În cauza Eturas[1], s-a pus în discuție cum poate opera prezumția participării la o practică concertată alături de prezumția de nevinovăție. Litigiul principal viza un sistem informatic care permitea unor agenții de turism să vândă călătorii potrivit unui mod de rezervare comun stabilit de sistemul informatic. Administratorul sistemului informatic a avertizat agențiile de turism cu […]
A. Introducere Această lucrarea își propune să descopere abordarea instanțelor române cu privire la distincția dintre activitatea dependentă a salariatului și activitatea independentă. Existența unei relații de muncă depinde de întrunirea cumulativă a unor condiții. Neîntrunirea oricărei condiții poate conduce către recalificarea contractului de muncă într-un contract civil. În acest articol, în secțiunea B, enumerăm […]
Regulamentul General privind Guvernanța Datelor este o propunere a Comisiei ca parte a strategiei europene privind datele. Astfel cum se arată în expunerea de motive, acest regulament urmărește să „stimuleze disponibilitatea datelor pentru utilizare prin creșterea nivelului de încredere în intermediarii de date și prin consolidarea mecanismelor de partajare de date în UE”. Potrivit unui […]
Ultima propunere a Comisiei este certificatul verde digital. Ieri răsfoiam în redacție propunerea de regulament a Comisiei cu privire introducerea certificatului verde digital și ne-am oprit privirea asupra a două probleme de interes: (ne)discriminarea și datele personale. Pe de o parte, cetățenii europeni sunt îngrijorați de faptul că acest certificat ar colecta un volum mare […]
Când vorbim de cetățenia europeană, este important de știut faptul că orice cetățean român are automat și cetățenie europeană[1]. Cetățenia a fost definită în doctrină ca „legătura permanentă, politică și juridică, ce se realizează între un individ, persoană fizică, și statul pe al cărui teritoriu locuiește”[2]. Deoarece „cetățenia este legătura și apartenența unei persoane fizice […]
Regulamentul și Directiva Uniunii Europene se aplică diferit în România. Dreptul Uniunii are, în principiu, un efect direct, obligatoriu și prioritar. Cu toate acestea, diferențele dintre regulament și directivă prezintă numeroase aplicații practice. În acest articol, în secțiunea 1, vom vorbi despre clasificarea actelor juridice ale UE și cum se aplică acestea în dreptul intern. […]
Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cauza C-40/17, Fashion ID, hotărârea din 29 iulie 2019, ECLI:EU:C:2019:629 Litigiul principal Fashion ID, întreprindere care comercializează online articole de modă, a inserat pe site‑ul său internet modulul social „îmi place” al rețelei sociale Facebook. Atunci când un vizitator consultă site‑ul internet al Fashion ID, date cu caracter personal […]
Curtea de Justiție a Uniunii Europene C-136/17, GC și alții (Lizibilitatea datelor sensibile), hotărârea din 24 septembrie 2019, ECLI:EU:C:2019:773 Litigiul principal GC, AF, BH și ED au solicitat, fiecare, societății Google să dezindexeze, din lista de rezultate afișată de motorul de căutare operat de această societate ca răspuns la o căutare efectuată plecând de la […]
Utilizarea internetului atrage după sine noi probleme juridice cu privire la răspunderea juridică a platformelor online. Ce drepturi au utilizatorii de internet cu privire la conținutul postat care le aduce prejudicii? Ce remedii au utilizatorii cărora li se încalcă libertatea de exprimare? Ce obligații au platformele digitale? Cum răspund platformele digitale dacă încalcă legea și […]
Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene[1] (în continuare „CDFUE” sau „Carta”) a fost proclamată oficial în 2000, însă la acel moment nu avea forță juridică obligatorie[2]. Carta a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, reprezentând una dintre cele mai importante modificări legislative aduse de Tratatul de la Lisabona[3]. Cadrul constituțional al UE se bucură, […]
-30%
