Trăim vremuri tensionate marcate de decizia Curții Constituționale (CCR) de anulare a alegerilor prezidențiale. În urma acestei decizii, discuțiile cu caracter politic reprezintă subiectul principal în familie, în grupurile de prieteni, pe rețelele sociale și la locul de muncă. Ca cetățean al unei țări democratice, ai dreptul de a-ți exprima liber opiniile politice, fără să-ți fie încălcată demnitatea, imaginea, fără să fi insultat, intimidat sau umilit. Cei care îți încalcă demnitatea și imaginea, prin insulte, umilințe, discriminări sau alte acte similare, pot răspunde civil, contravențional și, în cazuri mai grave, penal. La locul de muncă, angajatul beneficiază de o protecție suplimentară prin legislația anti-discriminare și prin legislația privind protecția datelor cu caracter personal. Angajatorii care încalcă legislația pot răspunde contravențional, prin plata unor amenzi stabilite de legislația anti-discriminare sau de GDPR, sau pe cale civilă, prin plata de despăgubiri către angajații prejudiciați. Acest articol prezintă o trecere în revistă a principalelor prevederi legale privind protecția angajaților care își exprimă opiniile politice la locul de muncă.
Opiniile politice și drepturile angajaților
În primul rând, angajații beneficiază de libertatea de exprimare, drept fundamental garantat de art. 30 din Constituția României[1]. Potrivit art. 30 alin. (1) din Constituție „libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile”. Însă, această libertate de exprimare „nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine” (art. 30 alin. (6) din Constituție). Cu alte cuvinte, deși angajații au dreptul de a-și exprima opiniile politice la locul de muncă, ei pot face acest lucru doar într-un mod respectuos și fără să încalce demnitatea sau imaginea altor persoane. Iar persoanele a căror imagine, demnitate sau viață privată le-a fost încălcată au dreptul la repararea prejudiciului moral. Conform art. 253 din Codul Civil, persoanele a căror imagine sau demnitate le-a fost afectată, pot solicita reparația prejudiciului nepatrimonial, fie prin măsuri precum interzicerea unor fapte similare în viitor sau constatarea caracterului ilicit al faptei (art. 253 alin. (1) Cod Civil), fie prin obținerea unor despăgubiri sau, după caz, o reparație patrimonială pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, dacă vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile (art. 253 alin. (4) din Codul Civil).
–>> Dacă îți place articolul, atunci abonează-te la newsletterul autoarei pentru a primi pe e-mail, în mod gratuit, bilunar, un sumar cu articole și noutăți juridice. Link abonare aici.
În al doilea rând, angajații beneficiază de dreptul de a nu fi discriminați la locul de muncă pe baza opiniilor politice. Conform Codului Muncii și legislației anti-discriminare (O.G. nr. 137/2000), orice formă de discriminare bazată pe criterii politice este interzisă. Angajații nu pot fi tratați diferit, concediați sau sancționați pentru opiniile sau afilierile lor politice. Cu alte cuvinte, nu este legal ca un angajator să concedieze sau să trateze diferit un angajat doar pentru că acesta are opinii politice diferite sau pentru că aparține unui partid politic. De exemplu, dacă un angajat postează pe rețelele sociale opinii politice care nu sunt pe placul angajatorului, acesta nu poate fi sancționat sau demis pentru acest motiv.
Potrivit legislației actuale, hărțuirea morală la locul de muncă este o formă de discriminare. Hărțuirea morală include intimidarea, comentariile disprețuitoare sau comportamentele menite să lezeze demnitatea angajaților. Hărțuirea morală la locul de muncă poate include situații precum glumele jignitoare despre convingerile politice ale altcuiva sau ridiculizarea opiniilor unui angajat. Aceste comportamente sunt ilegale și pot duce la sancțiuni severe pentru angajator.
Angajatorii sunt obligați să ia măsuri eficace pentru a preveni astfel de acte și pentru a sancționa persoanele vinovate, conform legislației în vigoare. Conform OUG nr. 137/2000, angajații care hărțuiesc moral alți angajați răspund disciplinar. Legislația anti-discriminare sancționează angajatorii care nu previn și nu combat hărțuirea morală la locul de muncă. Persoanele hărțuite la locul de muncă pot depune o plângere la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), iar angajatorul, dacă este găsit vinovat, poate fi sancționat cu o amendă cuprinsă între 30.000 lei și 50.000 lei. Printre alte măsuri, CNCD poate sancționa și persoanele fizice (angajații) care au hărțuit moral un alt angajat, cu amendă 10.000 lei la 15.000 lei.
Nu în ultimul rând, angajații beneficiază de dreptul la protecția datelor cu caracter personal la locul de muncă. Conform GDPR, opiniile politice sunt date cu caracter special, iar prelucrarea lor este, în general, interzisă. Art. 9 din GDPR prevede că „se interzice prelucrarea de date cu caracter personal care dezvăluie originea rasială sau etnică, opiniile politice, confesiunea religioasă sau convingerile filozofice sau apartenența la sindicate și prelucrarea de date genetice, de date biometrice pentru identificarea unică a unei persoane fizice, de date privind sănătatea sau de date privind viața sexuală sau orientarea sexuală ale unei persoane fizice”. În mod excepțional, se pot prelucra și opiniile politice la locul de muncă, însă doar în situații precum consimțământul explicit al persoanei, protecția intereselor vitale, apărarea unui drept în instanță[2]. Majoritatea angajatorilor nu se pot baza pe aceste excepții deoarece câmpul lor de aplicare este restrâns. Cu alte cuvinte, angajatorii nu au voie să prelucreze informații legate de opiniile politice ale angajaților fără a respecta strict condițiile impuse de GDPR. Acest lucru include colectarea, stocarea, utilizarea sau divulgarea acestor date. Angajatorii trebuie să cunoască faptul că deciziile privind angajarea, promovarea sau concedierea bazate pe opiniile politice ale angajatului sunt ilegale și reprezintă o încălcare gravă atât a GDPR, cât și a legislației anti-discriminare. De exemplu, un angajator nu poate solicita informații privind opiniile politice ale unei persoane în cadrul unui interviu de angajare. Amenzile pentru încălcarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal pot ajunge până la 4% din cifra de afaceri, iar angajații prejudiciați au dreptul să solicite, în instanță, repararea integrală a prejudiciului material sau moral.
Concluzie
Dezbaterile contradictorii sunt sănătoase, dar acestea trebuie menținute într-un cadru respectuos. Deși insulta și calomnia au fost dezincriminate din Codul Penal, acestea rămân fapte ilicite și pot fi calificate și sancționate ca acte de hărțuire morală. Demnitatea fiecărui angajat trebuie respectată, fiind un drept fundamental protejat de lege. Indiferent de context – acasă, printre prieteni, pe social media sau la locul de muncă, adresarea de injurii altei persoane reprezintă atât o încălcare gravă a drepturilor omului, cât și o faptă ilicită care poate atrage sancțiuni civile (daune materiale/morale), sancțiuni contravenționale (amenzi) sau, anumite cazuri, sancțiuni penale. La locul de muncă, sancțiunile sunt mai aspre, angajații beneficiind de o protecție suplimentară prin legislația anti-discriminare sau legislația privind protecția datelor cu caracter personal. Pentru a respecta legislația, angajatorii trebuie să adopte politici interne clare care să prevină discriminarea și hărțuirea morală la locul de muncă. De asemenea, angajatorii trebuie să respecte cerințele GDPR prin limitarea colectării datelor sensibile, cum ar fi opiniile politice, și prin asigurarea conformității cu regulile de prelucrare a datelor.
–>> Dacă ți-a plăcut articolul, abonează-te la newsletterul autoarei pentru a primi pe e-mail, în mod gratuit, bilunar, un sumar cu articole și noutăți juridice. Link abonare aici.
Ruxandra SAVA este avocat în Baroul București și specialist GDPR acreditat IAPP. Pentru servicii privind consultanță și implementarea normelor GDPR, poate fi contactată la adresa av.ruxandra.sava@gmail.com.
Note de subsol:
[1] Autoarea acestui articol este de părere că normele constituționale se aplică și în raporturi orizontale, între particulari. Oricum ar fi, libertatea de exprimare și dreptul la demnitate și imagine se regăsesc și în legislația secundară, în art. 70 și urm, din Codul Civil.
[2] Lista completă a excepțiilor se găsește la art. 9 alin. (2) din GDPR.
Te-ar putea interesa și:
