Ruxandra Sava
Meta Platforms Ireland Ltd, fostă Facebook Ireland Ltd, a ajuns din nou la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cadrul unei proceduri judiciare inițiate de către activistul Max Schrems care s-a plâns în fața justiției de faptul că Meta îi prelucrează un volum excesiv de date cu caracter personal în scopuri de publicitate direcționată. Prin hotărârea din 4 octombrie 2024, în cauza C-446/21, CJUE a explicat monitorizarea pe scară largă realizată de Facebook reprezintă o intruziune excesivă în viața privată a utilizatorilor de Facebook, care pot avea senzația unei supravegheri continue a vieții lor private. Curtea a concluzionat că practicile Facebook de colectare masivă de date cu privire la utilizatori și de păstrare a acestor date pe o perioadă nedefinită contravin principiului reducerii la minimum a datelor, conform căruia operatorii trebuie să prelucreze doar cantitatea minimă de date cu caracter personal pentru atingerea scopurilor.
Analizând actele de la dosar, CJUE a observat că Meta nu se limitează la colectarea datelor utilizatorilor pe platformă, ci urmărește utilizatorii și în afara platformei, atunci când aceștia navighează pe alte pagini de internet sau în alte aplicații. Această urmărire este posibilă deoarece aceste pagini și aplicații au anumite social plugins sau pixeli care permit transferul de date personal de la site-uri și aplicații către Meta. De exemplu, butonul de like de la Facebook existent pe un site este un social plugin care transmite date ale vizitatorului unui site către Facebook. Această transmitere de date are loc chiar și în situația în care vizitatorul nu apasă butonul de like deoarece Meta are poate urmări comportamentul online al utilizatorului prin intermediul cookie-uri care sunt deja stocați în browserul utilizatorului.
Curtea a remarcat că scopul prelucrării acestor date (transmiterea de publicitate direcționată) nu justifică aceste practici masive de prelucrare de date cu caracter personal. În concluzie, activitățile de monitorizare a utilizatorilor de către Facebook sunt, conform hotărârii CJUE, ilegale întrucât încalcă principiul reducerii la minimum a datelor prevăzut de art. 5 alin. (1) lit. c) GDPR.
Te-ar putea interesa și:
Politica de confidențialitate, Termeni și Condiții, Politica Cookies, Politica de livrare și Politica de retur. Documente scrise de avocat.
