Bullying-ul sau violența psihologică în România. Ce prevede legislația?

Legea educației naționale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011 s-a completat cu norme juridice noi privitoare la fenomenul de bullying, de aceea în prezentul articol vom explica ce a introdus legiutorul român nou în România privind bullying-ul.  Legea educației naționale nr. 1/2011 vizează elevii din toate ciclurile educaționale: primare, gimnaziale și liceale.

Conform legii române, bullying-ul (sau violența psihologică) poate fi definit astfel: „Violența psihologică – bullying este acțiunea sau seria de acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârșite cu intenție, în mod constant și repetat, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecință atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane și vizează aspecte de discriminare și excludere socială, care pot fi legate de apartenența la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acțiune sau serie de acțiuni, comportamente ce se desfășoară în unitățile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale.”

Sinonimele bullying-ului mai pot fi: comportament agresiv”, „comportament ostil”, „hărțuire”, „terorizare”, „umilire”, „brutalizare”, „intimidare”, „luare în derâdere”, „lovire”, „ignorare”, „excludere”, „marginalizare”.

Tipuri de bullying 

Bullying-ul poate fi de mai multe tipuri: 

  • Bullying-ul fizic– acțiuni sau serie de acțiuni îndreptate asupra victimei, care se manifestă prin loviri, îmbrânceli, distrugerea obiectelor personale etc.;
  • Bullying verbal– acțiunea de a insulta, tachina, umili, intimida victima; 
  • Bullying relațional– acțiunea de a răspândi zvonuri neadevărate, minciuni, bârfe despre victimă; 
  • Bullying cibernetic– acel tip de bullying mediat de tehnologie, adică care se produce prin intermediul social media, prin mesaje text, e-mail sau orice altă platformă online prin care interacționează elevii.  

Caracteristicile bullying-ului în școală

Bullying-ul reprezintă o formă de abuz fizic, verbal, relațional sau cibernetic. El prezintă următoarele caracteristici:

  1. Este săvârșit cu intenție- agresorul acționează cu intenție, cu  scopul de a răni victima; 
  2. Este săvârșit în mod constant; 
  3. Este săvârșit în mod repetat- agresorul rănește aceeași persoană (victimă) mereu; 
  4. Implică un dezechilibru de putere- agresorul percepe victima ca fiind o ființă vulnerabilă, slabă, care nu se poate apăra singură. 

Subiectele bullying-ului în școală

O scenă tradițională de bullying este formată din doi actori: agresor și victimă. În unele cazuri, există și martori. 

1. Agresorul– o persoană care abuzează de putere în scopul de a-i răni pe ceilalți. El poate fi un elev din toate ciclurile educaționale: primar, gimnazial sau liceal. 

Profilul agresorului: Majoritatea celor care inițiază bullying-ul provin din familii cu o situație materială favorabilă; se impun ca lideri în clasă, în cercurile de prieteni, bucurându-se de o anumită autoritate și putere printre colegi. Agresorii sunt, de obicei, percepuți ca fiind temperamentali, încrezători și cu o emotivitate instabilă. Unii dintre ei sunt supuși violenței în familie, iar la școală, își exteriorizează energia negativă asupra celor care îi consideră inferiori. 





Te-ar putea interesa și:

 

2. Victima- o persoană sau un grup de persoane discriminate și excluse social, asupra căreia/ cărora este îndreptată acțiunea sau seria de acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice – bullying-ul. Poate fi un elev din toate ciclurile educaționale: primar, gimnazial sau liceal.   

Profilul victimei: Motivele pentru care victima este discriminată și exclusă social sunt cele enumerate în definiția legii române, adică: apartenența la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale. 

Agresorii consideră victimele ca fiind „diferite” față de restul colegilor, adică sunt copii:  

  • cu nevoi speciale; 
  • cu probleme de sănătate; 
  • care circulă dintr-o localitate în alta cu mijloacele publice de transport; 
  • care nu au telefoane mobile, gadget-uri; 
  • care învață fie mai rău, fie mai bine; 
  • de etnie diferită decât majoritatea elevilor; 
  • care sunt adepții unei religii diferite decât restul colegilor; 
  • care au fost, în trecut, victimele violenței sexuale; 
  • cu orientare sexuală netradițională etc. 

3.Martorul- o persoană care asistă sau a asistat la o acțiune de bullying.

Profilul martorului: În funcție de implicarea martorilor, aceștia pot fi de două tipuri. În prima categorie, intră cei care încearcă să separe agresorul de victimă și anunță administrația unității de învățământ. În a doua categorie, intră martorii pasivi, care nu intervin din frica de a nu deveni și ei victime ale bullying-ului. De cele mai multe ori, martorii pasivi formează audiența agresorului, care dorește să obțină atenție și popularitate printre colegi. Mai sunt martori care instigă agresorul în executarea bullying-ului. 

Cu toate acestea, rolul martorului este esențial în oprirea bullying-ului și luarea unor măsuri la timp de către administrația unității de învățământ. 

 

Locul desfășurării bullying-ului reglementat de legea română

În definiția bullying-ului, legiuitorul a evidențiat că “acțiunile sau seria de acțiuni, comportamente  se desfășoară în unitățile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale.”

Prin unități de învățământ, înțelegem toate școlile, liceele etc., unde se asigură servicii de instruire (art.2 din Ordinul 5547/2011. Regulament inspecție învățământ). 

Prin spații destinate educației și formării profesionale înțelegem toate spațiile care oferă servicii asociate educației și formării profesionale. 

O scenă de bullying se poate desfășura pe coridoarele școlii, în clasă, în curtea școlii. De cele mai multe ori, agresorii aleg fie un loc în care să agreseze victima la vederea tuturor, fie un loc ascuns prin școală.

Prevenirea și combaterea bullying-ului prin prisma legii române 

În cadrul art. 56 din Legea Educației Naționale nr.1/2011,  a fost introdus un nou articol 561 cu următorul cuprins: “În cadrul programelor de formare continuă a personalului didactic se vor introduce sesiuni de informare/teme/cursuri de perfecționare asupra problemelor legate de violența psihologică – bullying, în vederea dobândirii de competențe în identificarea acestora și a capacității de aplicare a unor strategii educaționale potrivite.” Prin urmare, legiuitorul român își propune să instruiască cadrele didactice în scopul soluționării eficiente a cazurilor de bullying în școli. 

În cartea “Comunicarea nonviolentă. Limbajul vieții” de Marshall B. Rosenberg, autorul expune o situație de bullying cu implicarea administrației unității de învățământ, în care se resimte necesitatea de a instrui cadrele didactice în așa fel încât, atunci când se lovesc cu fenomenul de bullying, profesorii să apeleze la strategii educaționale non-violente:

Într-una din zile, îmi vizitam un prieten, director de școală. Tocmai mă aflam în cabinetul său, când prietenul a observat prin geam cum un elev din clasele mari îl lovea pe unul mai mic. 

“Scuză-mă pentru un moment”, mi-a zis, grăbindu-se spre terenul de joc. Înșfăcându-l pe elevul mai mare, el i-a dat o palmă la ceafă și i-a spus aspru: “Lasă că te învăț eu să nu-i mai bați pe cei mai mici”. Când a revenit în cabinet, am remarcat: “Nu cred că l-ai învățat pe copilul acesta ceea ce crezi că l-ai învățat. Bănuiesc că unicul lucru pe care l-a însușit el acum a fost: Nu trebuie să-i lovești pe cei mai mici atunci când o persoană matură- de exemplu, directorul- te poate vedea prin geam! Din alt punct de vedere, tu i-ai mărit convingerea că singura cale de a obține ceea ce dorești de la cineva este să lovești această persoană”. 

Pentru soluționarea situațiilor celor mai problematice inclusiv bullyng-ul, potrivit Legii educației naționale nr. 1/2011, completată și modificată cu normele privitoare la bullying, atât elevii agresori, cât și victimele bullying-ului vor putea beneficia de o evaluare și o asistență psihologică adaptată nevoilor proprii. De asemenea, în cadrul centrelor județene de resurse și asistență educațională, se organizează compartimente care au ca scop  crearea unui climat prielnic pentru o comunicare cât mai eficientă între școală, familie și specialiști pentru diagnosticarea și reabilitarea elevilor.

Autor Diana Tarus

 

Surse bibliografice: 

  • Marshall B. Rosenberg, ,,Comunicarea non-violentă. Limbajul vieții”, editura Epigraf,  2005, Chișinău. 

 

Te-ar putea interesa și:





ALTE ARTICOLE

Vrei să primești articolele noastre direct pe mail?

Abonează-te, e gratuit!