Proprietatea periodică este o noutate introdusă de Noul Cod Civil și este o modalitate a dreptului de proprietate privată. Ea implică exercitarea dreptului de proprietate prin partajarea timpului și își are originea în activitatea de cumpărare a unor case de vacanță de către mai multe persoane care pot folosi respectivele case pe anumite perioade de […]
Partajul a luat naștere pentru a putea fi împărțite bunuri care aparțin concomitent mai multor proprietari. În practică, există situații în care bunurile aparțin în același timp mai multor proprietari, de exemplu în situația coproprietății comune pe cote-părți sau în situația proprietății comune în devălmășie. Ca starea de coproprietate să înceteze, bunurile trebuie împărțite, fie […]
Proprietatea comună în devălmășie a fost definită în doctrină ca o formă a proprietății comune „ce se caracterizează prin aceea că bunul aparține tuturor coproprietarilor, fără ca aceștia să aibă precizată vreo cotă-parte ideală din dreptul de proprietate asupra acelui bun”[1]. Din definiție rezultă cea mai importantă diferență a proprietății comune în devălmășie față de […]
Alături de condiția suspensivă, condiția rezolutorie este o modalitate a actului juridic civil. Potrivit articolului 1401 Cod Civil, condiția rezolutorie este condiția a cărei îndeplinire determină desființarea obligației. În doctrină a fost furnizat următorul exemplu: „îți vând autoturismul meu, dar, dacă mă voi muta în provincie până la sfârșitul anului, vânzarea se desființează”[1]. Care este […]
Ce este condiția suspensivă potrivit Noului Cod Civil? Potrivit art. 1400 din Codul Civil, condiția suspensivă este condiția de îndeplinirea căreia depinde eficacitatea obligației. Dacă condiția nu se îndeplinește, actul juridic nu produce niciun efect. Astfel, obligația nu există la data încheierii contractului, ci se naște la momentul îndeplinirii condiției, iar concomitent cu nașterea obligației […]
Coproprietatea forțată este o formă a proprietății comune pe cote-părți, alături de coproprietatea obișnuită. De regulă, coproprietatea forțată are caracter accesoriu în raport cu dreptul de proprietate asupra unui bun principal[1] (e.g. un imobil) și are ca obiect bunuri care, prin natura lor, pot să fie folosite de mai mulți coproprietari[2](e.g. fântâni, izvoare, poteci, lifturi […]
Proprietatea comună pe cote-părți obișnuită intervine atunci când există doi sau mai mulți proprietari cu privire la același bun. Proprietatea comună pe cote-părți mai poartă și denumirea de coproprietate[1], fiind o modalitate a dreptului de proprietate, alături de proprietatea rezolubilă și proprietatea anulabilă. De cele mai multe ori, proprietatea comună pe cote-părți este rezultatul moștenirii […]
Actele de dispoziție sunt actele prin care se urmărește înstrăinarea unui bun sau a unui drept asupra bunului, grevarea bunului cu drepturi reale, ca de exemplu dezmembrăminte ale dreptului de proprietate, ori constituirea de garanții reale precum gajul sau ipoteca[1]. Referințe: [1] Corneliu Bîrsan, Drept civil. Drepturile reale principale, Ediția a 4-a, revizuită și actualizată, […]
Actele de administrare (denumite și actele de gestiune) sunt actele prin care se urmărește punerea în valoare a unui bun în conformitate cu natura bunului sau cu destinația sa obișnuită[1]. Exemple de acte de administrare: închirierea unui imobil, încheierea unui contract de arendare, valorificarea unor recolte, încasarea unor dobânzi, încheierea unor acte juridice privind întreținerea […]
Actele de conservare reprezintă actele juridice care au drept scop înlăturarea primejdiei pierderii unui bun sau a unui drept dintr-un anumit patrimoniu, ca de exemplu: întreruperea unei prescripții, îndeplinirea formalităților de publicitate pentru înscrierea unui drept sau a unui act juridic, efectuarea de cheltuieli pentru lucrări necesare[1], în lipsa cărora un imobil ar pieri sau […]
-30%
