Drepturile comunității LGBT (ale persoanelor lesbiene, gay, bisexuale sau transgender) sunt drepturile omului astfel cum se regăsesc ele în Declarația Universală a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, în Convenția Europeană a Drepturilor Omului („CEDO”) și în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene („CDFUE”). Potrivit art. 16 alin. (1) din Constituția României, toți cetățenii sunt egali în fața legii, fără privilegii și fără discriminări.

România se află printre puținele state din UE care nu recunoaște căsătoria între cuplurile de același sex. Potrivit articolului 259 Cod Civil „căsătoria este uniunea liber consimțită între un bărbat și o femeie, încheiată în condițiile legii”. Cu toate acestea, în anul 2018, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și ulterior Curtea Constituțională a României a decis că statul român trebuie să recunoască dreptul de ședere pe teritoriul României al persoanelor de același sex căsătorite în alt stat, dacă cel puțin unul dintre soți este cetățean UE. Cu toate acestea, Curtea Constituțională nu obligă statul Român să recunoască și căsătoria, ci doar să permită exercitarea dreptului de ședere pe teritoriul României.

Care sunt drepturile comunității LGBT?

Cum am precizat anterior, membrii comunității LGBT au toate drepturile garantate de instrumentele internaționale, europene și naționale (e.g., CEDO, CDFUE, Constituția României, Codul Civil) de protecție a drepturilor omului, cu excepția dreptului la căsătorie. Pot prezenta relevanță deosebită următoarele drepturi:

Dreptul la demnitate

Dreptul la demnitate este un drept fundamental al omului, fiind recunoscut de toate legislațiile moderne. Potrivit art. 1 din CDFUE, demnitatea umană este inviolabilă. Art. 72 din Codul Civil interzice orice atingere adusă demnității și onoarei unei persoane. Astfel, dacă un membru al comunității LGBT este insultat sau calomniat, se poate antrena răspunderea civilă și/sau penală a agresorului, putându-se solicita și obține în instanță daune materiale sau daune morale pentru prejudiciul sau pentru suferința cauzată. Pentru a se câștiga un astfel de proces, trebuie arătate instanței mai multe aspecte, printre care existența insultei și prejudiciul pe care această insultă l-a cauzat persoanei.

Dacă încălcarea dreptului la demnitate s-a realizat prin publicarea unor informații în spațiul online (articol, postare pe Facebook/Instagram, etc), persoana prejudiciată își poate șterge datele personale pentru a nu mai putea fi identificat. Dacă datele personale nu se șterg în cel mai scurt timp, se poate depune plângere la ANSPDCP, iar cel care a publicat informațiile calomnioase poate fi sancționat cu amendă contravențională.

Dreptul la nediscriminare

Art. 21 alin. (1) din CFUE interzice în mod expres discriminarea de orice fel pe motivul orientării sexuale. Nediscriminarea se aplică în diverse contexte sociale: angajare, condiții de lucru, încetarea raporturilor de muncă, îngrijiri medicale, accesul în diverse locații deschise publicului, etc.

Cei care discriminează membrii comunității LGBT pot fi sancționați contravențional de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNDC). Astfel, cei discriminați pot depune o plângere la următoarea adresă.

În plus, pentru fapta de discriminare se poate  se poate antrena răspunderea civilă a celui care a discriminat.

Dacă există probe suficiente, persoana prejudiciată poate solicita și obține în instanță despăgubiri daune morale pentru prejudiciul cauzat (de exemplu, pierderea locului de muncă) și/sau pentru suferința cauzată.