Întrebări și răspunsuri despre executarea silită




Executarea silită este o procedură reglementată la nivel juridic de către dispozițiile Codului de procedură civilă, în Cartea a V-a, intitulată Despre executarea silită. Executarea silită constă în recuperarea debitului restant pe care debitorul îl are față de creditor. Art. 622 din Codul de procedură civilă este relevant în sensul precizat anterior, astfel că, în situația în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, ea se va aduce la îndeplinire prin procedura de executare silită.

1.Ce este executarea silită? (art. 622 Cod procedură civilă)

  • executarea silită este procedura de aducere la îndeplinire a executării obligației unui debitor față de creditorul său (plata unei sume de bani, predarea unui bun), debitor care, anterior, nu a dorit executarea acesteia de bunăvoie.

 

2.Când începe procedura de executare silită? (art. 622, alin. (2), Cod procedură civilă)

Respectând prevederile legale, executarea silită începe:

  • odată cu sesizarea organului de executare, cu excepția situației în care legile speciale dispun altfel.

 

3.Cum se realizează executarea silită? (art. 624, Cod procedură civilă)

  • prin urmărirea bunurilor mobile și imobile ale debitorului (sau ale terților care sunt ținuți să răspundă pentru obligațiile acestuia), în scopul îndestulării creditorilor;
  • prin predarea către creditor a bunurilor care sunt prevăzute în titlul executoriu (bunuri considerate ca fiind deținute fără drept de către debitor);
  • prin alte măsuri care sunt prevăzute de lege.

4. Care este rolul statului în procedura de executare silită? (art. 626 Cod procedură civilă)

  • statul are obligația de asigurare a executării prompte și efective a hotărârilor judecătorești, a altor titluri executorii;
  • asigurarea se va realiza prin intermediul agenților statului, cu mențiunea că persoanele vătămate au dreptul la repararea integrală a prejudiciului suferit.

 

5. Care este rolul executorului judecătoresc în procedura de executare silită? (art. 627 Cod procedură civilă)

  • executorul judecătoresc are rol activ în tot cursul executării, în sensul că acesta stăruie, prin toate mijloacele admise de lege, în scopul realizării obligației prevăzute în titlul executoriu;
  • executorul poate să ceară debitorului lămuriri în legătură cu veniturile și bunurile sale, asupra cărora se poate efectua procedura de executare silită; orice refuz nejustificat al debitorului de a se prezenta sau de a da lămuririle necesare, va atrage răspunderea acestuia.





6.Ce obligații pot să fie executate silit? (art. 628 Cod procedură civilă)

  • obligațiile al căror obiect constă în plata unei sume de bani;
  • obligațiile al căror obiect constă în predarea unui bun sau a folosinței bunului;
  • desființarea unei construcții;
  • desființarea unei plantații sau a unei lucrări;
  • încredințarea minorului;
  • stabilirea locuinței minorului și vizitarea sa;
  • orice altă măsură care a fost stabilită prin titlul executoriu.

 

7. Cine sunt participanții la procedura de executare silită? (art. 644 Cod procedură civilă)

  • părțile;
  • terții garanți;
  • creditorii intervenienți;
  • instanța de executare;
  • executorul judecătoresc;
  • Ministerul Public;
  • agenții forței publice;
  • martorii asistenți;
  • experții;
  • interpreții;
  • alți participanți, în condițiile pe care legea le prevede.

 

8. Cine sunt părțile în procedura de executare silită? (art. 645 Cod procedură civilă)

  • creditorul;
  • debitorul

 

9. Care sunt condițiile pentru declanșarea procedurii de executare silită? (art. 663, art. 664 Cod procedură civilă)

  • existența unei creanțe; aceasta trebuie să întrunească trei condiții esențiale, anume să fie certă, lichidă și exigibilă;
  • să fie formulată o cerere de executare silită din partea creditorului; fără această cerere executarea silită nu poate să fie pornită;
  • un aspect esențial, dar pe care legea nu îl încadrează ca fiind o cerință necesară, este chiar verificarea validității dreptului de a solicita executarea, în sensul că dreptul de a solicita executarea silită nu trebuie să se fi prescris (dreptul de a obține executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu dispune altfel, iar pentru titlurile emise în materia drepturilor reale termenul de prescripție este de 10 ani).

 

10. Când încetează executarea silită? (art. 703 Cod procedură civilă)

  • când s-a realizat în mod integral obligația prevăzută în titlul executoriu și s-au achitat cheltuielile de executare și alte sume datorate în temeiul legii;
  • când executarea nu mai poate fi efectuată sau continuată din cauza lipsei de bunuri urmăribile sau a imposibilității de valorificare a acestora;
  • când creditorul a renunțat la executare;
  • când a fost desființat titlul executoriu;
  • când a fost anulată executarea.

Întrebările și răspunsurile formulate anterior au în vedere prevederile legale, în speță dispozițiile Codului de procedură civilă în materie de executare silită. Este important să specificăm faptul că executarea silită este o procedură complexă, care a cunoscut modificări legislative însemnate și dese.

În sensul precizat, încuviințarea executării silite a fost o procedură lăsată în competența judecătorului, ca ulterior să fie modificată, iar competența de încuviințare a executării silite să revină executorului judecătoresc. Criticile de la nivel doctrinar au fost însemnate, astfel că s-a statuat opinia conform căreia executorul judecătoresc intervenea peste însăși puterea judecătorească, fiind categoric o încălcare a principiului separației și echilibrului puterilor în stat. Date fiind aceste aspecte, legiuitorul român a revenit asupra prevederilor în materie procesual civilă și a lăsat competența încuviințării executării silite în mâinile judecătorului.

Pentru a nu ajunge în situația de a se declanșa executarea silită, este necesar ca persoanele să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, în termenul prevăzut de lege. În situația în care s-a declanșat procedura de executare silită, pentru a nu exista situația de blocare a conturilor unei persoane (debitor), aceasta poate să încheie un angajament (intitulat la nivel practic angajament de plată), prin intermediul căruia se va obliga să achite debitul către creditorul său în mod eșalonat, în maniera stabilită.

 

Te-ar putea interesa și:





Pune o întrebare

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

MAI MULTE ARTICOLE




Vrei să primești articolele noastre direct pe mail?

Abonează-te, e gratuit!