Contenciosul administrativ în România. Cum se soluționeaza disputele?

Contenciosul administrativ este reglementat atât la nivel intern, cât și la nivel internațional. La nivel internațional acesta este receptat sub denumirea de ,,administrative disputes” și este definit drept ,,o instituție juridică care asigură protejarea drepturilor individuale”. Se apreciază că prin intermediul său se asigură un control optim asupra legalității deciziilor autorităților publice.

La nivel intern, ,,contenciosul administrativ” a fost definit ca ,,un ansamblu de mijloace juridice care pot fi utilizate de orice persoană interesată, în scopul restabilirii ordinii de drept” (conform platformei legeaz.net). Ordinea de drept menționată anterior este încălcată fie prin acte juridice, fie prin fapte materiale ale organelor administrației publice.

În prezentul articol complex, vom analiza legislația, terminologia și procedura privind soluționarea ,,disputelor” prin raportare la documentele necesare, citarea părților, introducerea în cauză a funcționarilor, judecarea și soluțiile instanței de judecată.



Contenciosul administrativ – cadrul legal

Sesizarea instanței de contencios administrativ

Conceptul de ,,contencios administrativ” este reglementat prin intermediul Legii nr. 554/2004. În temeiul art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în situația în care o persoană se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se va putea adresa instanței de contencios administrativ care are competență de soluționare pentru:

  • Anularea actului;
  • Recunoașterea dreptului pretins;
  • Recunoașterea interesului legitim;
  • Repararea pagubei cauzate.

În temeiul legii, se precizează faptul că interesul legitim poate să fie atât public, cât și privat.

În situația în care persoana este vătămată într-un drept sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual adresat altui subiect de drept, aceasta se poate adresa instanței de contencios adminstrativ.

În temeiul art. 1 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Avocatul Poporului poate sesiza instanța de contencios administrativ de la domiciliul petentului în situația în care apreciază că ilegalitatea actului sau refuzul autorității administrative de a-și realiza atribuțiile legale nu poate fi înlăturat decât prin justiție. Totodată, Ministerul Public se poate adresa instanței de contencios administrativ în situația în care apreciază că încălcările drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale persoanelor se datorează existenței unor acte administrative unilaterale individuale ale autorităților publice emise cu exces de putere, cu acordul prealabil al acestor persoane. Ministerul Public poate sesiza instanța de contencios administrativ de la sediul unui autorități publice atunci când apreciază că emiterea actului administrativ normativ de către autoritatea în cauză vatămă un interes public. Cu privire la actele administrativ unitalerale nelegale, acestea pot fi anulate la solicitarea autorității publice emitente, dacă actul nu mai poate fi revocat (actul fiind în circuitul civil).

Dacă o persoană a fost lezată în drepturi sau interese legitime prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe ale Guvernului care sunt neconstituționale, aceasta se poate adresa instanței de contencios administrativ. Se precizează faptul că pot introduce acțiuni în contencios administrativ și Prefectul, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, dar și orice subiect de drept public.

Analizând reglementările în vigoare, considerăm ca fiind titulari ai acțiunilor în contencios administrativ (înțelegând prin aceasta persoanele care pot sesiza instanța de contencios administrativ) următoarele categorii:

  • Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim;
  • Persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept;
  • Avocatul Poporului;
  • Ministerul Public;
  • Autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal;
  • Persoana vătămată în drepturile sau în interesele sale legitime prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe ale Guvernului neconstituționale;
  • Prefectul;
  • Agenția Națională a Funcționarilor Publici;
  • Orice subiect de drept public.

Contenciosul administrativ. Înțelesul unor termeni

În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a), prin persoană vătămată vom înțelege:

  • orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim;
  • care a fost vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ;
  • care a fost vătămăată prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri.



În temeiul art. 2 alin. (1) lit. b), prin autoritate publică vom înțelege:

  • orice organ de stat sau al unităților administrativ-teritoriale;
  • acesta acționează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public.

În temeiul art. 2 alin. (1) lit. c), prin act administrativ vom înțelege:

  • actul unilateral cu caracter individual sau normativ;
  • acesta este emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii;
  • actul dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice;

În temeiul art. 2 alin. (1) lit. g), prin instanță de contencios administrativ vom înțelege:

  • Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție;
  • secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel;
  • tribunalele administrativ-fiscale.

Tutela administrativă

Dreptul de tutelă administrativă este reglementat în cadrul art. 3 din Legea nr. 554/2004. Acesta însumează dreptul prefectului de a ataca direct în fața instanței de contencios administrativ actele emise de autoritățile administrației publice locale, dacă le consideră nelegale.

Contenciosul administrativ. Acte exceptate controlului

În temeiul art. 5 din Legea nr. 554/2004, nu pot fi atacate în contencios administrativ următoarele categorii de acte:

  • actele administrative ale autorităților publice care privesc raporturile acestora cu Parlamentul;
  • actele de comandament cu caracter militar;
  • actele administrative pentru modificarea sau desființarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură judiciară;

KIT GDPR Premium

Contenciosul administrativ. Procedura prealabilă

Conform art. 7 din Legea nr. 554/2004, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual care i se adresează trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Este îndreptățită să introducă plângere prealabilă și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept (plângerea prealabilă, în cazul actelor administrative unilaterale, se va introduce în termen de 30 de zile din momentul în care persoana vătămată a luat cunoștință, pe orice cale, de conținutul actului).

Conform art. 8 alin. (1) din lege, persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut anterior, poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale.

Conform art.10 alin. (1) din prezenta lege, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel.

Contenciosul administrativ. Termenul de introducere a acțiunii

Conform art. 11 alin. (1) lit. a)-d), termenul de introducere a acțiunii în contencios administrativ este de 6 luni care se va calcula în mod particular de la:

  • data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă;
  • data comunicării refuzului nejustificat de soluționare a cererii;
  • data expirării termenului de soluționare a plângerii prealabile, respectiv data expirării termenului legal de soluționare a cererii;
  • data expirării termenului legal calculat de la comunicarea actului administrativ emis în soluționarea favorabilă a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile.

Contenciosul administrativ. Documente necesare

În temeiul art. 12 din Legea nr. 554/2004 reclamantul trebuie să anexeze la acțiune copia actului administrativ atacat sau răspunsul autorității publice prin care i s-a comunicat refuzul rezolvării cererii.

  • Dacă reclamantul nu a primit un răspuns la cererea adresată autorității publice, acesta va depune la dosar copia cererii (certificată prin numărul și data înregistrării) și orice înscris care face dovada îndeplinirii procedurii prealabile (în situația în care demersul era unul obligatoriu);
  • Dacă reclamantul introduce acțiune împotriva autorității care refuză să pună în executare actul administrativ emis în urma soluționării (favorabile) cererii sau a plângerii prealabile, acesta va depune și copia certificată după acest act.



Procedura de citare a părților

Atunci când primește cererea privind soluționarea disputelor pe calea contenciosului administrativ, instanța de judecată va dispune citarea părților. Autoritatea publică emitentă va comunica împreună cu întâmpinarea actul atacat împreună cu întreaga documentație care a stat la baza emiterii lui, precum și orice alte lucrări necesare pentru soluționarea cauzei.

În cazul în care acțiunea este introdusă de Avocatul Poporului ori de Ministerul Public, instanța va cere autorității publice emitente să îi comunice de urgență actul atacat împreună cu documentația care a stat la baza emiterii lui, precum și orice alte lucrări necesare pentru soluționarea cauzei. Dacă autoritatea publică nu trimite în termenul stabilit de instanță lucrările cerute, conducătorul acesteia va fi obligat, prin încheiere interlocutorie, să plătească statului, cu titlu de amendă judiciară, 10% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere nejustificată.

Când se poate suspenda executarea actului?

În temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept și fără nicio formalitate.

În cadrul art. 14 alin. (3) este instituită regula conform căreia atunci când în cauză este un interes public major, de natură a perturba grav funcționarea unui serviciu public administrativ, cererea de suspendare a actului administrativ normativ poate fi introdusă și de Ministerul Public, din oficiu sau la sesizare. Hotărârea prin care s-a pronunțat suspendarea este executorie de drept. Dacă se va emite un nou act administrativ cu același conținut ca și cel suspendat de către instanță, acesta este suspendat de drept.

Introducerea funcționarului public în contenciosul administrativ

În temeiul art. 16 din Legea nr. 554/2004, cererile menționate anterior se pot formula și personal împotriva persoanei care a contribuit la elaborarea, emiterea, adoptarea sau încheierea actului ori, după caz, care se face vinovată de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, dacă se solicită plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru întârziere. Dacă acțiunea se admite, persoana în cauză poate fi obligată la plata unor despăgubiri (solidar cu autoritatea publică pârâtă).

Persoana acționată în justiție poate la rândul său să îl cheme în garanție pe superiorul său ierarhic, de la care a primit ordin scris să elaboreze sau să nu elaboreze actul.

Contenciosul administrativ. Judecarea cererilor

Cererile adresate instanței se vor judeca în ședință publică, în completul stabilit de lege. Întâmpinarea este obligatorie și se va comunica reclamantului cu cel puțin 15 zile înainte de primul termen de judecată. Hotărârile se vor redacta și motiva în cel mult 30 de zile de la pronunțare.

Soluțiile instanței în contenciosul administrativ

Conform art. 18 din Legea nr. 554/2004, instanța de judecată poate pronunța următoarele soluții:

  • Anularea actului administrativ (în tot sau în parte);
  • Obligarea autorității publice la emiterea unui act administrativ;
  • Obligarea autorității publice la eliberarea unui alt înscris;
  • Obligarea autorității publice la efectuarea unei anumite operațiuni administrative;

În cazul soluționării cererii, instanța va hotărî și asupra despăgubirilor pentru daunele materiale și morale cauzate, dacă reclamantul a solicitat acest lucru. Atunci când obiectul acțiunii în contencios administrativ îl formează un contract administrativ, în funcție de starea de fapt, instanța poate:

  • dispune anularea acestuia, în tot sau în parte;
  • obliga autoritatea publică să încheie contractul la care reclamantul este îndrituit;
  • impune uneia dintre părți îndeplinirea unei anumite obligații;
  • suplini consimțământul unei părți, când interesul public o cere;
  • obliga la plata unor despăgubiri pentru daunele materiale și morale.

 






Pune o întrebare

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

MAI MULTE ARTICOLE




Vrei să primești articolele noastre direct pe mail?

Abonează-te, e gratuit!