Ruxandra Sava
În cauza A.E.J. împotriva României, prin hotărârea din data de 30 august 2022, Curtea Europeană a Drepturilor Omului („CEDO”) a condamnat România deoarece a soluționat inadecvat o plângere de viol față de o minoră de 12 ani. Instanța de la Strasbourg a considerat că România a încălcat obligațiile prevăzute de art. 3 din Convenție („interzicea torturii”) care prevede că „nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante”.
La 17 noiembrie 2015, părinţii reclamantei au depus o plângere la poliţie, susţinând că fiica lor de 12 ani (reclamanta) fusese violată în aceeaşi zi de un băiat de 17 ani, A.A. Reclamanta l-a cunoscut pe A.A. pe Facebook și, după un timp, a fost de acord să îl întâlnească. Reclamanta a declarat că la data de 17 noiembrie 2015, a fost așteptată de către A.A. să termine școală și că au mers într-o zonă pustie unde a fost apărată. A.A. s-a apărat spunând că era iubitul reclamantei şi că a avut consimţământul acesteia pentru actul sexual. În susţinerea afirmaţiilor sale, a trimis copii ale mesajelor schimbate cu reclamanta. Examinarea medicală a reclamantei dispusă de poliţie a relevat semne de violenţă pe corpul reclamantei (excoriaţii pe picioare şi spate) şi semne ale unei deflorări recente care ar fi putut data din 17 noiembrie 2015. Pe hainele reclamantei s-a găsit sânge.
În urma probelor administrare, organele de cercetare penală au considerat că nu a fost vorba de un viol, ci de un act sexual consimțit. Drept urmare, a fost schimbată încadrarea faptei din infracțiunea de viol în infracțiunea de act sexual cu un minor.
La 19 decembrie 2016, reclamanta, însoţită de părinţii săi, a formulat o nouă plângere penală, susţinând că a fost violată din nou de A.A. Reclamanta a afirmat că A.A. a acostat-o în timp ce se întorcea acasă de la şcoală şi a obligat-o să facă sex cu el pe un teren viran. A.A. a declarat că, iniţial, reclamanta i-a spus în mod explicit că nu doreşte să facă sex cu el, însă, atunci când a dus-o pe un teren viran, aceasta a acceptat în cele din urmă să întreţină un contact sexual şi chiar l-a provocat spunându-i că îl iubeşte. Având în vedere declaraţiile de mai sus potrivit cărora reclamanta şi-ar fi dat consimţământul pentru actul sexual, poliţia a considerat că nu a existat infracţiunea de viol şi a început urmărirea penală pentru infracțiunea de act sexual cu un minor.
La 22 noiembrie 2017, Curtea de Apel din Piteşti l-a condamnat definitiv pe A.A. pentru infracțiunea de act sexual cu un minor în temeiul art. 220 alin. (1) coroborat cu art. 113 alin. (3) din Codul penal şi l-a condamnat la un an de închisoare cu suspendare.
CEDO a considerat că organele judiciare au soluționat într-un mod inadecvat plângerea de viol. Curtea de la Strasbourg a evidențiat, printre altele, următoarele deficiențe ale anchetei: concluziile au fost bazate exclusiv pe declarațiile suspectului, lipsa unei evaluări contextuale a credibilității declarațiilor, lipsa verificării tuturor circumstanțelor legate de declarații, întârzieri în anchetarea primei plângeri care au permis ca a doua faptă să aibă loc, absenţa oricărei examinări psihologice a reclamantei în vederea verificării dacă aceasta şi-a exprimat sau nu consimţământul efectiv faţă de actele investigate, pentru a determina capacitatea acesteia de a exprima un consimţământ valabil şi de a înţelege sensul cuvintelor pe care le-a folosit în mesajele pe care autorităţile s-au bazat pentru a ajunge la concluzia lor. CEDO a observat și prezenţa stereotipurilor – deja observată de Curte în alte cauze anterioare privind România – potrivit cărora victima minoră a provocat un bărbat mai în vârstă să întreţină relaţii sexuale.
CEDO a considerat că România a încălcat obligațiile prevăzute de art. 3 din Convenție („interzicea torturii”) care prevede că „nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante”.
Victima a primit o compensație de 12.500 EURO pentru prejudiciul moral suferit din cauza lipsei unei anchete efective a acuzaţiilor sale de viol.
Te-ar putea interesa și:
Îți studiem documentele în avans, discutăm o oră și primești o opinie scrisă.
Evidența prelucrărilor și toată documentația GDPR, cu actualizări și suport de implementare. Exact documentele care se cer la control.
Politica de confidențialitate, Termeni și Condiții, Politica Cookies, Politica de livrare și Politica de retur. Documente scrise de avocat.
