Polițiile locale din muncipiile Craiova și Miercurea-Ciuc au fost sancționate pentru încălcarea GDPR. În cursul anului 2025, Autoritatea de supraveghere a prelucrării datelor cu caracter personal (ANSPDCP) a efectuat două investigații și a descoperit că Poliția Locală din aceste municipii utilizau sisteme audio-video portabile de tip body-cam, fără să respecte dispozițiile Regulamentului General privind Protecția Datelor. Ca urmare a investigației desfășurate și a măsurilor corective, polițiștii locali nu mai pot utiliza body-cam-urile atât timp cât acestea nu respectă GDPR.
De ce body-cam-urile poliției locale încalcă GDPR?
Autoritatea a explicat că aceste camere portabile încalcă GDPR deoarece, inter alia, sunt netransparente față de cetățeanul care nu știe că este monitorizat. Mai mult decât atât, autoritatea precizează că aceste camere nu au niciun temei legal în dreptul intern deoarece nicio lege română nu permite utilizarea lor. ANSPDCP explică faptul că aceste camere pot fi utilizate doar dacă o lege adoptată de Parlament permite acest lucru. În prezent, în legislația românească nu există nicio lege care să permită Poliției locale dreptul de a utiliza astfel de echipamente audio-video.
Trei investigații similare în 5 ani la Poliția Locală!
Autoritatea privind protecția datelor a explicat, într-un comunicat de presă, că nu este prima dată când o poliție locală încalcă GDPR prin montarea ilegală a sisteme audio-video portabile de tip body-cam. În anul 2020, Poliția Locală Sector 4 și Poliția Locală din Cluj Napoca au fost obligate să renunțe la camerele-video portabile deoarece încălcau GDPR. Nemulțumite de faptul că au fost sancționate, polițiile locale de mai sus au mers în instanță, dar au pierdut. Instanțele de judecată au confirmat definitiv că utilizarea acestor camere nu este legală.
Am avut așadar, în ultimii cinci ani, trei investigații și două litigii pe acest subiect – al body-cam-urilor. Acest aspect l-a determinat, pe bună-dreptate, pe Directorul Direcției Control ANSPDCP, George Balaiti, să ne întrebe pe LinkedIn:
„Câte investigații mai sunt necesare pentru ca UAT-urile/Polițiile Locale să conștientizeze că, în prezent, utilizarea body-cam-urilor de către polițiștii locali contravine prevederilor legale privind protecția datelor cu caracter personal (GDPR), în condițiile în care Legea nr. 155/2010 a poliției locale, cu modificările și completările ulterioare, nu conține o dispoziție expresă referitoare la utilizarea mijloacelor de supraveghere audio-video?
Autoritatea pentru protecția datelor este de partea cetățenilor!
Autoritatea de control explică faptul că „în Legea nr. 155/2010 a poliției locale, cu modificările și completările ulterioare, nu există o prevedere legală expresă cu privire la utilizarea mijloacelor de supraveghere audio-video.” Autoritatea pentru protecția datelor, citând o decizie a CCR, explică faptul că dreptul fundamental la viață privată poate fi îngrădit doar prin lege, cu respectarea unor garanții constituționale. Cu alte cuvinte, având în vedere utilizarea acestor camere afectează viața privată a cetățenilor, utilizarea lor nu poate fi permisă de un act normativ inferior legii, de exemplu printr-o hotărâre de guvern sau un act al administrației publice locale.
O Concluzie…
Dreptul la viață privată însoțește omul oriunde s-ar afla, chiar și pe domeniul public. El este ca un scut care oferă autonomie omului și care îl protejează de ingerințele nejustificate ale altor persoane sau ale autorităților publice. Cu alte cuvinte, ingerințele autorităților publice în viața privată a individului, inclusiv prin tehnologii de supraveghere, trebuie să fie excepționale și justificate. Mai multe decât atât, pentru a putea fi utilizate, tehnologiile de supraveghere trebuie să fie reglementate prin lege, ca act al Parlamentului, iar nu prin act al guvernului sau al administrației locale.
👉 Autoarea articolului este Ruxandra SAVA, avocat în dreptul noilor tehnologii. Pentru a fi la curent și cu alte articole publicate de ea, te poți abona la newsletterul ei aici.
—
Te-ar putea interesa și:
