie față de […]
Coproprietatea forțată. Ce drepturi și obligații au coproprietarii?
Coproprietatea forțată este o formă a proprietății comune pe cote-părți, alături de coproprietatea obișnuită. De regulă, coproprietatea forțată are caracter accesoriu în raport cu dreptul de proprietate asupra unui bun principal[1] (e.g. un imobil) și are ca obiect bunuri care, prin natura lor, pot să fie folosite de mai mulți coproprietari[2](e.g. fântâni, izvoare, poteci, lifturi […]
Proprietatea comună pe cote-părți obișnuită. Ce prevede legea pentru coproprietari?
Proprietatea comună pe cote-părți obișnuită intervine atunci când există doi sau mai mulți proprietari cu privire la același bun. Proprietatea comună pe cote-părți mai poartă și denumirea de coproprietate[1], fiind o modalitate a dreptului de proprietate, alături de proprietatea rezolubilă și proprietatea anulabilă. De cele mai multe ori, proprietatea comună pe cote-părți este rezultatul moștenirii […]
Ce sunt actele de dispoziție potrivit legislației civile?
Actele de dispoziție sunt actele prin care se urmărește înstrăinarea unui bun sau a unui drept asupra bunului, grevarea bunului cu drepturi reale, ca de exemplu dezmembrăminte ale dreptului de proprietate, ori constituirea de garanții reale precum gajul sau ipoteca[1]. Referințe: [1] Corneliu Bîrsan, Drept civil. Drepturile reale principale, Ediția a 4-a, revizuită și actualizată, […]
Ce sunt actele de administrare potrivit legislației civile?
Actele de administrare (denumite și actele de gestiune) sunt actele prin care se urmărește punerea în valoare a unui bun în conformitate cu natura bunului sau cu destinația sa obișnuită[1]. Exemple de acte de administrare: închirierea unui imobil, încheierea unui contract de arendare, valorificarea unor recolte, încasarea unor dobânzi, încheierea unor acte juridice privind întreținerea […]
Ce sunt actele de conservare potrivit legislației civile?
Actele de conservare reprezintă actele juridice care au drept scop înlăturarea primejdiei pierderii unui bun sau a unui drept dintr-un anumit patrimoniu, ca de exemplu: întreruperea unei prescripții, îndeplinirea formalităților de publicitate pentru înscrierea unui drept sau a unui act juridic, efectuarea de cheltuieli pentru lucrări necesare[1], în lipsa cărora un imobil ar pieri sau […]
Ce înseamnă noțiunea de dezmembrământ al dreptului de proprietate?
Dreptul de proprietate cuprinde trei atribute: posesia, folosința și dispoziția, adică dreptul proprietarului de a poseda un bun, de a se folosi de el și de a dispune cu privire la el (e.g. posibilitatea de a îl vinde, posibilitatea de a îl dona). Exista situații când dreptul de proprietate de dezmembrează, iar atributele sale (posesia, […]
Proprietatea rezolubilă. Ce este și cum este reglementată în Codul Civil?
Proprietatea rezolubilă este o modalitate a dreptului de proprietate. Proprietatea este rezolubilă atunci când dreptul de proprietate a fost înstrăinat printr-un act juridic încheiat sub condiție rezolutorie sau dreptul de proprietate a apărut ca fiind afectat de o condiție rezolutorie în temeiul legii[1]. Uneori, proprietatea rezolubilă este astfel în temeiul legii, cum este exemplul donației […]
Care sunt drepturile reale în legislația română?
Drepturile reale (ius in re) au fost definite în doctrină ca „acele drepturi subiective patrimoniale pe temeiul cărora titularul lor poate să exercite anumite puteri, prerogative asupra unui bun determinat, în mod direct și nemijlocit, fără intervenția altei persoane”[1]. În prezent, legea recunoaște, printre altele, următoarele drepturi reale: dreptul de proprietate, dreptul de superficie, dreptul […]