Amenințările cibernetice asupra dispozitivelor private sau de la locul de muncă reprezintă un fenomen care are din ce în ce mai multe victime. Consecințele acestor acte malițioase sunt neplăcute. Oamenii și companiile pot pierde accesul la acte, la documente și la date cu caracter personal. Mai mult, oamenii și companiile pot pierde și accesul la conturile online (e-mail, rețele sociale, etc.). Ca urmare a accesului nepermis la date personale sau la conturi, pot avea loc furturi de identitate, hărțuiri cibernetice și alte infracțiuni cibernetice. În plus, anumite programe malițioase pot afecta dispozitivele și le pot aduce în stare de nefuncționare. Oricare ar fi daunele pe care le pot provoca amenințările cibernetice, un lucru este clar: pentru a ne proteja, trebuie să cunoaștem aceste amenințări și modul în care operează atacatorii online. Tocmai de aceea, prin acest articol, ne propunem să trecem în revistă cele mai frecvente amenințări cibernetice.
Phishingul este cea mai frecventă amenințare cibernetică. Pshishingul constă în trimiterea unui e-mail, mesaj sau SMS către victimă prin uzurparea identității unei terțe părți (o companie, o administrație, o bancă etc.). Scopul phishingului este să încurajeze victima să efectueze o acțiune, cum ar fi comunicarea informațiilor personale, profesionale sau bancare sau deschiderea unui link sau atașament infectat cu un virus. Printre cele mai frecvente phishing-uri putem menționa: e-mailuri false de la bănci, escrocherii false de asistență tehnică sau mesaje înșelătoare de livrare de colete.
Piratarea conturilor online (hacking) reprezintă a doua cea mai întâlnită amenințare, atât de către persoane fizice, cât și de către profesioniști. Deși sunt frecvent atacate conturi bancare și conturi pe rețelele de socializare, atacatorii se concentrează mai mult pe conturile de e-mail. Conținând o cantitate mare de informații, e-mailurile reprezintă o mină de aur pentru infractorii cibernetici care au înțeles că, preluând controlul asupra e-mailului unei victime, pot prelua controlul asupra aproape întregii vieți digitale a victimei. Acest lucru se datorează faptului că adresa de e-mail este, de obicei, locul central pentru resetarea parolei tuturor celorlalte conturi.
Falsul suport tehnic (sau frauda reparației informatice) se află pe locul 3 în topul amenințărilor cibernetice. Această fraudă informatică blochează calculatorul victimei prin afișarea unui mesaj care evocă amenințarea falsă a unui incident de securitate. Atacatorul urmărește să sperie victima pentru a o încuraja să apeleze la un fals suport tehnic și să plătească pentru falsa reparație informatică. Această amenințare cibernetică vizează în principal persoanele în vârstă cu educație minimă digitală sau profesioniștii care nu au suport IT local și care, prin urmare, sunt mai predispuși să cadă în această capcană.
Hărțuirea cibernetică poate fi făcută de o singură persoană sau de un grup de persoane. Se poate manifesta sub diferite forme – intimidare, insulte, amenințări, zvonuri, publicarea de fotografii sau videoclipuri care să compromită imaginea, viața privată sau securitatea persoanei. Consecințele hărțuirii cibernetice pot fi dramatice pentru victime: depresie, abandon școlar sau la locul de muncă, tulburări psihologice sau emoționale, violență, sinucidere etc.
Datele cu caracter personal sunt informații care identifică direct sau indirect o persoană, ca numele, fotografiile, adresele de e-mail, numerele de telefon, etc.
Indiferent dacă este accidentală sau rău intenționată, o încălcare a securității datelor cu caracter personal poate avea consecințe semnificative pentru victima (persoană fizică sau companie): deteriorarea reputației și/sau a vieții private, daune financiare, furt de identitate, tentativă de phishing etc.
În topul primelor 7 amenințări cibernetice se află și ransomware-ul. Ransomware-ul reprezintă un atac cibernetic care blochează accesul la dispozitiv sau fișiere prin criptarea acestora și care solicită victimei plata unei răscumpărări pentru a obține din nou acces.
SPAM-ul reprezintă o comunicare comercială nesolicitată și poate fi efectuată prin MMS, e-mail, mesagerie instantanee sau apel telefonic. De cele mai multe ori, SPAM-ul are un scop comercial. Cu toate acestea, pot exista situații în care SPAM-ul să urmărească scopuri rău-intenționate: apelul înapoi către un număr cu taxă inversă, SMS la un număr preplătit, încercări de phishing pentru a colecta date personale și/sau confidențiale.
Sursa: www.cybermalveillance.gouv.fr
Ddos photo created by DCStudio – www.freepik.com
Politica de confidențialitate, Termeni și Condiții, Politica Cookies, Politica de livrare și Politica de retur. Documente scrise de avocat.
