Dacă te-ai întrebat vreodată care este diferența între o lege organică și o lege ordinară, acest articol te va ajuta să înțelegi cum funcționează sistemul normativ al României. Constituția României, prin art. 73, aduce în discuție trei categorii de legi: legile constituționale, legile organice și legile ordinare.

Potrivit acestui articol din Constituție, legea constituțională este cea care revizuiește Constituția, iar legea organică este cea care reglementează un număr limitat de aspecte importante privind statul. Printre domeniile rezervate legii organice se numără sistemul electoral, funcționarea partidelor politice, organizarea referendumului, starea de asediu și starea de urgență, legislația privind raporturile de muncă, statutul minorităților.

Domeniile care nu sunt rezervate legilor organice aparțin legilor ordinare. Cu alte cuvinte, Constituția prevede că legea organică se adoptă doar în anumite domenii exprese, iar restul domeniilor sunt rezervate legilor ordinare. Majoritatea legilor din România se adoptă în domeniul legilor ordinare deoarece legea organică este rezervată unor domenii exclusive și cu o importanță majoră. Legea, fie ea organică sau ordinară, este principalul izvor de drept.

Astfel cum s-a subliniat în doctrină „Constituția României nu prevede un domeniu rezervat legii, dar stabilește un domeniu al constituționale și al legii organice, restul reglementărilor fiind de domeniul legii ordinare. […]. Domeniul rezervat legii ordinare este reprezentat de domeniile strict prevăzute la art. 73 alin. (3), dar și de cazurile în care constituantul prevede în mod expres la alte articole din Constituție că reglementarea este de domeniul legii organice. Observăm astfel că prin lege organică se reglementează acele relații sociale considerate fundamentale pentru organizarea și funcționarea statului. […] Legile ordinare intervin în orice alte domenii care nu sunt rezervate legilor constituționale și legilor organice, domeniul lor fiind reprezentat de orice relație socială sau grup de relații sociale, indiferent de gradul de generalitate sau de importanța socială ce le este acordată”[1].

Deși procedura de adoptare este similară, legea organică se adoptă cu majoritate absolută, iar legea ordinară se adoptă cu majoritate simplă[2].

*

[1] R. Popescu în lucrarea Ioan Muraru, Elena-Simina Tănăsescu, Constituția României. Comentariu pe articole, Ediția 2, Ed. C.H. Beck, București, 2019, pp. 638-639.

[2]  Idem, p. 640.

Te-ar putea interesa și:

• Dizolvarea Parlamentului de către Președintele României. Ce limite impune Constituția?
• Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Valoare juridică, beneficiari și domeniul de aplicare material
• Ce este GDPR? Regulament GDPR explicat în 5 minute.