Drepturile părintelui separat de copil ca urmare a divorțului





Înainte de a vorbi despre drepturile părintelui separat de copil, vom preciza faptul că instanța de tutelă, odată cu pronunțarea divorțului, se va pronunța și asupra raporturilor dintre părinții divorțați și copiii lor minori. În cadrul deciziei, se va ține seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de anchetă psihosocială, precum și, dacă este cazul, de învoiala părinților pe care îi ascultă.

Cum după divorț părinții nu mai locuiesc împreună, părintele separat de copil prin hotărâre judecătorească sau, după caz, prin învoiala ambilor părinți, are dreptul de a avea legături personale cu acesta.

Potrivit dispozițiilor art. 401 alin. (2) din Codul Civil, „în caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă decide cu privire la modalitățile de exercitare a acestui drept. Ascultarea copilului este obligatorie, art. 264 fiind aplicabil”.

Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, în art. 18 alin. (1), prezintă modalitățile prin care se pot realiza relațiile personale și se pot exercita drepturile părintelui separat de copil, și anume:

  • întâlniri ale copilului cu părintele;
  • vizitarea copilului la domiciliul acestuia;
  • găzduirea copilului, pe o perioadă determinată, de către părintele la care copilul nu locuiește în mod obișnuit, cu sau fără supravegherea modului în care relațiile personale sunt întreținute, în funcție de interesul superior al copilului;
  • corespondența ori altă formă de comunicare cu copilul;
  • transmiterea de informații copilului cu privire la părintele care are dreptul de a menține relații personale cu copilul;
  • transmiterea de către persoana la care locuiește copilul a unor informații referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluări medicale sau școlare, către părintele care are dreptul de a menține relații personale cu copilul;
  • întâlniri ale copilului cu părintele într-un loc neutru în raport cu copilul, cu sau fără supravegherea modului în care relații personale sunt întreținute, în funcție de interesul superior al copilului.

Te-ar putea interesa și:

Drepturile părintelui separat de copil. Exemplu:

Situația de fapt. Tatăl, părintele care a fost separat de copil ca urmare a divorțului, a solicitat instanței de judecată, în contradictoriu cu mama copilului, în calitate de pârât, încuviințarea dreptului de a păstra legături personale cu minorul, fiul reclamantului, prin stabilirea unui program de vizite, cu luarea copilului la domiciliul său, după cum urmează:

  • în prima și a treia săptămână din lună, de vineri de la 19:00, până duminică la ora 19:00;
  • în fiecare vacanță de iarnă, în perioada 22-27 decembrie a fiecărui an impar și în perioada 26-31 decembrie a fiecărui an par;
  • în fiecare vacanță de primăvară, câte 3 zile, începând cu cea de-a doua zi de Paști;
  • în fiecare vacanță de vară, în perioada 1 iulie-1 august;
  • în ziua următoare zilei de naștere a minorului, în fiecare an;
  • în ziua onomastică a minorului, în fiecare an.

Reclamantul a arătat că după desfacerea căsătoriei, autoritatea părintească asupra minorului este exercitată în comun, iar locuința este stabilită la mamă. Arată că este în măsură a asigura acestuia un program corespunzător de odihnă, hrană, etc., fiind sprijinit și de mama sa- bunica paternă.

Pârâta, mama minorului, a formulat întâmpinare prin care a arătat că este de acord ca minorul să păstreze legăturile personale cu tatăl său, fapt ce a și permis de la despărțire până în prezent, însă reclamă comportamentul agresiv și violent al reclamantului, pe fondul consumului de alcool. Consideră că tatăl reclamant nu este în măsură să asigure îngrijirea sigură a minorului, având în vedere și vârsta fragedă (3 ani), arătând că de fiecare dată când minorul a rămas în vizită la reclamant s-a îmbolnăvit.

Soluția instanței. În cadrul Sentinței civile nr. 3897 din data de 03.04.2015 pronunțată de Judecătoria Constanța, s-a reținut faptul că relațiile între părți sunt tensionate și în prezent. La pronunțarea sentinței, s-a avut în vedere că pârâta nu și-a dovedit nicio susținere (consumul de alcool al tatălui, violențe exercitate față de minor, cele exercitate față de mamă nemaifiind de actualitate, acesta fiind motivul divorțului), precum și ancheta psihosocială realizată la locuința reclamantului, în care s-a evidențiat că beneficiază de condiții bune pentru primirea și găzduirea fiului său.

Instanța a hotărât admiterea acțiunii civile formulate de reclamant, pentru ca relația tată-fiu să nu fie afectată, s-a apreciat a fi suficient să se acorde reclamantului posibilitatea de a păstra legături personale cu minorul, cu posibilitatea preluării acestuia la locuința tatălui, după următorul program:

 


  • în prima și a treia săptămână din fiecare lună, de sâmbătă până duminică;
  • în fiecare vacanță de primăvară, câte 3 zile, începând cu cea de-a doua zi de Paști;
  • în vacanța de vară, astfel: în anii impari – în perioada 01 iulie – 15 iulie și în perioada 01 august – 15 august, ar în anii pari – în perioada 16 iulie – 31 iulie și în perioada 16 august – 31 august;
  • în vacanța de iarnă, în perioada 22-26 decembrie a fiecărui an impar și în perioada 27-31 decembrie a fiecărui an par;
  • în ziua următoare zilei de naștere a minorului, respectiv în ziua de 23 februarie a fiecărui an;
  • în ziua de onomastică a minorului, respectiv în ziua de 30 noiembrie a fiecărui an.

Pentru fiecare din perioadele de vizitare astfel stabilite, s-a hotărât că preluarea copilului de la locuința mamei să se facă începând cu ora 10:00, iar revenirea să se facă până la ora 19:00.

Instanța a apreciat că programul încuviințat (ușor modificat față de cel solicitat de reclamant) este de natură a satisface atât nevoia tatălui de a fi în prezența fiului său, cât mai buna desfășurare a programului minorului, specific copiilor de vârsta acestuia.

S-a atras atenția asupra faptul că important este ca părinții, trecând peste orice disensiune între ei, să încerce, urmărind în mod special interesul minorului, să îi inducă acestuia, în mod constant, convingerea că trebuie să păstreze legături firești și cu părintele la care nu locuiește, făcându-l să priceapă, odată cu înaintarea în vârstă, adevăratul rol al părintelui în viața sa.

În considerente, instanța a ținut să avertizeze reclamantului asupra faptul că dacă se va dovedi în fața instanței de tutelă că acesta își neglijează fiul, atunci când acesta se află în îngrijirea sa, ori că, prin consumul de alcool (inclusiv prin conducerea autoturismului sub influența alcoolului), îi primejduiește viața ori sănătatea, se va putea reveni asupra modului încuviințat prin această hotărâre privind păstrarea legăturilor cu minorul.

În drept. S-a avut în vedere la pronunțarea hotărârii judecătorești dispozițiile art. 263 alin. (1), art. 401 alin. (1) și (2) și art. 496 alin. (5) din Codul civil.

Autor Cocirlau Andrei

Referințe:

  • 263 alin. (1), art. 264, art. 401 alin. (1) și (2), art. 496 alin. (5) din Codul Civil;
  • 18 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.




 

 

AFLĂ MAI MULTE!