Aici descoperim
dreptul tehnologiei

Cine-răspunde-pentru-accidentul-unde-sunt-implicate-mașini-autonome_-1.png

Am primit pe adresa redacției următoarea întrebare la care am răspuns și am considerat că ar fi util să postăm răspunsul și aici, pe blog.

Întrebare: O companie din UE doreste sa externalizeze o parte din activitatile sale catre noi; in acest sens are o serie de cerinte printre care si faptul ca doreste sa cerem de la toti angajatii pe acest proiect “a certificate of good conduct (German “polizeiliches Führungszeugnis”) or an equivalent foreign certificate without any record regarding an essential contractual obligation or a criminal offence. At the date of presentation, the certificate of good conduct shall not be older than three months”.

Eu echivalez acest certificat cu cazierul (sper ca nu gresesc?) pe care nu avem obiceiul sa il cerem. Conform Art. 10 GDPR mi-e clar ca nu e ok sa facem prelucrarea datelor din cazier pentru ca nu exista o cerinta legala in acest sens, insa de asemenea intelegerea mea este ca acest Articol 10 se refera doar la prelucrarile de date in temeiul consimtamantului, este corect?

Atunci intrebarea este: am putea sa facem prelucrarea datelor din cazier in virtutea interesului legitim? Sau in virtutea unei baze contractuale (desi contractul ar fi intre cele doua firme, nu intre noi si angajat)?

 

LegalUp: Prelucrarea datelor referitoare la condamnări penale sau infracțiuni, incluzând cazierul judiciar, este o prelucrare de categorii speciale de date, prin urmare temeiurile legale pentru prelucrările de date obișnuite (printre care contractul și interesul legitim) nu sunt aplicabile.

Art. 10 din GDPR prevede că „Prelucrarea de date cu caracter personal referitoare la condamnări penale și infracțiuni sau la măsuri de securitate conexe în temeiul articolului 6 alineatul (1) se efectuează numai sub controlul unei autorități de stat sau atunci când prelucrarea este autorizată de dreptul Uniunii sau de dreptul intern care prevede garanții adecvate pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate. Orice registru cuprinzător al condamnărilor penale se ține numai sub controlul unei autorități de stat.”.

Prin urmare, există doar două situații în care se poate prelucra cazierul:

  1. prelucrarea se efectuează sub controlul unei autorități de stat; sau
  2. prelucrarea este autorizată de dreptul Uniunii sau de dreptul intern care prevede garanții adecvate pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate.

În unele situații este într-adevăr permisă sau obligatorie colectarea cazierului la angajare (funcționari publici, gestionari, pasnici, consilieri juridici, medici), însă, în situația descrisă de dumneavoastră, cum nu ne puteam încadra pe niciunul din cazurile de mai sus și nu există temei legal, ar trebui să evitați colectarea cazierului pentru a respecta prevederile GDPR.

 



Vinerea-Pro-Bono.png

Primul proiect LegalUp pe anul 2019 este unul inediat: Vinerea Pro Bono. Mai exact, dedicăm săptămânal o zi din viața noastră pentru binele comunității.

În fiecare vineri, de la 10 la 16, Ruxandra Sava, avocat și fondatoare LegalUp va oferi consultanță juridică în următoarele domenii de practică: GDPR și protecția datelor cu caracter personal, dreptul tehnologiei, dreptul proprietății intelectuale și drept comercial.

Înscrierea se realizează printr-un mail la adresa ruxandra.sava@legalup.ro, însoțit de o scurtă descriere a situației, proiectului sau problemei tale și a așteptărilor pe care le ai. Te rugăm să înțelegi că momentan oferim doar consultanță în domeniile de drept indicate mai sus. Îți vom indica vinerea și orele disponibile. Te rugăm să rezervi din timp, deoarece este programările se vor face în ordinea înscrierilor. Consultanța juridică se desfășoară la distanța (telefon sau skype) și este deschisă atât persoanelor fizice, cât și celor juridice.

Timpul alocat este de 45 de minute/consultație și 6 ore pe săptămână.


date-21.png

Zvonurile circulă cum că Moș Crăciun nu prea ar mai ajunge anul ăsta pe la noi, pentru că ar fi șters toată baza de date ca să respecte GDPR. Îngrijorați, i-am făcut o vizită week-end-ul ăsta. Nu ne-au descurajat nămeții și gerul de -20 grade. Moșul ne-a primit la el acasă și ne-a întâmpinat cu ciocolată caldă cu aromă de portocale și cozonac. S-a așezat resemnat la birou, ne-a arătat o foaie goală și a început să ne povestească:

– Dragii Moșului, sunt puțin derutat. Sunt un SRL cu un singur asociat, fără angajați. În cele din urmă, l-am numit pe Rudolph DPO…, începe moșul cu vocea răgușită.

– Înțelegem… Și totuși, noi vă așteptăm pe 24 seara.

– Când am auzit de GDPR, m-am speriat. Aveam mult prea multe date personale despre toți copiii. Spiridușii au venit de zor prin mai astă-vară și mi-au spus că datele cu caracter personal ale copiilor sunt date sensibile și că trebuie să cer consimțământul tuturor părinților. Dar cum să obțin eu consimțământul a câteva miliarde de oameni?

– Și ce ați făcut?

– Am șters, oftează Moș Crăciun.

– Ce anume ați șters?

– Toată baza de date… Spiridușii și Doamna Crăciun mi-au zis că nu există altă variantă. „Gata moșule, atât a fost. E vremea să te pensionezi…”. Doamna Crăciun spunea să mergem într-o vacanță în Caraibe că s-a săturat de atâta frig… Am fost într-o vacanță prelungită și m-am întors abia ieri că, cine știe, poate se mai poate face ceva.

– Dar Moșule, de ce ai mers pe consimțământ? Ai fi putut utiliza interesul legitim și era suficientă informarea. Pune spiridușii să îți scrie o notă de informare și o analiză a interesului legitim și ai grijă ca alături de jucării să lași și nota de informare.

– Unde scrie asta? întreabă curios Moșul.

– Art. 5 lit. d coroborat cu art. 13 din GDPR.

Moș Crăciun își cheamă spiridușii și se pun să studieze Regulamentul și ghidurile Grupului de Lucru Art. 29. După o oră, Moșul e lămurit:

– La treabă, spiriduși! Analiză a interesului legitim și notă de informare. Ne pregătim pentru Crăciun! Unde e responsabilul cu protecția datelor? Ruuudooolph??

Apare Rudolph.

– Rudolph, recuperează toată baza de date. Te-am numit DPO, tu te ocupi de asta!

Rudolph zâmbește ștrengar:

– Eu nu primesc ordine, sunt independent!

 

Moș Crăciun deschide laptopul și dă câteva telefoane. Adaugă apoi:

– Văd că ai fost cuminte anul ăsta…

-Dar Moșule, ai zis că ai șters…

-Are Moșul backup.

 

 


date-14.png

Evoluția tehnologică face din ce în ce mai dificilă separarea vieții profesionale de cea personală. O simțim pe pielea noastră, zi de zi, atunci când primim, în afara programului de lucru, e-mail-uri, mesaje și notificări de la diverse aplicații în interes de serviciu.

Spania a venit cu o soluție interesantă pentru problema oboselii excesive a angajaților provocate de calculator și a stipulat, pentru prima dată, dreptul angajatului de a se deconecta, odată cu adoptarea noii legi privind protecția datelor cu caracter personal.

Angajații din sectorul privat și cel public din Spania vor avea dreptul să deconecteze orice dispozitive digitale pentru a asigura, în afara timpului de lucru aplicabil, respectarea perioadelor de odihnă și a concediilor.

Companiile din Spania vor trebui să pună în practică o politică de utilizare responsabilă a dispozitivelor pentru a asigura acest drept de deconectare în acele cazuri în care angajații lucrează total sau parțial în afara locului de muncă, și anume atunci când o fac de la domiciliu prin intermediul dispozitivelor digitale.

Deși în legislația română nu există încă stipulat expres dreptul la deconectare, angajații ar trebui să știe că în afara programului e lucru au dreptul de a se deconecta total de la dispozitive astfel încât să se poată odihni corespunzător în week-end-uri și vacanțe. Cu toate acestea, un contact de urgență (ca de exemplu, numărul personal de telefon) trebuie să existe pentru a se putea lua măsurile necesare în cazul unei urgențe sau unui caz de forță majoră care necesită intervenția angajatului în afara programului de lucru. De asemenea, angajații ar trebui să utilizeze responsabil tehnologia și să deranjarea nejustificată a angajaților în afara programului de lucru și să își încurajeze angajații să se deconecteze pentru a putea separa viața personală de cea profesională.

Deși tehnologia ne poate da flexibilitatea să lucrăm când și cum vrem, utilizată iresponsabil, ne poate face să simțim că pierdem controlul. Deconectarea frecventă e necesară pentru a menține un echilibru între viața personală și cea profesională. Așa cum dispozitivile sunt lăsate la încărcat și noi, oamenii, avem nevoie de pauze pentru a ne încărca bateriile și a ne bucura de ce există în jurul nostru: oameni, natură, anotimpuri, animale.

Ești în oraș cu prietenii și ai primit un mail de la serviciu? Îl poți citi și luni dimineața.

 

 

no-fuimar-1200x628.jpg

În opinia Grupului de Lucru Art. 29, utilizarea camerelor ascunse pentru a identifica angajații sau vizitatorii care fumează în locuri nepermise pe temeiul interesului legitim nu este posibilă. Chiar dacă angajatorul are un interes legitim să asigure conformitatea cu legislația anti-fumat, metoda folsoită (camerele ascunse) este disproporționată și nejustificat de intruzivă. Atâta timp cât există metode mai transparente și mai puțin intruzive (cum ar fi detectorii de fum cu semne vizibile), activitatea de prelucrare prin intermediul camerelor ascunse încalcă principiul reducerii la minimum a datelor prevăzut de art. 5 alin. (1) lit c din GDPR (datele trebuie sa fie adecvate, relevante și limitate la ceea ce este necesar în raport cu scopurile în care sunt prelucrate).

 

Te-ar putea interesa și:


template-3-1200x675.png

O companie monitorizează folosirea internetului de către angajați în timpul orelor de muncă. Datele colectate arată site-urile care sunt vizitate de către angajați și descărcările efectuate în timpul programului de lucru. Compania nu a obținut acordul angajaților pentru monitorizarea electronică, însă dorește să utilizeze interesul legitim.

Poate compania utiliza interesul legitim? 

Pentru a răspunde la această întrebare, ar trebui să avem în vedere art. 5 din Legea 190/2018, care prevede că:

„În cazul în care sunt utilizate sisteme de monitorizare prin mijloace de comunicații electronice și/sau prin mijloace de supraveghere video la locul de muncă, prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajaților, în scopul realizării intereselor legitime urmărite de angajator, este permisă numai dacă:

a) interesele legitime urmărite de angajator sunt temeinic justificate și prevalează asupra intereselor sau drepturilor și libertăților persoanelor vizate;

b) angajatorul a realizat informarea prealabilă obligatorie, completă și în mod explicit a angajaților;

c) angajatorul a consultat sindicatul sau, după caz, reprezentanții angajaților înainte de introducerea sistemelor de monitorizare;

d) alte forme și modalități mai puțin intruzive pentru atingerea scopului urmărit de angajator nu și-au dovedit anterior eficiența; și

e) durata de stocare a datelor cu caracter personal este proporțională cu scopul prelucrării, dar nu mai mare de 30 de zile, cu excepția situațiilor expres reglementate de lege sau a cazurilor temeinic justificate.”

În consecință, chiar dacă literele a-e ar fi respectate, atâta timp cât există metode mai puțin intruzive la dispoziția angajatorului, acesta din urmă nu se poate baza pe interes legitim. În situația prezentată mai sus, o metodă mai puțin intruzivă este limitarea accesului către anumite site-uri care nu sunt în interes de serviciu. Așadar, atâta timp cât angajatorul nu poate dovedi că o metodă mai puțin intruzivă nu a fost eficace în trecut, nu se poate baza pe interes legitim, singura soluție rămasă este obținerea unui comsimțământ informat al angajatului în care i se explică acestuia concret, printre altele, metodele de supraveghere folosite și impactul asupra vieții private.

Sursa aici



template-2-1200x675.png

Cu siguranță, în calitatea ta de pasager aerian, te-ai întrebat cel puțin o dată ce se întâmplă cu multitudinea de date pe care le oferi companiilor aeriene. De ce sunt colectate atât de multe date? Cui sunt transmise? Pe ce perioadă sunt stocate? Sunt ele stocate în condiții de securitate și confidențialitate? Ce drepturi am? Parcurge articolul nostru și vei afla răspunsul la aceste întrebări. 

Azi, 2 decembrie, a intrat în vigoare Legea nr. 284/2018 privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor din transportul aerian care transpune  Directiva (UE) 2016/681 a Parlamentului European și a Consiliului și a fost abrogată Ordonanța Guvernului nr. 13/2015 privind utilizarea unor date din registrele cu numele pasagerilor.

Cine este UNIP?

UNIP reprezintă abrevierea de la Unitatea națională de informații privind pasagerii și este o structură de specialitate, fără personalitate juridică, în cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră. UNIP, are, în principal următoarele atribuții: 

  • colectează datele pasagerilor de la transportatorii aerieni;
  • stochează datele pasagerilor pe o anumită perioadă;
  • transferă datele pasagerilor către autoritățile competente;
  • facilitează schimbul de date ale pasagerilor cu  Unitățile de informații privind pasagerii din alte state membre ale Uniunii Europene și cu EUROPOL;
  • facilitează schimbul de date ale pasagerilor cu țări terțe.

Ce date ale pasagerilor transmit companiile aeriene către UNIP?

Datele pasagerilor transmise de către companiile aeriene către UNIP sunt numite de lege Date PNR. 

a) codul de rezervare;

b) data rezervării sau a emiterii biletului;

c) data/datele programată/programate a/ale călătoriei;

d) numele și prenumele asociate rezervării;

e) adresa și informațiile de contact – număr de telefon, adresă de e-mail – asociate rezervării;

f) toate informațiile privind forma de plată, inclusiv adresa de facturare;

g) itinerarul complet de călătorie;

h) informațiile din profilul “client fidel”;

i) agenția sau agentul de turism prin care a fost făcută rezervarea sau a fost cumpărat biletul;

j) situația de călătorie a pasagerului, inclusiv confirmările, situația înregistrării pentru zbor, informații privind neprezentarea pasagerului la îmbarcare sau privind prezentarea acestuia în ultimul moment la îmbarcare fără rezervare prealabilă;

k) informațiile scindate sau divizate din registrul cu numele pasagerilor;

l) mențiunile cu caracter general, inclusiv toate informațiile disponibile despre minorii neînsoțiți cu vârsta sub 18 ani, precum numele și sexul minorului, vârsta, limba/limbile vorbită/vorbite, numele și datele de contact ale persoanei care îl însoțește la plecare și relația sa cu minorul, numele și datele de contact ale persoanei care îl așteaptă la sosire și relația sa cu minorul, agentul prezent la plecare și la sosire;

m) informațiile despre bilet, inclusiv numărul biletului, data emiterii biletului și bilete dus simplu și câmpurile aferente furnizării automate a prețului unui bilet de călătorie;

n) numărul locului și alte informații privind locul;

o) informațiile cu privire la codurile partajate;

p) toate informațiile cu privire la bagaje;

q) numărul pasagerilor înregistrați în PNR și alte nume ale acestora;

r) orice date API colectate, inclusiv tipul, numărul, țara de emitere și data expirării oricărui document de identitate, cetățenia, numele de familie, prenumele, sexul, data nașterii, compania aeriană, numărul zborului, data plecării, data sosirii, aeroportul de plecare, aeroportul de sosire, ora plecării și ora sosirii;

s) un istoric al tuturor modificărilor datelor PNR prevăzute mai sus.

În ce scopuri sunt colectate, prelucrate și transmise aceste date? 

Prelucrarea și transmiterea acestor date de la companiile aeriene către UNIP și ulterior către alte instituții abilitate de lege sunt necesare pentru prevenirea, depistarea, investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave, precum și pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor la adresa securității naționale și exlusiv pentru următoarele scopuri:

a) efectuarea unei evaluări a pasagerilor înainte de sosirea sau de plecarea programată a acestora în/din România, în vederea identificării persoanelor cu privire la care este necesară o examinare suplimentară de către autoritățile competente și, după caz, de către EUROPOL, având în vedere faptul că respectivele persoane pot fi implicate în săvârșirea unei infracțiuni de terorism, a unei infracțiuni grave sau într-o activitate care constituie amenințare la adresa securității naționale;

b) oferirea de răspunsuri, de la caz la caz, unei cereri temeinic justificate bazate pe motive suficiente din partea autorităților competente vizând furnizarea și prelucrarea datelor PNR, în cazuri concrete, și comunicarea rezultatelor acestei prelucrări autorităților competente sau, după caz, EUROPOL;

c) analizarea datelor PNR în vederea actualizării sau a definirii de noi criterii ce urmează a fi utilizate pentru evaluările efectuate în scopul identificării oricăror persoane care pot fi implicate în săvârșirea unei infracțiuni de terorism, a unei infracțiuni grave sau într-o activitate care constituie amenințare la adresa securității naționale.

Când se transmit datele către UNIP?

Transporatorii aerienă transmit datele PNR către UNIP cu 48 până la 24 de ore înainte de ora programată pentru plecarea zborului.

Cui transmite UNIP datele pasagerilor?

  • Autorităților competente

a) Poliția Română;

b) Poliția de Frontieră Română;

c) Direcția Generală de Protecție Internă;

d) Direcția Generală Anticorupție;

e) Serviciul Român de Informații;

f) Serviciul de Informații Externe;

g) Ministerul Apărării Naționale: Direcția generală de informații a apărării;

h) Ministerul Public;

i) Agenția Națională de Administrare Fiscală: Direcția Generală a Vămilor.

  • Unitățile de informații din alte state membre;

UNIP reprezintă punctul național de contact cu unitățile de informații privind pasagerii ale altor state membre ale Uniunii Europene și este responsabilă pentru schimbul de date PNR cu acestea.

  • EUROPOL

EUROPOL poate adresa UNIP, prin intermediul Unității Naționale Europol, o cerere în format electronic, justificată corespunzător, de transmitere a unor anumite date PNR sau a rezultatului prelucrării respectivelor date.

EUROPOL adresează această cerere doar atunci când acest lucru este strict necesar pentru sprijinirea și consolidarea acțiunii statelor membre ale Uniunii Europene în vederea prevenirii, depistării sau investigării unei anumite infracțiuni de terorism sau a unei anumite infracțiuni grave, în măsura în care infracțiunea respectivă intră în sfera de competență a EUROPOL, în temeiul legislației Uniunii Europene care stabilește organizarea și atribuțiile EUROPOL.

Cererea trebuie să conțină motive rezonabile pe baza cărora EUROPOL consideră că transmiterea datelor PNR sau a rezultatului prelucrării datelor PNR va contribui în mod substanțial la prevenirea, depistarea sau investigarea infracțiunii în cauză.

În ce condiții poate UNIP transfera date către țări terțe?

UNIP poate transfera date PNR sau rezultatul prelucrării datelor PNR către autoritățile unei țări terțe doar de la caz la caz și dacă sunt îndeplinit, printre altele, următoarele condiții:

a) sunt respectate dispozițiile art. 15 din Legea nr. 238/2009 privind reglementarea prelucrării datelor cu caracter personal de către structurile/unitățile Ministerului Afacerilor Interne în activitățile de prevenire, cercetare și combatere a infracțiunilor, precum și de menținere și asigurare a ordinii publice, republicată;

b) transferul este necesar în scopul prevenirii, depistării sau investigării unei fapte care este considerată de legea țării terțe solicitante drept infracțiune de terorism sau care este sancționată ca infracțiune de legea țării terțe solicitante cu o pedeapsă sau cu o măsură de siguranță privativă de libertate a cărei durată maximă este de cel puțin 3 ani și care este corespunzătoare uneia dintre formele de criminalitate prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege;

c) autoritatea din țara terță comunică în scris că este de acord să transfere datele PNR unei alte țări terțe doar în cazul în care acest lucru este strict necesar în scopul prevăzut la lit. b) și doar cu autorizarea expresă a UNIP;

e) nu este afectată securitatea națională.

Pe ce perioadă sunt păstrate datele pasagerilor?

Datele pasagerilor furnizate de transportatorii aerieni se păstrează în cadrul UNIP pentru o perioadă de 5 ani de la momentul finalizării transferului de date de la companiile aeriene către UNIP. La împlinirea acestui termen, datele se șterg automat, printr-o procedură ireversibilă.

Totuși, la împlinirea a 6 luni de la momentul transferului, datele sunt depersonalizate prin marcarea următoarelor elemente:

a) numele, inclusiv numele altor pasageri, precum și numărul pasagerilor care călătoresc împreună;

b) adresa și informațiile de contact asociate rezervării;

c) toate informațiile privind forma de plată, inclusiv adresa de facturare;

d) informațiile din profilul “client fidel”;

e) mențiunile cu caracter general prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. l);

f) orice date API care au fost colectate.

Cu toate acestea, ștergerea datelor în cadrul UNIP nu are efect asupra datelor care există deja la autoritățile competente unde acestea au fost transmise, păstrarea acestor date va respecta regimul aplicabil de păstrarea aplicabil cazului concret de prelucrare.

Cine va fi responsabil de protecția datelor? 

UNIP va avea un responsabil cu protecția datelor, numit de inspectorul general al IGPF.

Responsabil cu protecția datelor în cadrul UNIP va fi un polițist – funcționar public cu statut special cu studii superioare -, cu o experiență de minimum 2 ani în domeniul protecției datelor cu caracter personal și care a urmat cel puțin un curs de specializare în acest domeniu.

În exercitarea sarcinilor de serviciu privind respectarea legislației în materia protecției datelor cu caracter personal, responsabilul cu protecția datelor în cadrul UNIP este independent și nu poate primi instrucțiuni pe cale ierarhică.

Responsabilul cu protecția datelor UNIP va avea următoarele atribuții:

a) informarea și consilierea personalului UNIP care efectuează prelucrări de date PNR, cu privire la obligațiile care le revin în temeiul legislației privind protecția datelor cu caracter personal;

b) monitorizarea respectării de către UNIP a obligațiilor ce îi revin în conformitate cu dispozițiile legislației privind protecția datelor cu caracter personal și a politicilor UNIP în materia protecției datelor cu caracter personal, în special a alocării responsabilităților, a creșterii gradului de conștientizare a acestora în rândul personalului UNIP și a acțiunilor de formare a personalului implicat în operațiunile de prelucrare;

c) realizarea verificărilor necesare în scopul determinării nivelului de respectare a rigorilor impuse de cadrul normativ privind protecția datelor cu caracter personal;

d) furnizarea de consiliere în ceea ce privește evaluarea impactului măsurilor de protecție a datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul Sistemului de evidență a datelor PNR și monitorizarea modului în care principiile prelucrării datelor cu caracter personal sunt implementate în cadrul operațiunilor realizate în cadrul UNIP;

e) cooperarea cu Autoritatea națională de supraveghere și îndeplinirea funcției de punct de contact pentru această instituție;

f) îndeplinirea funcției de punct unic de contact în relația cu persoanele vizate, cu privire la toate aspectele legate de prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul Sistemului de evidență a datelor PNR.

Atunci când în exercitarea atribuțiilor prevăzute lconstată efectuarea unei operațiuni de prelucrare a datelor cu caracter personal nu este conformă cu legislația în materia protecției datelor cu caracter personal, responsabilul cu protecția datelor în cadrul UNIP informează conducerea IGPF. În cazul în care pentru remedierea situației nu sunt suficiente măsurile adoptate la nivelul IGPF, responsabilul cu protecția datelor în cadrul UNIP notifică, de îndată, Autoritatea națională de supraveghere.

Responsabilul cu protecția datelor UNIP reprezintă punctul de contact cu persoanele fizice vizate și, în consecință, are următoarele atribuții:

  • primește și întregistrează cererile persoanelor vizate într-un registru special;
  • solicită UNIP să realizeze verificările necesare pentru soluționarea cererilor;
  • întocmește și transmite răspunsurile către persoanele fizice solicitante.

Cum pot să îmi exercit drepturile cu privire la datele mele personale?

Pentru a-și exercita drepturile prevăzute de GDPR (acces, rectificare, restricționare, opoziție, ștergere, portabilitate), pasagerul va formula și va depune o cerere la UNIP. Pentru validitatea cererii, persoana trebuie să facă dovada identității. 

Sunt datele mele prelucrate în condiții de securitate și confidențialitate?

UNIP va asigura securitatea și confidențialitatea datelor potrivit GDPR și a legislației naționale de punere în aplicare a acestuia.

Este interzisă prelucrarea datelor PNR prin intermediul persoanelor împuternicite de către operator, în sensul Regulamentului general privind protecția datelor și a legislației de punere în aplicare a acestuia.

Prelucrează UNIP date sensibile despre mine?

Nu. Potrivit legii, prelucrarea datelor pasagerilor care dezvăluie originea rasială sau etnică, opiniile politice, religia sau convingerile filozofice, apartenența la un sindicat, sănătatea, viața sexuală sau orientarea sexuală este interzisă.  În cazul în care datele PNR transmise de transportatorii aerieni cuprind informații sensibile, personalul UNIP șterge în mod ireversibil respectivele informații imediat după identificarea acestora.

Ce ar trebui să știu despre protecția datelor de către companiile aeriene?

Transportatorii aerieni rămân responsabili, în temeiul dispozițiilor legale din domeniul protecției datelor cu caracter personal aplicabile acestora, în ceea ce privește:

a) adoptarea măsurilor tehnice și organizatorice necesare pentru asigurarea protejării datelor PNR împotriva distrugerii accidentale sau ilegale, pierderii, modificării, dezvăluirii sau accesului neautorizat, precum și împotriva oricărei altei forme de prelucrare ilegală;

b) prelucrarea datelor PNR în mod legal, echitabil și transparent față de persoana vizată, inclusiv informarea pasagerilor, prealabilă colectării datelor PNR, cu privire la faptul că acestea sunt transmise către UNIP;

c) colectarea datelor PNR în scopuri determinate, explicite și legitime și abținerea de la prelucrarea ulterioară într-un mod incompatibil cu aceste scopuri;

d) colectarea de date PNR adecvate, relevante și limitate la ceea ce este necesar în raport cu scopurile în care sunt prelucrate;

e) prelucrarea de date PNR exacte și actualizate;

f) păstrarea datelor PNR într-o formă care permite identificarea persoanelor vizate pe o perioadă care nu depășește perioada necesară îndeplinirii scopurilor în care sunt prelucrate.

 

Te-ar putea interesa și:



DPO-întreabă-LegalUp-răspunde-2.png

Un DPO, cumpărător al KIT-ului nostru de implementare, ne-a adresat următoarea întrebare:

Întrebare: Conform GDPR, salariații trebuie informați cu privire la prelucrarea datelor, cu privire la supravegherea video.Ce mă fac dacă mă trezesc în fața unui salariat care nu vrea să semneze aceste informări. De ce? Nu vrea el. Găsește el motive. Dar nu vrea. Se pot întâmpla astfel de situații. Ce aș putea face în astfel de situație?

Răspuns: Legislația nu vă obligă să obțineți semnăturile pe informări, ci să informați și să faceți dovada ca aceste informări s-au efectuat. În situația în care angajatul nu dorește să semneze informarea, cea mai la îndemână alternativă este transmiterea informării pe e-mail. Confirmarea primirii e-mailului va fi dovada ca informarea s-a realizat.
Cu privire la supravegherea video, dacă mergeți pe interes legitim și ați efectuat analiza interesului legitim, nu aveți nevoie de consimțământ. Simpla informare este suficientă și informarea poate fi realizată și pe e-mail.

Te-ar putea interesa și:


Flag_map_without_coastlines_1989-1200x526.png

Autoritatea de supraveghere a Regatului Unit (ICO) a emis primul aviz de punere în aplicare a GDPR. Avizul de punere în aplicare a fost emis împotriva AggregateIQ Data Services Limited (AggregateIQ), un furnizor de analiză a datelor cu sediul în Canada. Aceasta este prima măsură luată de ICO în afara Regatului Unit.

Condiții GDPR

GDPR se aplică companiilor și persoanelor din afara Uniunii Europene dacă:

  • Au un punct de lucru în Uniunea Europeană (de exemplu, un birou sau o sucursală)
  • Prelucrează date cu caracter personal ale persoanelor fizice în cadrul Uniunii Europene în legătură cu oferirea de bunuri sau servicii
  • Monitorizează comportamentului persoanelor în cadrul Uniunii Europene.

Concluziile ICO

Ca parte a unei investigații a utilizării analizei datelor în campaniile politice, ICO a constatat că AggregateIQ a folosit datele personale furnizate de către o serie de organizații politice pentru a viza publicitatea online către alegătorii din Regatul Unit. Anunțurile referitoare la referendumul din Regatul Unit privind aderarea la Uniunea Europeană au fost în mare parte create în numele Vote Leave.
ICO a concluzionat că AggregateIQ a încălcat GDPR prin utilizarea datelor cu caracter personal într-un mod necunoscut de persoanele vizate, în scopuri la care nu s-ar fi așteptat și fără un temei legal pentru prelucrarea datelor. În plus, prelucrarea era incompatibilă cu scopul pentru care datele au fost inițial colectate, iar persoanele vizate nu au fost informate cu privire la detaliile privind prelucrarea respectivă.
În cazul în care AggregateIQ nu respectă avizul de punere în aplicare, ICO poate aplica o amendă de până la 20 de milioane de euro sau de 4% din cifra de afaceri anuală, oricare dintre acestea este mai mare. Fiind primul aviz extrateritorial deanunț de  punere în aplicare emis în temeiul GDPR, va fi acordată o atenție mai mare nivelului amenzii solicitate de ICO.

Impact teritorial în Noua Zeelandă

Avizul de punere în aplicare pentru AggregateIQ le pune în vedere companiilor din Noua Zeelandă că pot fi supuse condițiilor GDPR (chiar dacă nu sunt stabilite în Uniunea Europeană). Cu toate acestea, deoarece prelucrarea datelor personale ale alegătorilor de către AggregateIQ a fost sensibilă din punct de vedere politic, rămâne neclar modul în care vor fi aplicate extrateritorial prevederile GDPR în ceea ce privește prelucrarea datelor. În prezent, ar trebui să se adopte o abordare pragmatică și proporțională a aplicării GDPR, până când vor fi puse la dispoziție mai multe instrucțiuni.

https://www.lexology.com/library/detail.aspx?g=f71badd0-0861-4bd7-841c-4ffe5149410d


what-is-blockchain-the-technology-explained-1200x480.jpg

Tehnologiile blockchain sunt din ce în ce mai promovate ca soluție pentru o varietate de operațiuni de prelucrare a datelor, în mare parte datorită caracteristicilor ca imutabilitatea, anonimatul și controlului descentralizat.
Cu toate acestea, pentru întreprinderile care în prezent utilizează sau intenționează să utilizeze tehnologii de tip blockchain, ar putea fi necesar să se țină seama de coerența între blockchain și legislația în domeniul protecției datelor. În special, unele dintre cerințele impuse de GDPR (de exemplu, dreptul la ștergerea datelor, dreptul la rectificare și dreptul la restricționarea prelucrării) par a fi dificil de îmbinat cu funcționarea blockchain.

 

Recent, autoritatea franceză de supraveghere (CNIL) a publicat un raport privind blockchain și GDPR. Raportul CNIL propune mai multe opțiuni pentru a minimiza riscurile de securitate care apar în urma utilizării tehnologiilor de tip blockchain, inclusiv stocarea majorității datelor relevante “off-chain” pentru a atenua problemele privind păstrarea și ștergerea datelor.
Aceasta pare a fi o abordare comună care este explorată în întreaga lume. Cu toate acestea, CNIL recunoaște că soluțiile propuse necesită o analiză suplimentară și inovație pentru a se asigura că acestea sunt viabile în practică. CNIL subliniază, de asemenea, că tehnologiile de tip blockchain nu ar trebui puse în aplicare decât dacă întreprinderile sunt capabile să stabilească faptul că blockchain este cea mai potrivită tehnologie pentru prelucrarea datelor cu caracter personal.

CNIL consideră că această chestiune are nevoie de o abordare europeană armonizată pentru a se asigura că există o implementare solidă a legislației privind protecția datelor și tehnologia blockchain.

Parlamentul European a reiterat aceste considerente într-o rezoluție recentă privind tehnologiile distribuite și blockchain, solicitând Comisiei Europene și autorităților de supraveghere a protecției datelor să ofere instrucțiuni suplimentare în această privință. Între timp, blockchain promite o revoluție tehnologică, însă capacitatea sa de a respecta această promisiune în practică este în mare măsură neverificată.

https://www.lexology.com/library/detail.aspx?g=bc6ef2bf-ed3c-4c19-89b4-1e71098bf465

http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=TA&reference=P8-TA-2018-0373&language=EN&ring=B8-2018-0397