În conformitate cu art. 89 din Constituția României, Președintele României are prerogative cu privire la dizolvarea Parlamentului. Spre deosebire de Constituțiile altor țări in Uniunea Europeană, în Constituția României prevede limite mult mai stricte cu privire la prerogativa Președintelui de a dizolva Parlamentul. Dizolvarea Parlamentului este permisă doar într-un singur caz, respectiv dacă Parlamentul „nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură” (art. 89 alin. (1) Constituția României).

Alte limite și condiții ale dizolvării Parlamentului sunt următoarele:

• Președintele României poate dizolva Parlamentul după consultarea după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare (art. 89 alin. (1) Constituția României);
• Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată un cursul unui an (art. 89 alin. (2) Constituția României);
• Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui României (art. 89 alin. (3) Constituția României);
• Parlamentul nu poate fi dizolvat în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență (art. 89 alin. (3) Constituția României).

Te-ar putea interesa și:

• Investigații GDPR. 10 Lucruri pe care trebuie să le știi despre controalele GDPR.
• Ce este GDPR? Regulament GDPR explicat în 5 minute.
• Cum se calculează amenzile pentru încălcarea GDPR?

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori.]