Aici descoperim
dreptul tehnologiei

ethnic-player-with-football-using-phone-headphones_23-2148203544.jpg

Potrivit unui studiu din 2018, jocurile gratuite pe smartphone atrag aproape 60 % din utilizatorii de jocuri digitale. Un succes tot mai mare pentru aplicații de joc deseori gratuite și care cauzează dependență, utilizând uneori o cantitate mare de date.

 

Care sunt utilizările?

Printre jocurile cele mai descărcate de români se numără, în principal, cele denumite „free to play” (gratuite). Majoritatea acestor jocuri se obține gratuit în câteva clicuri și sunt, în special, adaptate situațiilor de mobilitate (tren, metrou…) sau perioadelor de inactivitate (coadă de așteptare, pauza zilnică…).

 

În spatele fiecărei afaceri cu jocuri gratuite se află colectarea de date…

Există o multitudine de modele economice pentru aplicațiile mobile de joc care variază de la publicitate (în aplicație sau în afara aplicației), microplăți sau freemium (pentru a obține avantaje și opțiuni, a grăbi evoluția sau a accesa alte nivele) la sponsoring (sponsorizare) sau promovarea serviciilor comerciale mai tradiționale.

Atunci când jocurile sunt gratuite, această gratuitate nu este în general decât una aparentă, fiindcă aplicațiile valorifică, mai mult sau mai puțin direct, datele generate de utilizatori de pe smartphone-ul lor. Acest lucru se aplică mai ales în cazul informației privind localizarea, care este “informația regină” a telefonului inteligent, una dintre veritabilele contraponderi ale jocului, care se dovedește a fi foarte prețioasă pentru a rafina ținta publicitară.

…pentru a încuraja cumpărarea

De asemenea, aplicațiile de jocuri profită de angajamentul jucătorilor pentru a colecta numeroase date comportamentale (răbdarea jucătorului, gustul riscului, descurajarea în fața unui obstacol…). Anumie aplicații doresc să exploateze la maxim comportamentul jucătorului pentru a încuraja achiziționarea care îl face să progreseze în cadrul jocului. Tehnicile se bazează pe aceleași mecanisme de frustrare și de recompense ca și la jocurile de noroc și cazinouri.

 

 

…pentru parteneriatele comerciale

În sfârșit, jocurile bazate pe localizare – cum ar fi Pokémon GO care beneficiază de o bază importantă de utilizatori – atrag persoanele către spații fizice comerciale (magazine partenere, mărci care sponsorizează locații…).

Mai concret, în loc să revândă datele utilizatorilor, autorul jocului preferă să-și determine jucătorii să-i viziteze partenerii comerciali. Aceștia îl vor remunera mai mult sau mai puțin pe autor în funcție de calitatea profilurilor care le vor trece pragul. Astfel, cu cât datele colectate de aplicație sunt mai precise, cu atât profilul jucătorului/consumatorului este mai fiabil, iar remunerarea autorului va fi mai consistentă.

 

Te-ar putea interesa și:

 

De ce să fiți vigilenți cu datele dumneavoastră?

Multe informații colectate despre dumneavoastră

Dată fiind lipsa de transparență a anumitor aplicații, mulți utilizatori nu sunt conștienți de cantitatea de informații personale pe care o pot transmite către exterior și nici nu știu unde ajunge sau în ce scopuri poate fi utilizată. Nu trebuie niciodată pierdut din vedere că un joc gratuit implică o contrapondere care se obține de la jucător.

Vigilență față de riscul aplicațiilor rău intenționate

Mulți utilizatori ai aplicațiilor de jocuri online au fost deja victime ale unui prejudiciu (virus, piratarea unui cont de joc, suprafacturarea comunicațiilor etc.). Sub pretextul oferirii unei experiențe gratuite, o aplicație rău intenționată poate accesa informații de care nu are nevoie, poate conține un virus sau, mai mult, poate fura anumite informații bancare! Alte aplicații pot pur și simplu prezenta deficiențe de securitate.

 

Recomandări pentru jucători

  • să evitați utilizarea aplicațiilor terțe neoficiale, din surse necunoscute sau să le piratați;
  • să citiți comentariile utilizatorilor în magazinul de aplicații și să setați căutarea de opinii după comentariile cele mai recente;
  • atunci când este posibil, să limitați numărul de informații furnizate în timpul înscrierii: introduceți un pseudonim, utilizați o adresă de mail spam etc.;
  • să utilizați o parolă diferită de cele utilizate pentru alte servicii online;
  • închideți aplicațiile când ați terminat de jucat și ștergeți-le după ce nu le mai utilizați;
  • dacă telefonul dumneavoastră vă permite, dezactivați accesul la conexiunea de rețea pentru ca aplicația să nu poată avea acces la internet;
  • dacă jocul vă cere să faceți fotografii, gândiți-vă la celelalte persoane din jurul dumneavoastră și nu le fotografiați fără acordul lor;
  • resetați în mod periodic identificatorul dumneavoastră publicitar.
  • Verificați permisiunile solicitate înainte de a instala o aplicație și refuzați permisiunile care nu sunt necesare:
  • nu autorizați accesul la contacte sau la microfonul dumneavoastră dacă acest lucru nu este util, în special pentru un joc video;
  • dezactivați accesul aplicației la geolocalizarea smartphone-uluiatunci când nu e necesară: dacă geolocalizarea este indispensabilă jocului, puteți închide funcționalitatea o dată ce jocul este închis.

 

Sursa CNIL

 

Vrei să înveți cum să implementezi corect GDPR? Îți recomandăm cursul nostru online cu 28 de module care acoperă integral, teoretic și practic, materia. La finalul cursului vei obține certificatul de absolvire și documentația GDPR (șabloane editabile în Word și Excel) pentru a implementa cu succes. Află mai multe aici 

 

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori. Pentru consultații juridice, ne puteți contacta aici]



send-email-concept_24908-60328.jpg

De foarte multe ori se întâmplă să primim comunicări comerciale prin intermediul adresei de e-mail. Legea din România tratează în mod concret aceste situații. Aceasta interzice efectuarea comunicărilor comerciale prin sisteme automate de apelare, prin fax sau poștă electronică, precum și prin metode ce utilizează servicii de comunicații electronice care sunt destinate publicului.

Ce înțelegem prin ,,comunicare comercială”?

În temeiul Legii nr. 365/2002 privind comerțul electronic, prin raportare la art. 1, pct. 8, prin comunicare comercială vom înțelege orice formă de comunicare destinată să promoveze (prin mijloace directe sau indirecte), următoarele:

  • Produse;
  • Servicii;
  • Imaginea unui comerciant;
  • Numele sau denumirea unui comerciant;
  • Firma sau emblema unui comerciant;
  • Imaginea unui membru al unei profesii reglementate;
  • Numele sau denumirea unui membru al unei profesii reglementate;
  • Firma sau emblema unui membru al unei profesii reglementate.

Nu sunt considerate comunicări comerciale informațile ce permit accesul direct la activitatea unei persoane (fizice sau juridice), comunicările ce vizează produse, servicii, imagine, nume, mărci ale unei persoane (fizice sau juridice), efectuate de către un terț independent față de persoana în cauză (în mod special atunci când ele sunt realizate cu titlu gratuit) (a se vedea în acest sens platforma legislatie.just.ro).

 

 

Comunicare comercială prin poștă electronică

Potrivit art. 6 din Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic, efectuarea comunicărilor comerciale prin intermediul poștei electronice este interzisă.

Derogarea se face numai în cazul în care destinatarul și-a exprimat consimțământul expres (în prealabil) pentru primirea comunicărilor comerciale prin intermediul poștei electronice precum și în alte cazuri așa cum vom arăta în cele ce urmează.

Cu toate acestea, comunicările comerciale care reprezintă un serviciu al societății informaționale (chiar o parte a sa) sunt permise dacă respectă condiții, precum următoarele :

  • Sunt clar identificabile;
  • Persoana (fizică sau juridică) în numele căreia sunt făcute comunicările comerciale este clar identificabilă;
  • Ofertele promoționale prezentate sunt clar identificabile, iar condițiile necesare de îndeplinit sunt ușor accesibile și prezentate în mod clar;
  • În ceea ce privește competițiile și jocurile promoționale, ele trebuie să fie clar identificabile ca atare;
  • Condițiile de participare să fie ușor accesibile și prezentate în mod clar.

În cazul în care legea prevede și alte condiții, ele trebuie îndeplinite în mod cumulativ.

 În privința comunicărilor comerciale ce reprezintă un serviciu al societății informaționale sau o parte a sa, când acesta (serviciul) este furnizat de un membru al unei profesii reglementate, comunicările comerciale sunt permise numai sub următoarele condiții :

  • Respectarea dispozițiilor legale aplicabile profesiei respective ;
  • Respectarea reglementărilor aplicabile profesiei respective.

Aceste două condiții vizează dispozițiile și reglementările referitoare la demnitatea și onoarea profesiei, independența, secretul profesional, corectitudinea, atât față de clienți cât și față de ceilalți membri ai profesiei (a se vedea în acest sens art. 3 din Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic).

 

 

Excepția de la consimțământ prevăzută de legea 506/2004

O dispoziție aparte a Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice o reprezintă obținerea adresei de e-mail a unui client cu ocazia vânzării unui produs sau a unui serviciu către acesta. Astfel, atunci când o persoană (fizică sau juridică) a obținut adresa de e-mail sau poștă electronică a unui client ca urmare a vânzării de produse sau servicii, persoana în cauză poate să utilizeze adresa respectivă pentru a efectua și alte comunicări comerciale privitoare la produse sau servicii similare pe care le comercializează. Condiția pentru o atare acțiune este aceea de a conferi clar și expres clienților posibilitate de opunere. Opunerea se va realiza prin mijloace simple și gratuite.

Posibilitatea de opunere li se va prezenta clienților atât la obținerea adresei de e-mail, cât și cu ocazia fiecărui mesaj transmis, în situația în care clientul nu s-a opus inițial (a se vedea în acest sens http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/56973).

Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice interzice în toate situațiile efectuarea prin poștă  de comunicări comerciale în care identitatea reală a persoanei în numele căreia sunt făcute este ascunsă sau atunci când nu se specifică o adresă valabilă la care destinatarul să aibă posibilitatea de a transmite solicitarea referitoare la încetarea efectuării unor asemenea comunicări. Prevederile legale se aplică și abonaților persoane juridice.

În concluzie, trebuie să manifestăm o atenție sporită la comunicările comerciale, în mod special la posibilitatea de opunere cu privire la mesajele transmise în sfera online-ului. Mai mult decât atât, tuturor persoanelor trebuie să le fie respectate drepturile și libertățile, cu precădere în materia comunicărilor comerciale.

 

Te-ar putea interesa și:

 

Vrei să înveți cum să implementezi corect GDPR? Îți recomandăm cursul nostru online cu 28 de module care acoperă integral, teoretic și practic, materia. La finalul cursului vei obține certificatul de absolvire și documentația GDPR (șabloane editabile în Word și Excel) pentru a implementa cu succes. Află mai multe aici 

 

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori. Pentru consultații juridice, ne puteți contacta aici]



likes-social-media_53876-90243.jpg

Hotărârea în cauza C-18/18
Eva Glawischnig-Piesczek/Facebook Ireland Limited

Dreptul Uniunii nu se opune ca un furnizor de servicii de stocare-hosting precum
Facebook să fie obligat să elimine comentarii identice și, în anumite condiții,
echivalente cu un comentariu care a fost declarat anterior ilicit

Dreptul Uniunii nu se opune nici ca o astfel de somație să producă efecte la scară mondială, în
cadrul dreptului internațional relevant, de care statele membre au sarcina să țină seama

 

Doamna Eva Glawischnig-Piesczek, care era deputată în Nationalrat (Consiliul Național, Austria), președintă a grupului parlamentar „die Grünen” (Verzii) și purtător de cuvânt la nivel federal al acestui partid politic, a chemat în judecată Facebook Ireland în fața instanțelor austriece. Ea a solicitat ca Facebook să fie obligat să șteargă un comentariu publicat de un utilizator al acestei rețele sociale care aducea atingere onoarei sale, precum și afirmațiile identice și/sau cu conținut echivalent.

Utilizatorul Facebook în cauză a distribuit, pe pagina sa personală, un articol din revista austriacă de informații online oe24.at, intitulat „Verzii în favoarea menținerii unui venit minim pentru refugiați”. Acest fapt a avut ca efect generarea pe această pagină a unei „imagini în miniatură” a site-ului de origine, cuprinzând titlul acestui articol, un scurt rezumat al acestuia, precum și o fotografie a doamnei Glawischnig-Piesczek. Același utilizator a mai publicat, în legătură cu acest articol, un comentariu redactat în termeni despre care instanțele austriece au constatat că erau de natură să aducă atingere onoarei doamnei Glawischnig-Piesczek, să o denigreze și să o calomnieze. Această contribuție putea fi consultată de fiecare utilizator al Facebook.

În această situație, Oberster Gerichtshof (Curtea Supremă, Austria) solicită Curții de Justiție să interpreteze Directiva privind comerțul electronic.

Potrivit acestei directive, furnizorii serviciilor de stocare, precum Facebook, nu sunt responsabili pentru informațiile stocate atunci când nu au cunoștință de caracterul lor ilicit sau atunci când acționează prompt pentru a le retrage sau pentru a bloca accesul la acestea de îndată ce iau cunoștință de acest caracter. Această exonerare nu aduce însă atingere posibilității ca furnizorul de servicii de stocare să fie obligat să pună capăt unei încălcări sau să o prevină, inclusiv prin eliminarea informațiilor ilicite sau prin blocarea accesului la acestea din urmă. În schimb, directiva interzice să se impună furnizorilor serviciilor de stocare obligația de a supraveghea, în general, informațiile pe care le stochează sau de a căuta în mod activ fapte sau circumstanțe din care să rezulte că activitățile sunt ilicite.

 

 

Prin hotărârea pronunțată astăzi, Curtea răspunde Oberster Gerichtshof că Directiva privind comerțul electronic, care urmărește să instaureze un echilibru între diferitele interese existente, nu se opune posibilității ca o instanță dintr-un stat membru să oblige un furnizor de servicii de stocare-hosting:

  • să elimine informațiile pe care le stochează și al căror conținut este identic cu cel al unei informații declarate anterior ilicite sau să blocheze accesul la acestea, oricare ar fi autorul cererii de stocare a acestor informații;
  • să elimine informațiile pe care le stochează și al căror conținut este echivalent cu cel al unei informații declarate anterior ilicite sau să blocheze accesul la acestea, în măsura în care supravegherea și căutarea informațiilor vizate de o astfel de somație sunt limitate la informații care transmit un mesaj al cărui conținut rămâne în esență neschimbat în raport cu cel care a condus la constatarea caracterului ilicit și care cuprind elementele specificate în somație, iar diferențele din formularea acestui conținut echivalent în raport cu cea care caracterizează informația declarată anterior ilicită nu sunt de natură să îl constrângă pe furnizorul serviciilor de stocare-hosting să efectueze o apreciere autonomă a acestui conținut (furnizorul serviciilor poate astfel să recurgă la tehnici și la mijloace de căutare automatizate);
  • să elimine informațiile la care se referă somația sau să blocheze accesul la acestea la nivel mondial, în cadrul dreptului internațional relevant de care statele membre au sarcina să țină seama.

Sursa Curia 

 

Te-ar putea interesa și:

 

 

Vrei să înveți cum să implementezi corect GDPR? Îți recomandăm cursul nostru online cu 28 de module care acoperă integral, teoretic și practic, materia. La finalul cursului vei obține certificatul de absolvire și documentația GDPR (șabloane editabile în Word și Excel) pentru a implementa cu succes. Află mai multe aici 

 

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori. Pentru consultații juridice, ne puteți contacta aici]



people-holding-social-media-icons_53876-63368.jpg

Hotărârea în cauza C-40/17
Fashion ID GmbH & Co. KG/Verbraucherzentrale NRW eV

 

Administratorul unui site internet echipat cu butonul „îmi place” al Facebook poate
fi operator, împreună cu Facebook, în privința colectării și a transmiterii către
Facebook a datelor cu caracter personal ale vizitatorilor site-ului său

În schimb, acesta nu este, în principiu, operator în ceea ce privește prelucrarea ulterioară a
acestor date de către Facebook singur

Fashion ID, întreprindere germană care comercializează online articole de modă, a inserat pe siteul său internet butonul „îmi place” al  Facebook. Această inserare pare să fi avut drept consecință faptul că, atunci când un vizitator consultă site-ul internet al Fashion ID, date cu caracter personal ale acestui vizitator sunt transmise către Facebook Ireland. Se pare că această transmitere se realizează fără ca respectivul vizitator să fie conștient de ea și indiferent dacă el este membru al rețelei sociale Facebook sau dacă a clicat pe butonul „îmi place”.

Verbraucherzentrale NRW, asociație germană de utilitate publică pentru apărarea intereselor consumatorilor, reproșează societății Fashion ID că a transmis societății Facebook Ireland date cu caracter personal aparținând vizitatorilor site-ului său internet, pe de o parte, fără consimțământul acestora din urmă și, pe de altă parte, cu încălcarea obligațiilor de informare prevăzute de dispozițiile referitoare la protecția datelor personale.

Sesizat cu litigiul, Oberlandesgericht Düsseldorf (Tribunalul Regional Superior din Düsseldorf, Germania) solicită Curții să interpreteze mai multe dispoziții ale vechii directive din 1995 privind protecția datelor (care rămâne aplicabilă acestei cauze și care a fost înlocuită de Regulamentul General din 2016 privind Protecția Datelor aplicabil de la 25 mai 2018).

 

În hotărârea sa de astăzi, Curtea precizează, mai întâi, că vechea directivă privind protecția datelor nu se opune ca asociațiilor pentru apărarea intereselor consumatorilor să li se confere dreptul de a introduce acțiuni în justiție împotriva autorului prezumat al unei atingeri aduse protecției datelor cu caracter personal. Curtea arată că noul regulament general privind protecția datelor prevede în prezent în mod expres o asemenea posibilitate.

Curtea constată în continuare că Fashion ID pare să nu poată fi considerată operator în privința operațiunilor de prelucrare de date efectuate de Facebook Ireland după transmiterea lor către aceasta din urmă. Astfel, este exclus, la prima vedere, ca Fashion ID să stabilească scopurile și mijloacele acestor operațiuni.

În schimb, Fashion ID poate fi considerată operator împreună cu Facebook Ireland în privința operațiunilor de colectare și de dezvăluire prin transmitere către Facebook Ireland a datelor în cauză, din moment ce se poate considera (sub rezerva verificărilor pe care urmează să le efectueze Oberlandesgericht Düsseldorf) că Fashion ID și Facebook Ireland le determină împreună scopurile și mijloacele. 

Te-ar putea interesa și:

Se pare printre altele că inserarea de către Fashion ID a butonului „îmi place” al Facebook pe siteul său internet îi permite să optimizeze publicitatea pentru produsele sale făcându-le mai vizibile pe rețeaua socială Facebook atunci când un vizitator al site-ului său internet clichează pe butonul respectiv. Tocmai pentru a putea beneficia de acest avantaj comercial, Fashion ID, prin inserarea unui asemenea buton pe site-ul său internet, pare să își fi dat consimțământul, cel puțin implicit,pentru colectarea și dezvăluirea prin transmitere a datelor cu caracter personal ale vizitatorilor site-ului său. Astfel, aceste operațiuni de prelucrare par să fie efectuate în interesul economic atât al Fashion ID, cât și al Facebook Ireland, pentru care posibilitatea de a dispune de aceste date în propriile scopuri comerciale constituie contrapartida avantajului oferit societății Fashion ID.

Curtea subliniază că administratorul unui site internet, cum este Fashion ID, în calitate de operator asociat în privința anumitor operațiuni de prelucrare a datelor vizitatorilor site-ului său, precum colectarea datelor și transmiterea lor către Facebook Ireland, trebuie să furnizeze, la momentul colectării, anumite informații acestor vizitatori, cum ar fi, de exemplu, identitatea sa și scopurile prelucrării. Dacă folosești butonul like de la Facebook, ar trebui să explici acest lucru vizitatorului pe site. Află cum să redactezi și să implementezi corect politica de confidențialitate pe site-ul tău aici

Curtea oferă de asemenea precizări în privința a două dintre cele șase cazuri de prelucrare legitimă a datelor cu caracter personal, prevăzute de directivă.

Astfel, în ceea ce privește cazul în care persoana vizată și-a dat consimțământul, Curtea decide că administratorul unui site internet, cum este Fashion ID, trebuie să obțină acest consimțământ în prealabil (numai) pentru operațiunile în privința cărora este operator asociat, și anume colectarea și transmiterea datelor.

În ceea ce privește cazurile în care prelucrarea de date este necesară pentru realizarea unui interes legitim, Curtea decide că fiecare dintre persoanele care au calitatea de operator asociat în privința prelucrării, și anume administratorul site-ului internet și furnizorul modulului social, trebuie să urmărească, prin intermediul colectării și al transmiterii datelor cu caracter personal, un interes legitim pentru ca aceste operațiuni să fie justificate în privința sa.

 

Te-ar putea interesa și:

Sursa Curia

 


 

Vrei să înveți cum să implementezi corect GDPR? Îți recomandăm cursul nostru online cu 28 de module care acoperă integral, teoretic și practic, materia. La finalul cursului vei obține certificatul de absolvire și documentația GDPR (șabloane editabile în Word și Excel) pentru a implementa cu succes. Află mai multe aici 

Vrei să înveți cum să implementezi corect GDPR în domeniul medical? Îți recomandăm cursul online creat de specialiștii GDPR în domeniu medical care poate fi accesat aici.

 

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori. Pentru consultații juridice, ne puteți contacta aici]


Pot-accesa-e-mailul-unui-angajat-dupa-ce-a-parasit-locul-de-munca_-4.png

Fiecare site care colectează date cu caracter personal trebuie să dețină o Politică de confidențialitate inclusiv site-urile de prezentare care colectează date (prin formulare de contact, de exemplu), trebuie să dețină o Politică de confidențialitate (sau Notă de informare). Prin intermediul acestui document, site-ul trebuie să explice persoanei fizice care utilizează sau doar vizitează site-ul modul în care îi prelucrează datele cu caracter personal. Să scrii o Politică de confidențialitate la standardele cerute poate fi un proces complicat dacă ai în față doar un document Word și nu deții instrumentele și informațiile potrivite. În prezentul articol, îți voi explica pas cu pas cum poți redacta o Politică de confidențialitate chiar fără a avea cunoștințe de specialitate juridică și/sau tehnică.

Pasul 1. Înțelege scopul acestei Politici de confidențialitate

Scopul principal al Politicii de confidențialitate este informarea persoanei fizice vizate cu privire la modalitatea în care îi prelucrezi datele. Politica de confidențialitate trebuie să existe pentru a respecta dreptul la informare în temeiul GDPR al fiecărei persoane fizice vizate. Destinatarul mesajului este o persoană fizică fără cunoștințe tehnice și fără cunoștințe juridice. Prin urmare, trebuie să te asiguri că folosești limbajul potrivit astfel încât persoana fizică să poată înțelege cum anume îi prelucrezi datele. 

Pasul 2. Folosește limbajul potrivit

Evită jargonul juridic și informațiile tehnice complicate și încearcă să explici persoanei, pe limbajul ei, cum anume îi prelucrezi datele. Nu da copy-paste de la alte site-uri deoarece documentele sunt protejate de drepturi de autor și este ilegal. În principiu, ar trebui să eviți să pasezi această sarcină către programator sau developer, deoarece majoritatea oamenilor tehnici nu sunt la curent cu legislația. Dacă ești jurist, evită jargonul juridic deoarece recomandările europene spun că limbajul trebuie să fie ușor de înțeles de către oricine. Atât noțiunile juridice (i.e. temeiul juridic), cât și noțiunile tehnice trebuie traduse într-un limbaj simplu, comun. 

Pasul 3. Identifică ce trebuie să scrii și schițează un plan

Politica de confidențialitate trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, elementele de la art. 13 și art. 14 din GDPR, respectiv:

  • identitatea și datele de contact ale operatorului;
  • datele de contact ale responsabilului cu protecția datelor;
  • categoriile de date;
  • scopurile prelucrării;
  • temeiurile juridice ale prelucrării;
  • dacă este cazul, interesele legitime;
  • destinatarii sau categoriile de destinatari;
  • intenția de a transfera;
  • perioada stocării;
  • drepturile persoanei vizate;
  • existența sau inexistența unui proces decizional automat.

Cel mai ușor este să creezi o secțiune pentru fiecare element de mai sus și să alegi un subtitlu potrivit. Imediat după ce ai tratat o secțiune, poți trece la următoarea. Dacă ți se pare deja prea complicat, recomandăm utilizarea șablonului nostru de Politică de confidențialitate ușor de completat de către oricine (click aici). 

Pasul 3. Redactarea propriu-zisă

Creează o introducere și tratează fiecare element separat, sub formă de subtitlu. Introducerea ar trebui să ofere câteva noțiuni preliminare despre site/companie, despre modalitatea de prelucrare și despre cuprinsul politicii de confidențialitate. Reține că recomandările europene sunt în sensul în care informația prezentată trebuie să fie stratificată, astfel încât utilizatorul să ajungă rapid la informația care îl interesează. Ai putea prezenta informația sub formă de acordeon. De exemplu, pe utilizator îl poate interesa doar modalitatea în care îpartajezi datele cu alte entități, de aceea ar trebui creată o secțiune specială dedicată fiecărei cerințe, ca de exemplu: „Cum și cu cine partajăm datele dvs?”. Ai grijă să nu omiți niciun element de la pct. 2. Dacă nu știi ce înseamnă vreun element de la punctul 2., poți căuta pe blogul nostru (utilizând funcția search) și vei afla mai multe informații.

Cu privire la categoriile de date cu caracter personal, ar trebui să ai grijă să acoperi o gamă cât mai largă de date prelucrate. Când îți pui întrebarea ce date prelucrez?”, ar trebui să ai în vedere că datele cu caracter personal înseamnă orice informație cu privire la o persoană fizică identificată sau identificabilă. 

O atenție deosebită trebuie să acorzi scopurilor prelucrării, care trebuie să fie prezentate specific persoanei fizice.

Exemple de informări greșite:

  • putem folosi datele dvs. să dezvoltăm noi servicii” (informarea este greșită deoarece nu este clar despre ce servicii este vorba);
  • „putem folosi datele dvs pentru a vă oferi servicii personalizate” (informarea este greșită deoarece nu este clar despre ce servicii personalizate este vorba);
  • „putem folosi datele dvs în scopuri de cercetare” (informarea este greșită deoarece nu este clar despre ce fel de cercetare este vorba);

Exemple de informări corecte:

  • „Vom analiza istoricul de cumpărături şi vom folosi detalii despre produsele pe care le-aţi achiziţionat anterior pentru a vă face sugestii pentru alte produse de care aţi putea fi interesat” (este clar ce tipuri de date vor fi prelucrate şi că datele vor fi prelucrate astfel încât reclamele personalizate să ajungă la persoana vizată);
  • „Vom păstra informaţiile privind vizitele tale recente pe site-ul nostru şi felul cum vă deplasaţi în diferite secţiuni ale site-ului pentru a analiza modul în care oamenii utilizează site-ul pentru a-l face mai intuitiv” (este clar ce tip de date vor fi procesate şi scopul).

 

 

Pasul 4. Implementarea politicii de confidențialitate pe site

Sunt foarte multe lucruri de discutat în privința acestui pas. În primul rând, trebuie să te asiguri că urci Politica într-un loc vizibil pe site pentru că, indiferent de cât de bine ar fi scrisă, dacă este ascunsă, nu își va îndeplini scopul. Politica ar trebui să existe în cât mai multe locuri pentru a fi cât mai aproape de conformitate, de exemplu:

  • în funcția de meniu de pe site;
  • în footer;
  • în semnătura din e-mail;
  • pe pagina de Facebook;
  • dacă vei comunica cu potențialii clienți inițial prin telefon, ar trebui să îi inviți să consulte politica de confidențialitate de pe site;
  • dacă vei comunica cu potențialii clienți inițial prin Facebook messenger, ar trebui să le furnizezi link-ul către Politica de confidențialitate, împreună cu invitația de a o lectura;
  • dacă utilizezi chatboți, trebuie să prezinți și această informație;

Te-ar putea interesa și:

Obligatoriu, la fiecare colectare de date (i.e. formulare de contact, formulare pentru înscriere la newsletter, formulare de comandă), trebuie să existe o căsuță nebifată prin care utilizatorul să își dea acordul că a citit și că este de acord cu Politica de confidențialitate. Această operațiune prin care utilizatorul își dă acordul trebuie stocată pentru a putea dovedi faptul că ai informat corespunzător și să te pui la adăpost în eventualitatea unui control sau al unui litigiu în instanță. Persoana fizică neinformată sau informată necorespunzător poate depune atât plângere la ANSPDCP, dar poate intenta și litigiu împotriva ta pentru a solicita despăgubiri.

Politica de confidențialitate trebuie separată în mod clar de Termeni și Condiții prin intermediul unor link-uri/pagini diferite. Termenii și Condițiile nu au legătură cu GDPR, existența lor pe site este cerută de legislația comerțului electronic.

La formularul de comandă, utilizatorul trebuie să accepte atât Termenii și Condițiile, dar și Politica de confidențialitate prin intermediul unor căsuțe/link-uri diferite.

Pentru aplicaţii, nota de informare ar trebui, de asemenea, să fie disponibilă înainte de download. Odată ce aplicaţia este instalată, informaţiile trebuie să fie uşor accesibile în interiorul aplicaţiei. O modalitate de a îndeplini această cerinţă este să se asigure că pentru accesarea informaţiilor nu se utilizează niciodată mai mult de două click-uri şi funcţia de meniu utilizată în aplicaţii ar trebui să includă întotdeauna o secţiune pentru protecţia datelor.

Pasul 5. Actualizarea și/sau modificarea

Politica de confidențialitate ar trebui revizuită cel puțin de două ori pe an pentru a fi actualizată dacă au intervenit ceva modificări în prelucrarea datelor. Este posibil ca în viitor o afacere să colecteze alte date, să transmită diferit datele sau să prelucreze datele în alte scopuri. Aceste modificări trebuie să se regăsească și în Politica de confidențialitate. Noile modificări trebuie aduse la cunoștința utilizatorilor (dacă aceștia au conturi create pe site) sau pot fi aduse la cunoștință prin afișare pe site.

Cum te putem ajuta?

Dacă ai nevoie de un șablon de Politică de confidențialitate la standardele GDPR, ușor de completat și adaptat la activitatea oricărui site/magazin online, cu instrucțiuni de completare, îți recomandăm șablonul nostru (click aici)

 


 

Vrei să înveți cum să implementezi corect GDPR? Îți recomandăm cursul nostru online cu 28 de module care acoperă integral, teoretic și practic, materia. La finalul cursului vei obține certificatul de absolvire și documentația GDPR (șabloane editabile în Word și Excel) pentru a implementa cu succes. Află mai multe aici 


online-shopping-ecommmerce-delivery-service-concept_36743-296.jpg

Este permisă de către legislația română vânzarea către minori în mediul online? Potrivit legislației civile, persoana fizică dobândește capacitate deplină de exercițiu la vârsta de 18 ani. Prin capacitate deplină de exercițiu se înțelege abilitatea acesteia de a încheia contracte civile. Cu toate acestea, însă, potrivit art. 41 alin. (3) din Codul Civil „minorul cu capacitate de exercițiu restrânsă poate face singur acte de conservare, acte de administrare care nu îl prejudiciază, precum și acte de dispoziție de mică valoare, cu caracter curent și care se execută la data încheierii lor.

În sfera „actelor de dispoziție de mică valoare, cu caracter curent și care se execută la data încheierii lor” este inclusă cumpărarea de către minor a unor bunuri. În domeniul vânzărilor clasice, situația este clară. Dar ne-am putea prevala oare de acest text legal pentru a vinde bunuri online către minori?

Răspunsul este, din punctul nostru de vedere, nu, deoarece, potrivit legii, pentru ca minorul să poată încheia acte de dispoziție, acestea trebuie să se execute la data încheierii lor, cum este cazul tradițiunii bunului – predarea lucrului de către vânzător sau intrarea în proprietatea bunului după plata produsului la casa de marcat. Or, în situația comerțului electronic, executarea se realizează la o dată ulterioară, fiind necesară livrarea bunului de la profesionist către consumator.

 

În consecință, în opinia mea, legislația nu permite vânzarea către minori, iar site-urile ar trebui să ia măsuri adecvate pentru a verifica vârsta utilizatorului. Cu toate acestea, măsurile de verificare nu trebuie să fie disproportionate și, în niciun caz, nu trebuie să colecteze mai multe date personale decât sunt strict necesare pentru activitatea de verificare.

Cu toate acestea, site-ul ar putea vinde către minori cu autorizarea părinților, prin urmare ar putea considera util, în măsura în care dorește să vândă către minori, o metodă adecvată pentru obținerea consimțământului părinților.

Exemplu: Un site dorește să comercializeze produse către minori. Înainte de plasarea comenzii, utilizatorul va fi întrebat ce vârstă are sau se va folosi altă metodă pentru verificare vârstei. Dacă vârsta este mai mică de 18 ani, utilizatorului i se va cere adresa de e-mail a unui părinte sau tutore pentru ca încheierea contractului să poată fi autorizată de acesta. În pratică, aceste metode de colectarea a autorizației părinților sunt deja implementate de diverse platforme de e-learning sau jocuri online.

💡Pentru a se proteja de eventualele comenzi din partea minorilor, recomandăm afacerilor online să includă la secțiunea „Termeni și Condiții” o condiție de eligibilitate pentru a putea încheia contractul: vârsta de minim 18 ani și să prevadă ce se întâmplă în situația în care comanda este plasată de către un minor.

Te-ar putea interesa și:

 


 

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori. Pentru consultații juridice, ne puteți contacta aici]


jbareham_180405_1777_facebook_0003.0-1200x800.jpg

Pe data de 6 februarie, Bundeskartellamt („Biroul Federal pentru Concurență” din Germania, German Federal Cartel Office – “FCO”) a decis că Facebook a abuzat de poziția sa dominantă prin exploatarea datelor personale și combinarea neconformă a datelor cu caracter personal colectate de la utilizatori.  FCO a impus restricții de amploare asupra prelucrării datelor utilizatorilor Facebook, inclusiv cerința ca Facebook să obțină „consimțământul voluntar” de la utilizatori înainte de a utiliza astfel de date. Pe de o parte, decizia este văzută ca o abordare inovativă pentru protecția consumatorului, însă unele voci se întreabă dacă nu cumva hotărârea depășește limitele dreptului concurenței.

 

Situația premisă

Utilizatorii care doresc să se alăture Facebook trebuie să accepte termenii și condițiile. Printre altele, acești Termeni și Condiții permit Facebook să colecteze date despre utilizatorii săi, inclusiv colectarea de date despre utilizatori atunci când aceștia nu se află pe Facebook, ci pe alte site-uri. Facebook colectează, de asemenea, date prin intermediul serviciilor deținute de Facebook, precum WhatsApp și Instagram, precum și prin intermediul unor site-uri terțe care au încorporate instrumente de afaceri Facebook (diverse pluginuri, API, extensii). Atunci când un utilizator interacționează cu aceste servicii, datele sunt transmise către Facebook și combinate cu celelalte date din contul de utilizator al utilizatorului Facebook pentru crearea unui profil. Este posibil ca mulți utilizatori să nu fie conștienți de acest lucru.

 

Context

Ancheta a fost începută de FCO în martie 2016. Înainte de anchetă, în Germania au existat nemulțumiri cu privier la faptul că Facebook a ignorat de facto o hotărâre a unei instanțe de apel și nu a adus Termenii și Condițiile în conformitate cu legislația privind protecția datelor. Mai multe autorități pentru protecția datelor și grupuri pentru drepturile consumatorilor au contestat Termenii și Condițiile Facebook. Nicio inițiativă nu a avut succes în cele din urmă. În plus, în acest moment, sancțiunile prevăzute de GDPR nu au motivat în mod suficient Facebook să-și adapteze termenii și condițiile. În consecință, a existat o presiune politică imensă care a impulsionat FCO să utilizeze arsenalul său puternic de sancțiuni în temeiul legii concurenței împotriva Facebook. Rezultatul a fost decizia din 6 februarie a FCO. În decizia sa, FCO a hotărât că măsura în care Facebook colectează și combină datele utilizatorilor constituie un abuz de poziție dominantă în conformitate cu articolul 19 din Legea privind concurența în Germania. S-a constatat că Facebook are o poziție dominantă pe piața germană a rețelelor sociale. Conform FCO, această piață exclude alte rețele de socializare, cum ar fi LinkedIn, Snapchat, YouTube și Twitter, deoarece acestea oferă doar bucăți din serviciile unei rețele sociale private precum Facebook. Pentru slabilirea poziției dominante s-au luat în calcul barierele considerabile la intrarea pe piață a unei noi rețele de socializare, precum și cota de piață de peste 80% a rețelei de socializere Facebook.

 

Te-ar putea interesa și:

 

Potrivit FCO, folosirea și punerea în aplicare de către Facebook a Termenilor și Condițiilor sale încalcă legile germane privind protecția datelor și reprezintă un abuz de poziție dominantă în legislației concurenței. Având în vedere legislația privind protecția datelor, acești Termeni sunt considerați ca exploatând utilizatorilor. FCO și-a întemeiat această aprecieze analizând două decizii ale Curții Federale de Justiție din Germania. Aceste decizii au stabilit că nu numai prețurile excesive, dar și clauzele contractuale necorespunzătoare pot constitui un abuz de poziție dominantă. Curtea de Justiție a hotărât, de asemenea, că clauzele generale de drept civil ar trebui aplicate pentru a elimina dezechilibrul puterilor de negociere în cazurile în care o parte contractantă este atât de puternică încât poate să dicteze condițiile contractului, celeilalte părți lipsindu-i autonomia contractuală. Potrivit FCO, Termenii și condițiile Facebook nu au cauzat daune financiare utilizatorilor. În schimb, prejudiciul a fost clasificat drept „pierderea controlului” de către utilizatori. Utilizatorii nu au putut să determine, să conștientizeze și să controleze în mod liber modul în care datele lor personale sunt utilizate și combinate din diferite surse de către Facebook.

 

 

 

Evaluare generală

În mai multe documente de lucru, FCO, în ultimii 5 ani, a evidențiat problematicile piețelor digitale online, observând, printer altele, că Facebook deține o poziție dominantă pe piața online a rețelelor de socializare. FCO consider că datele cu caracter personal sunt relevante pentru dobândirea unui avantaj economic și, în consecință, a unei poziții dominante, deoarece datele cu caracter personal permit monetizarea platformei prin vânzarea de publicitate online. Internetul funcționează prin publicitate targhetată, care funcționează pe procesarea datelor cu caracter personal. FCO a menționat în trecere că abuzul Facebook ar împiedica  concurenții care nu reușesc să dețină o bază de date asemănătoare, subliniind faptul că datele cu caracter personal sunt un factor decisiv în concurență.

 

Te-ar putea interesa și:

 

Exploatare sau o situație win-win?

FCO a statuat în decizia sa din 6 februarie că colectarea, combinarea și utilizarea datelor de către Facebook exploatează utilizatorii privați, deoarece această utilizare depășește ceea ce este necesar pentru ca Facebook să opereze platforma.  Facebook este oferit gratuit utilizatorilor privați. Întreaga platformă este finanțată de reclame. Este îndeobște cunoscut faptul că utilizatorii de internet detestă reclamele cu excepția situațiilor în care este deosebit de relevantă în momentul în care este afișată. De exemplu, o persoană care planifică o primă excursie la schi poate aprecia un anunț pentru anvelope de zăpadă la acel moment, dar nu va aprecia un anunț pentru costume de înot. Pentru a genera valoare reclamei pentru consumatori  (costuri mai mici de căutare și de livitare), o platformă trebuie să știe cât mai multe despre utilizatori pentru a oferi acestora reclame relevante intereselor. Prin urmare, colectarea și combinarea datelor de către Facebook prin intermediul serviciilor externe atinge acest scop: cunoașterea utilizatorilor, profilarea și targhetarea prin reclame. Cu cât este mai relevant un anunț pentru un utilizator, cu atât este mai probabil să se convertească într-o tranzacție, iar agenții de publicitate, în consecință, sunt dispuși să plătească mai mult. Calitatea anunțurilor permite astfel platformei să afișeze mai puține anunțuri și să extindă platforma. Având în vedere aceste considerente, o întrebare apare: exploatează Facebook utilizatorii sau îi ajută, prin intermediul reclamelor, să ajungă la informația pe care o caută?

 

Care este legătura dintre poziția dominant și abuz?

FCO a încercat să stabilească o astfel de legătură între poziția dominantă pe piață și un eventual abuz, susținând că, în virtutea poziției sale dominante, Facebook a forțat utilizatorii să accepte colectarea și transferul de date din surse externe către profilurile lor de Facebook. FCO a subliniat, de asemenea, că utilizatorii nu sunt conștienți de faptul că Facebook colectează și combină date din mai multe surse. Combinarea datelor conduce la efecte pe care utilizatorii de Facebook nu le pot prevedea și datorită dezechilibrului de putere dintre Facebook și utilizatori, aceștia din urmă nu pot au opțiunea de a evita combinarea datelor. Pentru Facebook, datele au o valoare economică imensă. Din punctul de vedere al FCO, abuzul de poziție dominantă constă în utilizarea prin încălcarea legislației privind protecția datelor a acestor date cu caracter personal în vederea obținerii unui avantaj economic prin creșterea popularității platformei, a dependenței față de ea, clientul final (agentul de publicitate) devenind dependent de acest serviciu. Potrivit FCO, acest lucru lucru se reflectă și în creșterea rapidă a cifrei de afaceri pe care Facebook a reușit să o genereze în ultimii ani în dauna concurenților.


[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori. Pentru consultații juridice, ne puteți contacta aici]

Surse: https://www.bundeskartellamt.de

Lexology



mobile-ecommerce-shopping-1200x675.png

Ce mijloc de comunicare ar trebui să stabilească o platformă online pentru a putea fi contactată de consumatori?

 

Concluziile avocatului general în cauza C-649/17
Bundesverband der Verbraucherzentralen și alții/Amazon EU

 

Avocatul general Pitruzella propune Curții să declare că o platformă de comerț
electronic precum Amazon nu poate fi obligată să pună un număr de telefon la
dispoziția consumatorilor

Cu toate acestea, consumatorului trebuie să i se garanteze o pluralitate de opțiuni privind
mijloacele de comunicare pe care le poate utiliza, precum și un contact rapid și o comunicare
eficientă, iar informația privind aceste mijloace de comuni

Societatea Amazon EU (denumită în continuare „Amazon”) administrează o platformă care operează exclusiv pe internet pentru vânzarea de produse și servicii de larg consum. Aceasta a fost chemată în judecată în fața instanțelor germane de către Bundesverband der Verbraucherzentralen und Verbraucherverbände ̶ Verbraucherzentrale Bundesverband e.V., (Federația Germană a Asociațiilor Consumatorilor, denumită în continuare „Bundesverband”). Aceasta din urmă dorește să obțină constatarea încălcării de către Amazon a legii germane care, în implementarea directivei privind drepturile consumatorilor1, impune profesioniștilor să indice, într-un mod clar și comprehensibil, pe lângă adresa geografică, și numărul de telefon și, dacă este cazul, numărul de fax și adresa poștei electronice. În special, pentru Bundesverband, Amazon nu și-ar îndeplini într-un mod clar și comprehensibil obligațiile de informare față de consumatori având în vedere că, în etapa care precedă încheierea vânzării online, nu se indică pe site nici un număr de fax și nici nu este pus imediat la dispoziția consumatorului un număr de telefon (acesta din urmă putând fi vizualizat doar după ce consumatorul a efectuat o serie de acțiuni). Sistemul de apel telefonic automat și de discuție online, oferite de asemenea de Amazon, nu ar fi suficiente, potrivit Bundesverband, pentru a considera că sunt îndeplinite obligațiile prevăzute de lege

 

În acest context, Bundesgerichtshof (Curtea Federală de Casație, Germania), sesizată cu litigiul în ultimă instanță, a decis să se adreseze Curții cu privire la corecta interpretare a expresiei „în cazul în care sunt disponibile”, care face referire la mijloacele de comunicare între profesionist și consumator în contractele la distanță și în contractele negociate în afara spațiilor comerciale, precum și cu privire la natura exhaustivă sau neexhaustivă a listei mijloacelor de comunicare (telefon, fax e-mail) prevăzută în acest cadru și cu privire la conținutul obligației de transparență impuse profesionistului.

 

În Concluziile prezentate astăzi, avocatul general Giovanni Pitruzzella consideră că directiva tinde să realizeze un nivel de protecție a consumatorilor tot mai ridicat, asigurând, în același timp, competitivitatea întreprinderilor. Prin urmare, dispozițiile din dreptul Uniunii în materie trebuie să fie interpretate astfel încât să garanteze cel mai înalt nivel de protecție a consumatorilor, fără a afecta libertatea de organizare a întreprinzătorului decât în măsura strict necesară punerii în aplicare a acestei protecții. În această perspectivă, avocatul general subliniază că o protecție eficientă a consumatorilor nu se realizează impunând o modalitate specifică de contact (de exemplu prin telefon), ci garantând consumatorilor posibilitatea de a beneficia de mijloacele de comunicare cele mai eficiente în funcție de suportul pe care are loc tranzacția. În mod opus,impunerea unei modalități specifice de comunicare precum utilizarea telefonului, care nu este necesară pentru o protecție eficientă a consumatorului, ar risca să constituie o măsură disproporționată în raport cu obiectivele de protecție a consumatorului, susceptibilă să impună sarcini neadecvate întreprinderilor în cauză, mai ales celor care nu sunt „giganți ai internetului” precum Amazon.

 

Te-ar putea interesa și:

 

 

Așadar, în opinia avocatului general, aspectul care contează nu este modul de comunicare considerat în abstract, ci capacitatea concretă a acestuia de a asigura atingerea următoarelor obiective prevăzute de directivă: i) un contact rapid și o comunicare eficientă între
consumator și profesionist și ii) o informare furnizată într-un mod clar și comprehensibil.

Avocatul general propune, așadar, Curții să declare că, pentru contractele la distanță și pentru cele negociate înafara spațiilor comerciale, enumerarea mijloacelor de contact (telefon, fax, e-mail) în directivă este doar exemplificativă. Profesionistul este, așadar, liber să aleagă mijloacele care vor fi puse la dispoziție pentru contactul cu consumatorul, inclusiv mijloace de comunicare neindicate în mod expres în directivă, precum, de exemplu, o discuție online (evoluție tehnologică a faxului) sau un sistem de rapel telefonic (evoluție tehnologică a serviciului de call center), atâta timp cât sunt îndeplinite obiectivele directivei menționate mai sus. În plus, din obiectivul de a asigura un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și din natura exemplificativă a mijloacelor de comunicare rezultă obligația profesionistului de a pune la dispoziția consumatorului mai multe mijloace de comunicare, asigurând libertatea de alegere a acestuia din urmă.

În continuare, abordând al doilea obiectiv enumerat mai sus, avocatul general observă că claritatea și caracterul comprehensibil al informației constituie aspecte ale obligației generale de transparență a condițiilor contractuale. Această obligație se aplică, în mod evident, și modalităților de contact și impune profesionistului obligația de a se asigura că consumatorul este în măsură să înțeleagă în mod neechivoc care sunt modalitățile de contact de care dispune, în caz de necesitate, pentru a comunica cu profesionistul. În plus, pentru avocatul general, simplitatea accesului la informație constituie o condiție necesară a transparenței. Astfel, o navigare care, ca urmare a complexității sale, ar face ca accesul la informație să fie dificil, ar fi incompatibilă cu obiectivele directivei. În consecință, avocatul general propune Curții să declare că în temeiul obligației de transparență a profesionistului, informația pe care acesta o furnizează cu privire la mijloacele de contact puse la dispoziția consumatorului trebuie să poată fi accesată de către acesta din urmă în mod simplu, eficient și cu o rapiditate rezonabilă.

 

Te-ar putea interesa și:

Uber pierde la Curtea de Apel Cluj. Practici de concurență neloială.

CJUE. Achizitie online. Dreptul de retragere se aplica chiar dacă a fost indepartat ambalajul.

#LegalUprăspunde. Ce documentație trebuie urcată pe site pentru a respecta GDPR?

 

În ceea ce privește semnificația expresiei „în cazul în care sunt disponibile”, cu referire la cele trei modalități tipice de comunicare între profesionist și client (telefon, fax, e-mail), avocatul general propune Curții să declare că, pe de o parte, aceasta implică inexistența unei obligații a profesionistului să activeze o nouă linie telefonică sau de fax ori o nouă adresă electronică atunci când decide să încheie contracte la distanță și că, pe de altă parte, această expresie semnifică „în cazul în care sunt puse la dispoziția consumatorului”, iar nu „ în cazul în care există în organizarea întreprinderii”: astfel, nu tot ceea există într-un anumit context este în mod necesar disponibil sau la dispoziția tuturor celor care doresc să facă uz de aceasta. În consecință, Avocatul general concluzionează că, atunci când întreprinderea dispune de o linie telefonică, aceasta nu trebuie pusă în mod necesar la dispoziția consumatorilor, atâta timp cât, precum s-a menționat, realizarea obiectivelor directivei este asigurată.

 

Te-ar putea interesa și:

 

În sfârșit, avocatul general, după ce a amintit interdicția expresă ca statele membre să adopte în dreptul lor național dispoziții care să se îndepărteze de la cele stabilite în directiva menționată, propune Curții să declare că directiva se opune unei legislații naționale, precum cea germană, care ar impune profesionistului o obligație neprevăzută de directivă, și anume cea de a pune în orice caz o linie telefonică de contact la dispoziția consumatorului.

Sursa: Curia



arhive-comert-electronic-legalup

Ești în siguranță pe site-ul nostru.

LegalUp Innovators at Law utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea si în activitatea curentă a LegalUp.ro cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politica privind utilizarea modulelor Cookie și Politica noastră de confidențialitate. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookies.

Privacy Settings saved!
Setari permisiuni

Cookie-urile sunt folosite pe acest site pentru a oferi cea mai bună experiență de utilizator. Dacă continuați, presupunem că sunteți de acord să primiți cookie-uri de pe acest site

Utilizăm fișiere de tip cookie pentru a personaliza și imbunătăți experiența ta pe website-ul nostru.

Utilizăm fișiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe website-ul nostru.
  • wordpress_test_cookie
  • wordpress_logged_in_
  • wordpress_sec

Decline all Services
Da, Sunt de acord