,,Dacă admite contestația la executare, instanța, ținând seama de obiectul acesteia, după caz, va îndrepta ori anula actul de executare contestat, va dispune anularea ori încetarea executării înseși, va anula ori lămuri titlul executoriu”[1].
Executarea silită este o procedură prevăzută la nivelul legislației speciale și reprezintă aplicarea măsurilor privind recuperarea debitelor (sume de bani, bunuri) pe care o persoană (numită debitor) le datorează unei alte persoane (numită creditor).
Din perspectivă legală, executarea silită este ,,acea procedură reglementată de lege, prin intermediul căreia titularul unui drept subiectiv, recunoscut printr-un titlu executoriu, constrânge, cu ajutorul organelor competente, pe cel care nesocoteşte dreptul respectiv, să aducă la îndeplinire prestaţia specificată în titlu, asigurându-se astfel respectarea dreptului iniţial încălcat şi, totodată, restabilirea ordinii de drept”[2].
Împotriva măsurilor luate în cursul executării silite (poprirea, urmărirea silită a bunurilor mobile sau imobile) se poate formula contestație.
Te-ar putea interesa și:
1.Care este obiectul contestației la executare în procedura executării silite?
Contestația la executare este ,,măsura salvatoare” pentru debitor, pe care o poate îndrepta:
- Împotriva executării silite;
- Împotriva încheierilor date de executorul judecătoresc;
- Împotriva oricărui act de executare[3].
Contestația la executare este reglementată în cadrul art. 712 din C.pr.civ. și se poate formula de către persoanele interesate sau persoanele vătămate prin executare.
O prevedere specială conferă posibilitatea de a formula contestație și în situația în care executorul judecătoresc refuză efectuarea executării silite sau îndeplinirea unui act de executare silită în condițiile prevăzute de lege. Altfel înțeles, contestația la executare este atât un mijloc de protecție a persoanelor prin intermediul căruia se pot apăra față de orice acte potențial vătămătoare, dar și o cale de atac împotriva oricăror acțiuni sau inacțiuni ale executorului judecătoresc.
KIT GDPR Premium
2. Ce pot solicita, în plus, pe calea contestației la executare?
După ce procedura de executare silită a început, persoanele interesate sau persoanele care au fost vătămate prin actele sau acțiunile realizate în cursul executării silite, pot cere și anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite, sub condiția ca aceasta să fi fost dată fără îndeplinirea condițiilor legale[4].
De asemenea, în condițiile legii, în cadrul judecării contestației la executare poate fi hotărâtă și împărțirea bunurilor proprietate comună pe cote-părți sau în devălmășie[5].
3.Care sunt condițiile de admisibilitate?
Cadrul procesual actual cuprinde reguli clare privind modalitatea în care se va formula contestație la executare în situația în care executarea silită se face în temeiul unei hotărâri judecătorești[6]. În acest sens, debitorul nu poate să invoce pe calea contestației la executare motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecății în primă instanță sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisă. Această regulă se aplică și hotărârilor arbitrale.
Dacă executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu, în cadrul contestației la executare pot fi invocate și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, dar numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală pentru desființarea lui (inclusiv o acțiune de drept comun)[7].
Dar:
Nu se poate formula o nouă contestație de către aceeași parte pentru motive care au existat la data primei contestații.
Cu toate acestea, contestatorul își poate modifica cererea inițială adăugând motive noi de contestație dacă, în privința acestora din urmă, este respectat termenul de exercitare a contestației la executare[8].
Legea instituie și posibilitatea de introducere a contestației la executare și de către o terță persoană. Condițiile sunt reprezentate de existența unei urmăriri silite mobiliare sau imobiliare sau a predării silite a bunului mobil sau imobil și de faptul ca persoana să pretindă fie un drept de proprietate, fie un alt drept real cu privire la bun.
4.Care este instanța competentă pentru introducerea contestației la executare?
Contestația la executare se va introduce la instanța de executare. Pentru situația urmăririi silite a imobilelor sau a fructelor ori veniturilor generale ale imobilelor, dacă imobilul se află în circumscripția altei curți de apel decât cea în care se află instanța de executare, contestația se poate introduce și la judecătoria de la locul situării imobilului.
Contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută. Dacă o asemenea contestație vizează un titlu executoriu ce nu emană de la un organ de jurisdicție, competența de soluționare aparține instanței de executare[9].
5.Care este termenul în care se poate formula contestație la executare?
Pentru formularea contestației la executare, legea prevede un termen de 15 zile, care începe să curgă de la data când:
- contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care-l contestă;
- cel interesat a primit comunicarea ori, după caz, înștiințarea privind înființarea popririi;
- debitorul care contestă executarea însăși a primit încheierea de încuviințare a executării sau somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviințare a executării și nici somația sau executarea se face fără somație[10].
Situație specială:
Contestația prin care o terță persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit poate fi introdusă în tot cursul executării silite, dar nu mai târziu de 15 zile de la efectuarea vânzării ori de la data predării silite a bunului.
6.Condiții speciale
Contestația la executare trebuie să respecte cerințele de formă prevăzute pentru cererile de chemare în judecată.
Contestatorul care nu locuiește sau nu are sediul în localitatea de reședință a instanței poate, prin chiar cererea sa, să își aleagă domiciliul sau sediul procesual în această localitate, arătând persoana căreia urmează să i se facă comunicările[11].
7.Procedura de judecată a contestației la executare
Contestația la executare se judecă cu procedura prevăzută de lege pentru judecata în primă instanță.
Instanța sesizată:
- va solicita de îndată executorului judecătoresc să îi transmită, în termenul fixat, copii certificate de acesta de pe actele dosarului de executare contestat;
- îi va pune în vedere părții interesate să achite cheltuielile ocazionate de acestea.
Părțile vor fi citate în termen scurt, iar judecarea contestației se face de urgență și cu precădere. La cererea părților sau atunci când apreciază că este necesar, instanța va putea solicita relații și explicații scrise de la executorul judecătoresc.
Hotărârea pronunțată cu privire la contestație poate fi atacată numai cu apel (cu excepțiile prevăzute de lege).
8.Suspendarea executării silite, efect al contestației la executare?
Până la soluționarea contestației la executare, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odată cu contestația la executare sau prin cerere separată.
Cu toate acestea, pentru a se dispune suspendarea, cel care o solicită trebuie să dea în prealabil o cauțiune, calculată la valoarea obiectului contestației.
9.Efecte în caz de admitere/respingere a contestației la executare
Dacă admite contestația la executare, instanța de judecată (după caz) va îndrepta ori anula actul de executare contestat, va dispune anularea ori încetarea executării înseși, va anula ori lămuri titlul executoriu. Dacă contestația este admisă, executorul judecătoresc este obligat să se conformeze măsurilor luate sau dispuse de instanță.
Dacă prin contestația la executare s-a cerut de către partea interesată împărțirea bunurilor proprietate comună, instanța va hotărî și asupra împărțelii acestora, potrivit legii.
În cazul respingerii contestației, contestatorul poate fi obligat, la cerere, la despăgubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea executării, iar când contestația a fost exercitată cu rea-credință, el va fi obligat și la plata unei amenzi judiciare.
Hotărârea de admitere sau de respingere a contestației, rămasă definitivă, va fi comunicată, din oficiu și de îndată, și executorului judecătoresc.
[1] Aici.
[2] Aici.
[3] Aici.
[4] Aici.
[5] Art. 712 alin. (4) C.pr.civ.
[6] Art. 713 C.pr.civ.
[7] Aici.
[8] Aici.
[9] Aici.
[10] Art. 715, C.pr.civ.
[11] Aici.
[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori.]
