Luna aceasta, pe 6 noiembrie 2025, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat o hotărâre în domeniul monitorizării de către angajator a apelurilor, SMS-uri și altor date pe telefoanele de serviciu, puse la dispoziția angajaților. Cauza a pornit în Ucraina (Cauza Guyvan vs. Ucraina) și a implicat un angajat al cărui telefon de serviciu a fost monitorizat de către angajator. Abonamentul la telefon era plătit de către angajator. Acesta din urmă, pentru verifica traficul roaming, a solicitat companiei de telefonie informații detaliate cu privire la apelurile și SMS-urile transmise, inclusiv data comunicației, numărul de telefon al destinatarului apelurilor, țara în care au fost utilizate serviciile roaming și durata apelurilor. Angajatul s-a adresat instanțelor de judecată din Ucraina, argumentând, printre altele, că monitorizarea sa electronică a fost nelegală și disproporționată și că datele sale cu caracter personal nu au fost protejate corespunzător.

Acest articol va prezenta situația de fapt din această speță, ce au reținut instanțele naționale și care a fost decizia CEDO.

💡 Te-ar putea interesa și: Monitorizarea electronică a angajaților. În ce condiții este legală?

Ce s-a întâmplat?

Reclamantul a deținut un număr de telefon mobil începând cu anul 2002. Inițial, numărul a fost folosit în scop personal. Ulterior, începând cu anul 2003, numărul de telefon a fost folosit și în scop profesional, fiind plătit de către angajatorul său.

În anul 2010, angajatorul a emis un ordin prin care a stabilit, printre alte aspecte, faptul că serviciile roaming vor fi suportate de către angajator doar dacă angajatul se afla oficial într-o delegație de afaceri. În alte cazuri, costurile serviciilor de roaming trebuiau suportate de către angajat.

În anul 2015, angajatorul a pornit o investigație internă împotriva angajatului pentru motivul că acesta din urmă ar fi utilizat serviciile de roaming contrar procedurii de la locul de muncă. Angajatorul a solicitat companiei de telefonie informații detaliate cu privire la apelurile și SMS-urile transmise, inclusiv data comunicației, numărul de telefon al destinatarului apelurilor, țara în care au fost utilizate serviciile roaming și durata apelurilor.

La data de 11 septembrie 2025, angajatorul a depus o plângere penală împotriva angajatului. Câteva zile mai târziu, angajatul a acționat în instanță angajatorul pe motivul că angajatorul i-ar fi prelucrat datele cu caracter personal contrar legislației.

Implementează GDPR și evită amenzile! 

Ce au decis instanțele naționale?

Instanțele naționale au dat dreptate angajatorului, respingând cererea de chemare în judecată a angajatului. În esență, acestea au considerat că, având în vedere faptul că abonamentul era plătit de angajator, acesta din urmă avea dreptul să monitorizeze datele pentru a verifica dacă se respectă procedurile companiei și dacă s-au efectuat sau nu apeluri în afara țării care să necesite costuri suplimentare de roaming. După ce a epuizat toate căile interne de atac, angajatul s-a adresat cu o cerere la CEDO.

👉 Îți plac articolele noastre? Abonează-te gratuit aici pentru a nu rata nimic!

Ce a decis CEDO?

CEDO a decis că a fost încălcat art. 8 din Convenție privitor la respectarea dreptului la viață privată subliniind că, potrivit unei jurisprudențe constante a Curții, noțiunea de „viață privată” este un concept amplu și în continuă evoluție, care depășește sfera privată a unei persoane și cuprinde, într-o anumită măsură, interacțiunile acesteia în mediul public și profesional. Conform CEDO, noțiunea de „viață privată” include, printre altele, informații privind localizarea unei persoane. Mai departe, CEDO precizează că datele privind localizarea unui angajat sunt date cu caracter personal, chiar dacă sunt prelucrate la locul de muncă.

În esență, CEDO a considerat că a fost încălcat dreptul la viață privată al angajatului deoarece cantitatea de date colectată de către angajator nu a fost limitată la minimul necesar pentru verificarea unor apeluri telefonice de roaming. Din ansamblul datelor obținute de la compania de telefonie mobilă, angajatorul a putut afla datele de localizare ale angajatului, precum și numerele de telefon cu care acesta a purtat conversații. Conform Curții, aceste date nu erau necesare pentru a verifica dacă angajatul a utilizat serviciile de roaming cu încălcarea procedurilor interne.

Decizia CEDO trebuie înțeleasă în contextul în care respectivul număr de telefon era folosit atât în scop profesional, cât și, cu acordul angajatorului, în scop personal.

Importanță practică

Această hotărâre conduce la concluzia că angajatorii trebuie să respecte anumite reguli atunci când monitorizează telefoanele de serviciu utilizate de angajați, în special atunci când acestea sunt folosite în scop mixt (profesional și personal). Astfel, pe de o parte, monitorizarea trebuie limitată la datele strict necesare. Colectarea de date nenecesare vor încălca legislația. Pe de altă parte, angajatorii trebuie să acorde o importanță deosebită protecției datelor cu caracter personal atunci când telefoanele sunt utilizate în scop mixt (profesional și personal) deoarece o utilizare personală a dispozitivelor poate conduce către imixtiuni nejustificate în viața privată a angajaților.

💡Vrei să afli mai multe despre monitorizarea electronică a angajaților și respectarea legislației? Dacă da, atunci citește acest articol!

👉 Dorești să externalizezi implementarea GDPR către un profesionist? Atunci consultă oferta noastră de servicii de implementare GDPR & DPO!