CJUE: anumite dispoziții privind contestația la executare încalcă dreptul UE

Ieri, 17 mai 2022, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat în cauza C‑725/19 (IO împotriva Impuls Leasing România IFN SA). Litigiul principal privea un contract de leasing financiar pentru o perioadă de 48 de luni. Ca urmare a neplății ratelor, a fost declanșată procedura de executare silită.

În cadrul contestației la executare, instanța națională (Judecătoria Sector 2 București) a avut dubii cu privire la faptul că dispozițiile art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă care împiedică o instanță de executare să analizeze din oficiu existența unor clauze abuzive atunci când există o acțiune distinctă este compatibilă cu legislația europeană privind drepturile consumatorilor (Directiva 93/13) ar fi compatibile cu dreptul UE privind drepturile consumatorilor.

Astfel, Judecătoria Sector 2 București a suspendat cauza și a formulat o trimitere preliminară la CJUE. Judecătoria Sector 2 București a întrebat, în esență, dacă dispozițiile art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt compatibile cu dreptul UE în măsura în care împiedică instanța, în cadrul contestației la executare, să analizeze, din oficiu sau la cerere, existența unor clauze abuzive.

Prin această hotărâre, CJUE a arătat că dispozițiile art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă contravin dreptului UE, încălcând principiului efectivității dreptului UE. Potrivit actualei reglementări, în cadrul contestației la executare, instanța de executare nu poate să examineze caracterul abuziv al unei clauze contractuale decât dacă nu există nicio cale procesuală pentru desființarea contractelor respective, inclusiv o acțiune de drept comun. CJUE a observat că o acțiune distinctă în fața instanței de fond obligă consumatorul la plata unei cauțiuni care este calculată la valoarea obiectului acțiunii. Potrivit CJUE, obligația plății unei cauțiuni care are o valoare ridicată este aptă să descurajeze consumatorul să sesizeze instanța în vederea examinării naturii potențial abuzive a clauzelor contractuale.

În concluzie, CJUE a răspuns la întrebarea preliminară adresată de Judecătoria Sectorului 2 astfel:

„Articolul 6 alineatul (1) și articolul 7 alineatul (1) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie să fie interpretate în sensul că se opun unei legislații naționale care nu permite instanței de executare silită a unei creanțe, sesizată cu o contestație la această executare, să aprecieze, din oficiu sau la cererea consumatorului, caracterul abuziv al clauzelor unui contract încheiat între un consumator și un profesionist care constituie titlu executoriu, din moment ce instanța de fond, care poate fi sesizată cu o acțiune distinctă de drept comun în vederea examinării caracterului eventual abuziv al clauzelor unui asemenea contract, nu poate suspenda procedura de executare silită până la pronunțarea unei hotărâri pe fond decât în urma plății unei cauțiuni la un nivel care poate descuraja consumatorul să introducă și să mențină o asemenea acțiune”.

Importanța practică a hotărârii CJUE

Potrivit dreptului UE, hotărârea preliminară a CJUE este obligatorie nu doar pentru instanța de trimitere, ci pentru toate instanțele de judecată. Potrivit acestei hotărâri CJUE, românii aflați în procedura contestației la executare vor putea obține analizarea clauzelor abuzive direct pe calea contestației la executare, scăpând de cauțiunea aferentă suspendării procedurii de executare silită.

Va fi interesant de urmărit dacă art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă va fi declarat neconstituțional.

 

Citește hotărârea integrală aici!

 




Pune o întrebare

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

MAI MULTE ARTICOLE




Vrei să primești articolele noastre direct pe mail?

Abonează-te, e gratuit!