Aici descoperim
dreptul tehnologiei

pile-3d-popular-social-media-logos_1379-881.jpg

Pe Facebook, oricine este liber să transmită și să primească orice fel de informație. Ce se întâmplă însă atunci când avem de a face cu expresii jignitoare privitoare la propria persoană? Cum tratează instanțele din România această situație?

Dreptul la imagine al persoanelor în România

În dreptul român, dreptul la imagine al persoanelor este reglementat în cadrul art. 73 din Codul civil. Conform art. 73 din Codul civil, orice persoană are dreptul la propria imagine. În acest sens, conform alin. (2) din prezentul articol, în exercitarea dreptului la propria imagine, persoana poate să interzică sau să împiedice reproducerea (în orice mod) a înfățișării sale fizice sau o vocii ori utilizarea unei asemenea reproduceri (a se vedea în acest sens Codul civil român).

Legea fundamentală a României, reprezentată de Constituția statului, face referire la dreptul la imagine al persoanelor prin raportare la libertatea de exprimare. Astfel, la nivel intern, libertatea de exprimare nu poate să prejudicieze în niciun fel, următoarele atribute ale persoanelor:

  • Demnitatea;
  • Onoarea;
  • Viața particulară;
  • Dreptul la propria imagine.

 

 

Dreptul la imagine în jurirsprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO)

În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), dreptul la imagine a fost analizat și tratat în detaliu prin intermediul cauzelor aflate pe rolul instanței internaționale. Un caz prin care s-a constatat încălcarea dreptului la imagine este reprezentat de Cauza Peck împotriva Marii Britanii. În prezenta cauză, în mass-media au fost dezvăluite imaginile surprinse cu o cameră de televiziune cu circuit închis, care se afla instalată pe stradă. Imaginile îl surprindeau pe reclamant cu un cuțit în mână. Acest fapt a determinat publicarea și difuzarea în mass-media a acestor imagini, imagini ce îl prezentau pe reclamant într-o situație incriminatorie. În atare cauză, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a constatat încălcarea art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CoEDO) privitor la viața privată a persoanelor (a se vedea în acest sens platforma echr.coe.int). Conform art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a domiciliului său și a corespondenței sale. Concluzia instanței internaționale a fost în sensul că viața privată a persoanei este încălcată atunci când aceasta este suprinsă în imagini într-o situație incriminatorie, imagini care ulterior ajung să fie transmise în mass-media și prezentate în maniera dorită (fără existența consimțământului persoanei).

Ce se întâmplă însă în cazul în care violarea dreptului la imagine se realizează prin intermediul platformelor de socializare? Cu privire la acest aspect, vom detalia în cele ce urmează.

 

Te-ar putea interesa și:

 

 

Facebook – spațiu public sau privat?

În conformitate cu Decizia nr. 4546/2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție din România, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, platforma de socializare Facebook a fost declarată ca fiind spațiu public. Argumentele Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt următoarele:

  • Facebook, prin structura sa, reprezintă o rețea informațională, o ,,rețea de socializare receptivă perpetuu în web”;
  • Utilizatorii platformei de socializare pot să interacționeze în mod liber, această interacțiune neputând fi limitată sau interzisă;
  • Rețeaua, prin natura sa, este destinată accesului publicului sau oricărui utilizator;
  • Informațiile publicate, chiar într-un grup restrâns, pot să fie ușor aduse la cunoștința publicului prin procedeele de distribuire (share-uire a informațiilor);
  • Mesajele publicate pe platforma de socializare pot să fie aduse cu ușurință la cunoștința publicului, prin transmiterea în mass-media (a se vedea în acest sens https://www.clujust.ro/).

Instanțele naționale au decis că platforma de socializare Facebook constituie spațiu public, apelând la argumentul conform căruia structura platformei Facebook permite libera interacțiune și libera răspândire de informații, accesul realizându-se în mod facil și, prin procesul de distribuire (share-uire) a informațiilor, orice lucru poate fi adus la cunoștința publicului larg. Acest din urmă fapt include și transmiterea informațiilor prezentate (imagini, notițe, videoclipuri, sondaje, evenimente din viața personală, informații cu privire la propria persoană) în mass-media.

Expresiile jignitoare pe Facebook și sancționarea lor

Expresiile jignitoare publicate pe Facebook pot să fie sancționate inclusiv la nivelul instanțelor de judecată prin acordarea de daune morale reprezentând prejudiciul de imagine adus persoanei față de care au fost făcute jignirile. La nivel intern, este relevantă Sentința civilă nr. 250/2017 pronunțată de judecătoria Gura Honț. Instanța națională statuează că:

  • Lipsa indicării unui nume într-o postare pe Facebook nu constituie o atingere a dreptului la propria imagine; per a contrario, indicarea numelui persoanei/persoanelor într-o postare pe facebook prin care se aduc expresii jignitoare și se prejudiciază imaginea acesteia/acestora, reprezintă o atingere a dreptului la imagine;
  • Pentru ca răspunderea să existe este necesară îndeplinirea următoarelor condiții:
  • Existența unui prejudiciu. Prejudiciul produs reprezintă dauna provocată persoanei asupra căreia s-au făcut afirmațiile calomnioase/prejudiciabile. Prejudiciul poate să fie determinat sau determinabil. Prejudiciul este determinat când el poate să fie individualizat, stabilit în mod concret, prin mijloace facile. Prejudiciul este considerat a fi determinabil în măsura în care el poate să fie anticipat, prevăzut;
  • Existența unei fapte ilicite. Fapta comisă trebuie să fie una ilicită, adică contrară normelor în vigoare. Astfel, întrebuințarea de expresii jignitoare cu privire la o persoană juridică care determină ulterior scăderea încrederii colaboratorilor/clienților/cumpărătorilor constituie un prejudiciu de imagine însemnat pentru persoană juridică în cauză și produce prejudicierea acesteia inclusiv la nivel pecuniar;
  • Existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu. Fapta ilicită săvârșită trebuie să determine astfel producerea prejudiciului. În acest sens prin utilizarea de expresii jignitoare persoanei în cauză i se produce un prejudiciu de imagine;
  • Existența vinovăției celui care cauzează prejudiciul. Fapta ilicită trebuie să fie comisă cu vinovăție. La fel ca în materia penală, vinovăția constituie temeiul pentru tragerea la răspundere a persoanelor;
  • Existența capacității delictuale a celui ce a săvârșit fapta ilicită.

 

Te-ar putea interesa și:

 

Vrei să înveți cum să implementezi corect GDPR? Îți recomandăm cursul nostru online cu 28 de module care acoperă integral, teoretic și practic, materia. La finalul cursului vei obține certificatul de absolvire și documentația GDPR (șabloane editabile în Word și Excel) pentru a implementa cu succes. Află mai multe aici 

 

 

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori. Pentru consultații juridice, ne puteți contacta aici]



young-women-showing-facebook-icon_53876-71136.jpg

În secolul vitezei faptul că oferim informații poate părea un lucru obișnuit. Pe de altă parte, faptul că nu cunoaștem cum vor fi ele procesate sau utilizate, reprezintă o problemă însemnată. De aceea, pentru prevenirea oricăror temeri în materie de colectare și utilizare a informațiilor, platforma de socializare Facebook a prevăzut și modalitatea de colectare și de utilizare a datelor în cadrul Politicii de utilizare a datelor.

Informațiile colectate de către platforma de socializare Facebook

Conform politicii de utilizare a datelor, platforma de socializare Facebook colectează și procesează informațiile noastre personale. Informațiile colectate de platforma de socializare Facebook sunt următoarele:

  • Informații furnizate personal sau furnizate de alte persoane. În această categorie sunt incluse informațiile oferite la crearea unui cont sau la distribuirea unui anumit conținut. De asemenea, sunt colectate și informațiile privitoare la fișierele și informațiile încărcate online;
  • Informațiile cu privire la evenimentele din viața personală, orientările religioase și politice, starea de sănătate. În privința acestor informații se instituie o protecție specială;
  • Informațiile privitoare la paginile accesate, la grupurile și produsele promovate în cadrul acestora. În această categorie intră și agenda telefonică, jurnalul de apeluri, istoricul de mesaje text;
  • Informații despre conținutul vizualizat, acțiunile întreprinse, persoanele cu care interacționăm (inclusiv ora și durata acestor activități);
  • Informații privitoare la achizițiile sau tranzacțiile efectuate prin intermediul platformei, numărul cardului de debit, informații cu privire la cont, informațiile legate de facturare, livrare și de contact;
  • Informații privind conținutul sau comunicările, care sunt furnizate de alte persoane (când alte persoane distribuie sau adaugă comentarii la o fotografie în care suntem etichetați);
  • Informațiile cu privire la telefoanele sau alte dispozitive contectate la internet și care sunt integrate cu produsele Facebook;
  • Informații cu privire la produsele prezentate în scopul personalizării conținutului lor (reclamele afișate).

 

Te-ar putea interesa și:

 

Informațiile sunt enunțate cu titlu limitativ.

A se vedea mai multe categorii de informații colectate de către platforma Facebook accesând https://www.facebook.com/privacy/explanation.

 

 

Cum sunt utilizate informațiile furnizate către Facebook?

Informațiile furnizate către platforma de socializare Facebook vor fi utilizate, potrivit politicii de confidențialitate, după cum urmează:

  • În scopul îmbunătățirii și al personalizării produselor prezentate în online. Prin îmbunătățire se înțelege prezentarea de sugestii de grupuri sau evenimente care ar putea să reprezinte subiecte de interes pentru utilizatori;
  • În scopul simplificării accesului, prin completarea automată a informațiilor de înregistrare, precum numărul de telefon, adresa de e-mail, numele și prenumele și alte asemenea date;
  • În scopul personalizării reclamelor, utilizând informațiile cu privire la locație (persoanele aflate în apropriere, locurile vizitate, afacerile din apropierea locurilor respective);
  • În scopul dezvoltării și al îmbunătățirii produselor prezentate, incluzând în această categorie și realizarea de sondaje;
  • În scopul recunoașterii în mod facil în fotografii a persoanelor, prin utilizarea funcției de recunoaștere facială. Această funcție, conform politicii Facebook, se bucură de protecție specială în conformitate cu prevederile legislative ale Uniunii Europene ;
  • În scopul personalizării și selectării reclamelor și ofertelor de interes, prin utilizarea informațiilor despre interesele, acțiunile și conexiunile personale;
  • În scopul ajutării promotorilor și partenerilor să măsoare eficacitatea și distribuirea reclamelor, pentru a înțelege care sunt tipurile de persoane ce le utilizează serviciile;
  • În scopul promovării siguranței și securității prin utilizarea datelor pentru investigarea activităților suspecte sau încălcării condițiilor sau politicilor Facebook;
  • În scopul realizării și susținerii cercetării și inovării în domeniile legate de bunăstarea socială generală, progresul tehnologic, interesul public, sănătatea și bunăstarea oamenilor.

Informațiile sunt enunțate cu titlu limitativ.

A se vedea mai multe categorii de informații colectate de către platforma Facebook accesând https://www.facebook.com/privacy/explanation.

 

 

#Privacyconcerns sau preocupări în materie de protecție a vieții private

Preocupările privind protecția vieții private în sfera online-ului sunt întemeiate. Astfel, utilizatorii platformelor de socializare trebuie să cunoască faptul că viața privată se termină acolo unde începe Facebook. Iar aceste susțineri se întemeiază pe Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 4546/27 noiembrie 2016, Secția de Contencios administrativ și fiscal, care a hotărât faptul că profilul personal de Facebook este spațiu public. Acest fapt presupune inclusiv situația în care o persoană poate să fie trasă la răspundere juridică pentru opiniile exprimate pe profilul de Facebook despre o altă persoană, în măsura în care ele se dovedesc a produce un prejudiciu. În acest sens, s-a apreciat de către instanțele naționale faptul că o faptă este considerată a fi săvârșită în public și în situația în care locul săvârșirii faptei ar aparține unei colectivități umane sau atunci când acesta provine de la o colectivitate umană (a se vedea în acest sens legal-land.ro, Facebook este spațiu public). În aprecierea faptului că rețeaua de socializare Facebook este spațiu public, instanțele naționale au constatat că mesajele postate pe o rețea de socializare care prin natura sa este destinată accesului oricărui utilizator sau al publicului este de asemenea destinată și utilizatorilor considerați ,,utilizatori intermediari”. Totodată, posibilitatea de răspândire (share-uire) a unei imagini, a unui mesaj ca urmare a accesării unui profil de Facebook, face ca mesajul sau imaginea transmisă să devină una publică, inclusiv prin transmiterea sa către mass-media.

Preocupările privind protecția vieții private reprezintă elemente de actualitate în sfera Dreptului internetului și în materie contencioasă, interferența dintre acesta două ramuri (platformă online – viață privată) având efect hotărâtor asupra persoanei.

Te-ar putea interesa și:

 

Vrei să înveți cum să implementezi corect GDPR? Îți recomandăm cursul nostru online cu 28 de module care acoperă integral, teoretic și practic, materia. La finalul cursului vei obține certificatul de absolvire și documentația GDPR (șabloane editabile în Word și Excel) pentru a implementa cu succes. Află mai multe aici 

 

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori. Pentru consultații juridice, ne puteți contacta aici]



likes-social-media_53876-90243.jpg

Hotărârea în cauza C-18/18
Eva Glawischnig-Piesczek/Facebook Ireland Limited

Dreptul Uniunii nu se opune ca un furnizor de servicii de stocare-hosting precum
Facebook să fie obligat să elimine comentarii identice și, în anumite condiții,
echivalente cu un comentariu care a fost declarat anterior ilicit

Dreptul Uniunii nu se opune nici ca o astfel de somație să producă efecte la scară mondială, în
cadrul dreptului internațional relevant, de care statele membre au sarcina să țină seama

 

Doamna Eva Glawischnig-Piesczek, care era deputată în Nationalrat (Consiliul Național, Austria), președintă a grupului parlamentar „die Grünen” (Verzii) și purtător de cuvânt la nivel federal al acestui partid politic, a chemat în judecată Facebook Ireland în fața instanțelor austriece. Ea a solicitat ca Facebook să fie obligat să șteargă un comentariu publicat de un utilizator al acestei rețele sociale care aducea atingere onoarei sale, precum și afirmațiile identice și/sau cu conținut echivalent.

Utilizatorul Facebook în cauză a distribuit, pe pagina sa personală, un articol din revista austriacă de informații online oe24.at, intitulat „Verzii în favoarea menținerii unui venit minim pentru refugiați”. Acest fapt a avut ca efect generarea pe această pagină a unei „imagini în miniatură” a site-ului de origine, cuprinzând titlul acestui articol, un scurt rezumat al acestuia, precum și o fotografie a doamnei Glawischnig-Piesczek. Același utilizator a mai publicat, în legătură cu acest articol, un comentariu redactat în termeni despre care instanțele austriece au constatat că erau de natură să aducă atingere onoarei doamnei Glawischnig-Piesczek, să o denigreze și să o calomnieze. Această contribuție putea fi consultată de fiecare utilizator al Facebook.

În această situație, Oberster Gerichtshof (Curtea Supremă, Austria) solicită Curții de Justiție să interpreteze Directiva privind comerțul electronic.

Potrivit acestei directive, furnizorii serviciilor de stocare, precum Facebook, nu sunt responsabili pentru informațiile stocate atunci când nu au cunoștință de caracterul lor ilicit sau atunci când acționează prompt pentru a le retrage sau pentru a bloca accesul la acestea de îndată ce iau cunoștință de acest caracter. Această exonerare nu aduce însă atingere posibilității ca furnizorul de servicii de stocare să fie obligat să pună capăt unei încălcări sau să o prevină, inclusiv prin eliminarea informațiilor ilicite sau prin blocarea accesului la acestea din urmă. În schimb, directiva interzice să se impună furnizorilor serviciilor de stocare obligația de a supraveghea, în general, informațiile pe care le stochează sau de a căuta în mod activ fapte sau circumstanțe din care să rezulte că activitățile sunt ilicite.

 

 

Prin hotărârea pronunțată astăzi, Curtea răspunde Oberster Gerichtshof că Directiva privind comerțul electronic, care urmărește să instaureze un echilibru între diferitele interese existente, nu se opune posibilității ca o instanță dintr-un stat membru să oblige un furnizor de servicii de stocare-hosting:

  • să elimine informațiile pe care le stochează și al căror conținut este identic cu cel al unei informații declarate anterior ilicite sau să blocheze accesul la acestea, oricare ar fi autorul cererii de stocare a acestor informații;
  • să elimine informațiile pe care le stochează și al căror conținut este echivalent cu cel al unei informații declarate anterior ilicite sau să blocheze accesul la acestea, în măsura în care supravegherea și căutarea informațiilor vizate de o astfel de somație sunt limitate la informații care transmit un mesaj al cărui conținut rămâne în esență neschimbat în raport cu cel care a condus la constatarea caracterului ilicit și care cuprind elementele specificate în somație, iar diferențele din formularea acestui conținut echivalent în raport cu cea care caracterizează informația declarată anterior ilicită nu sunt de natură să îl constrângă pe furnizorul serviciilor de stocare-hosting să efectueze o apreciere autonomă a acestui conținut (furnizorul serviciilor poate astfel să recurgă la tehnici și la mijloace de căutare automatizate);
  • să elimine informațiile la care se referă somația sau să blocheze accesul la acestea la nivel mondial, în cadrul dreptului internațional relevant de care statele membre au sarcina să țină seama.

Sursa Curia 

 

Te-ar putea interesa și:

 

 

Vrei să înveți cum să implementezi corect GDPR? Îți recomandăm cursul nostru online cu 28 de module care acoperă integral, teoretic și practic, materia. La finalul cursului vei obține certificatul de absolvire și documentația GDPR (șabloane editabile în Word și Excel) pentru a implementa cu succes. Află mai multe aici 

 

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori. Pentru consultații juridice, ne puteți contacta aici]



paper-cut-outs-social-networking-icons-with-like-icon-wooden-table_23-2147841366.jpg

Utilizarea rețelelor de socializare a devenit o obișnuință pentru fiecare persoană în parte. De la verificarea notificărilor primite, până la conversațiile în sfera virtuală, internetul a început să acapareze întru totul mintea umană. O astfel de practică a început să fie sancționată de către angajatori, inclusiv prin decizii de concediere. Dar poate o astfel de decizie să fie una legitimă?

Monitorizare sau viață privată?

În raportul drept la monitorizare – drept la viață privată trebuie să primeze dreptul la viața privată. Cel puțin, astfel este receptată această situație în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Prin Hotărârea nr. 61496/08 din septembrie 2017, în cauza Bărbulescu contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că acțiunea de monitorizare a comunicărilor angajatului, alături de consultarea conținutului, care au avut ca scop justificativ concedierea angajatului, au adus atingere vieții private (a se vedea Hotărârea nr. 61496/08 din 2 septembrie 2017 a Curții Europene a Drepturilor Omului, platformă online hudoc.echr.coe.int).

Situația faptică este următoarea:

  • Angajatul unei societăți din România a utilizat contul de Yahoo Messenger în timpul serviciului;
  • Contul a fost utilizat în scopul de a răspunde întrebărilor primite de la clienții societății comerciale în cadrul căruia era angajat, dar și în purtarea de conversații cu fratele și logodnica acestuia;
  • Asupra acțiunilor sale s-a început monitorizarea de către societatea comercială în cauză;
  • Angajatul a fost anunțat cu privire la monitorizarea sa;
  • Angajatului i s-a pus în vedere și faptul că utiliza internetul în scopuri personale;
  • Regulamentul intern al societății comerciale prevedea faptul că este interzisă utilizarea internetului în timpul serviciului în scopuri personale;
  • Angajatului i s-a aplicat sancțiunea concedierii.

Te-ar putea interesa și:

Ulterior, adresându-se Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), s-a constatat faptul că înregistrările conversațiilor angajatului le includeau și pe cele pe care acesta le efectuase cu fratele sau logodnica sa, deci intrau în sfera conversațiilor private. Cu toate acestea, CEDO a constatat că nu a existat nicio încălcare a art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CoEDO) privind dreptul la respectarea vieții private și de familie. Conform art. 8 din prezenta Convenție, orice persoană are:

  • Dreptul la respectarea vieții sale private și de familie;
  • Dreptul la respectarea domiciliului său;
  • Dreptul la respectarea corespondenței sale.

De asemenea, amestecul autorităților publice în exercitarea dreptului la viață privată și de familie nu este admis. Derogarea se face numai în situația în care:

  • Amestecul autorităților publice în exercitarea dreptului este prevăzut de lege;
  • Amestecul constituie o măsură necesară (într-o societate democratică) pentru subdomenii precum: securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii, prevenirea faptelor de natură penală, protecția sănătății, protecția drepturilor și a libertăților altor persoane (a se vedea Convenția Europeană a Dreptuilor Omului, platformă online echr.coe.int).

Folosești supraveghere CCTV pentru a supraveghea angajații la locul de muncă, dar nu ai implementat încă GDPR? Află mai multe despre soluția noastră aici. 

 

Care a fost motivarea Curții Europene a Drepturilor Omului?

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că autoritățile naționale nu au acordat protecția adecvată drepturilor reclamantului (ale angajatului) la respectarea vieții private. S-a constatat astfel că a existat o încălcare a art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Cu privire la această soluție a Curții au existat și opinii divergente, distincte.

Prin opinia divergentă a judecătorilor Curții Europene a Drepturilor Omului s-a constatat în primă etapă că, deși solicitantul (angajat al societății comerciale) a cerut instanțelor naționale desființarea deciziei de concediere – fără a se materializa într-o soluție favorabilă acestuia, nici la nivel internațional nu s-a putut constata o încălcare a vieții private prin accesul și monitorizarea de către societatea comercială în cauză a conversațiilor sale.

 

Raționamentul ,,divergent” al Curții Europene a Drepturilor Omului a fost următorul:

  • Monitorizarea angajatului de către angajator s-a desfășurat pe o perioadă limitată în timp;
  • Monitorizarea a avut ca obiect strict activitățile de comunicare electronică și internet ale angajatului;
  • Rezultatele obținute din operațiunea de monitorizare au fost utilizat exclusiv în scopul procedurii disciplinare;
  • Numai angajatorul a avut acces la conținutul comunicărilor angajatului, nicio altă persoană din cadrul societății nu a luat cunoștință de conținutul lor;
  • Nu s-a făcut nicio dovadă în sensul că acel conținut al comunicărilor angajatului a fost dezvăluit altor persoane (colegilor acestuia);
  • Angajatul a încălcat regulamentul intern al societății comerciale în cauză, care prevedea că este interzisă utilizarea calculatoarelor în scopuri personale;
  • Angajatul a fost informat cu privire la monitorizarea sa;
  • Angajatul a afirmat în fața Curții Europene a Drepturilor Omului că știa faptul că utilizarea calculatorului în scopuri private, personale, era interzisă;
  • Instanțele naționale au constatat corect că obiectul legal pe care angajatorul l-a urmărit în monitorizarea comunicărilor angajatului a fost reprezentat de exercitarea dreptului și a datoriei de a asigura buna conducere a companiei (a se vedea integral la hudoc.echr.coe.int, Cauza Bărbulescu contra României).

O parte dintre judecătorii Curții a decis (în opinie divergentă), având în vedere raportul prioritate a intereselor angajatorului – prioritate a intereselor salariatului, faptul că instanțele naționale au acționat în marja de apreciere a statului român, instanțele naționale considerând legală decizia de concediere. Prin urmare, prin opinia divergentă a judecătorilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) s-a concluzionat faptul că nu s-a produs nicio încălcare a art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CoEDO).

Curtea s-a pronunțat în favoarea încălcării dreptului la viață privată și familială cu 11 voturi contra 6. De asemenea, a hotărât cu 16 voturi la 1 că satisfacția justă pentru prejudiciul moral cauzat angajatului (reclamant)  este reprezentată de constatarea încălcării art. 8 din Convenție. Cu 14 voturi la 3 a reținut că statul pârât va plăti reclamantului suma de 1365 de euro pentru costuri și cheltuieli , în termen de 3 luni (a se consulta hudoc.echr.coe.int, Case of Bărbulescu v. Romania).

Te-ar putea interesa și:

 

 

Vrei să înveți cum să implementezi corect GDPR? Îți recomandăm cursul nostru online cu 28 de module care acoperă integral, teoretic și practic, materia. La finalul cursului vei obține certificatul de absolvire și documentația GDPR (șabloane editabile în Word și Excel) pentru a implementa cu succes. Află mai multe aici 

Vrei să înveți cum să implementezi corect GDPR în domeniul meidcal? Îți recomandăm cursul online creat de specialiștii GDPR în domeniu medical care poate fi accesat aici.

 

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori. Pentru consultații juridice, ne puteți contacta aici]



people-holding-social-media-icons_53876-63368.jpg

Hotărârea în cauza C-40/17
Fashion ID GmbH & Co. KG/Verbraucherzentrale NRW eV

 

Administratorul unui site internet echipat cu butonul „îmi place” al Facebook poate
fi operator, împreună cu Facebook, în privința colectării și a transmiterii către
Facebook a datelor cu caracter personal ale vizitatorilor site-ului său

În schimb, acesta nu este, în principiu, operator în ceea ce privește prelucrarea ulterioară a
acestor date de către Facebook singur

Fashion ID, întreprindere germană care comercializează online articole de modă, a inserat pe siteul său internet butonul „îmi place” al  Facebook. Această inserare pare să fi avut drept consecință faptul că, atunci când un vizitator consultă site-ul internet al Fashion ID, date cu caracter personal ale acestui vizitator sunt transmise către Facebook Ireland. Se pare că această transmitere se realizează fără ca respectivul vizitator să fie conștient de ea și indiferent dacă el este membru al rețelei sociale Facebook sau dacă a clicat pe butonul „îmi place”.

Verbraucherzentrale NRW, asociație germană de utilitate publică pentru apărarea intereselor consumatorilor, reproșează societății Fashion ID că a transmis societății Facebook Ireland date cu caracter personal aparținând vizitatorilor site-ului său internet, pe de o parte, fără consimțământul acestora din urmă și, pe de altă parte, cu încălcarea obligațiilor de informare prevăzute de dispozițiile referitoare la protecția datelor personale.

Sesizat cu litigiul, Oberlandesgericht Düsseldorf (Tribunalul Regional Superior din Düsseldorf, Germania) solicită Curții să interpreteze mai multe dispoziții ale vechii directive din 1995 privind protecția datelor (care rămâne aplicabilă acestei cauze și care a fost înlocuită de Regulamentul General din 2016 privind Protecția Datelor aplicabil de la 25 mai 2018).

 

În hotărârea sa de astăzi, Curtea precizează, mai întâi, că vechea directivă privind protecția datelor nu se opune ca asociațiilor pentru apărarea intereselor consumatorilor să li se confere dreptul de a introduce acțiuni în justiție împotriva autorului prezumat al unei atingeri aduse protecției datelor cu caracter personal. Curtea arată că noul regulament general privind protecția datelor prevede în prezent în mod expres o asemenea posibilitate.

Curtea constată în continuare că Fashion ID pare să nu poată fi considerată operator în privința operațiunilor de prelucrare de date efectuate de Facebook Ireland după transmiterea lor către aceasta din urmă. Astfel, este exclus, la prima vedere, ca Fashion ID să stabilească scopurile și mijloacele acestor operațiuni.

În schimb, Fashion ID poate fi considerată operator împreună cu Facebook Ireland în privința operațiunilor de colectare și de dezvăluire prin transmitere către Facebook Ireland a datelor în cauză, din moment ce se poate considera (sub rezerva verificărilor pe care urmează să le efectueze Oberlandesgericht Düsseldorf) că Fashion ID și Facebook Ireland le determină împreună scopurile și mijloacele. 

Te-ar putea interesa și:

Se pare printre altele că inserarea de către Fashion ID a butonului „îmi place” al Facebook pe siteul său internet îi permite să optimizeze publicitatea pentru produsele sale făcându-le mai vizibile pe rețeaua socială Facebook atunci când un vizitator al site-ului său internet clichează pe butonul respectiv. Tocmai pentru a putea beneficia de acest avantaj comercial, Fashion ID, prin inserarea unui asemenea buton pe site-ul său internet, pare să își fi dat consimțământul, cel puțin implicit,pentru colectarea și dezvăluirea prin transmitere a datelor cu caracter personal ale vizitatorilor site-ului său. Astfel, aceste operațiuni de prelucrare par să fie efectuate în interesul economic atât al Fashion ID, cât și al Facebook Ireland, pentru care posibilitatea de a dispune de aceste date în propriile scopuri comerciale constituie contrapartida avantajului oferit societății Fashion ID.

Curtea subliniază că administratorul unui site internet, cum este Fashion ID, în calitate de operator asociat în privința anumitor operațiuni de prelucrare a datelor vizitatorilor site-ului său, precum colectarea datelor și transmiterea lor către Facebook Ireland, trebuie să furnizeze, la momentul colectării, anumite informații acestor vizitatori, cum ar fi, de exemplu, identitatea sa și scopurile prelucrării. Dacă folosești butonul like de la Facebook, ar trebui să explici acest lucru vizitatorului pe site. Află cum să redactezi și să implementezi corect politica de confidențialitate pe site-ul tău aici

Curtea oferă de asemenea precizări în privința a două dintre cele șase cazuri de prelucrare legitimă a datelor cu caracter personal, prevăzute de directivă.

Astfel, în ceea ce privește cazul în care persoana vizată și-a dat consimțământul, Curtea decide că administratorul unui site internet, cum este Fashion ID, trebuie să obțină acest consimțământ în prealabil (numai) pentru operațiunile în privința cărora este operator asociat, și anume colectarea și transmiterea datelor.

În ceea ce privește cazurile în care prelucrarea de date este necesară pentru realizarea unui interes legitim, Curtea decide că fiecare dintre persoanele care au calitatea de operator asociat în privința prelucrării, și anume administratorul site-ului internet și furnizorul modulului social, trebuie să urmărească, prin intermediul colectării și al transmiterii datelor cu caracter personal, un interes legitim pentru ca aceste operațiuni să fie justificate în privința sa.

 

Te-ar putea interesa și:

Sursa Curia

 


 

Vrei să înveți cum să implementezi corect GDPR? Îți recomandăm cursul nostru online cu 28 de module care acoperă integral, teoretic și practic, materia. La finalul cursului vei obține certificatul de absolvire și documentația GDPR (șabloane editabile în Word și Excel) pentru a implementa cu succes. Află mai multe aici 

Vrei să înveți cum să implementezi corect GDPR în domeniul medical? Îți recomandăm cursul online creat de specialiștii GDPR în domeniu medical care poate fi accesat aici.

 

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori. Pentru consultații juridice, ne puteți contacta aici]


jbareham_180405_1777_facebook_0003.0-1200x800.jpg

Autoritea de supraveghere a prelucrării datelor din Italia a amendat Facebook cu un milion de euro pentru încălcarea legislației naționale italiene cu privire la protecția datelor cu caracter personal, în legătură cu scandalul Cambridge Analytica.

Anul trecut s-a aflat că datele personale a aproape 87 de milioane de utilizatori Facebook au fost culese ilegal de către o aplicație de data mining cu scop politic, Cambridge Analytica.

Aceste acuzații au apărut înainte de aplicarea directă a Regulamentului GDPR din 25 mai 2018  care prevede amenzi de până la 20.000.ooo euro, astfel justificându-se amenda relativ mică aplicată Facebook în acest caz. Autoritatea de supraveghere din Italia și-a întemeiat amenda pe legislația națională în vigoare înainte de aplicarea GDPR, amendând Facebook cu un milion de euro.

 

 

Autoritatea de supraveghere din Italia precizează că 57 de utilizatori Facebook au downloadat Testul Thisisyourdigitallife, test psihologic folosit pentru a colecta în masă datele personale ale utilizatorilor platformei, date care ar fi fost folosite ulterior pentru manipularea campaniilor electorale. Facebook a permis acestei aplicații accesul la lista de prieteni a fiecărei persoane care a descărcat aplicația, în consecință, potrivit Autorității de supraveghere din Italua, datele a 214,077 italieni au fost prelucrate, în lipsa consimțământului sau al altui temei legal, de către aplicație.

Potrivit informațiilor transmise de Autoritatea de supraveghere din italia, cuantumul amenzii a fost stabilit luându-se în calcul numărul utilizatorilor afectați, situația economică a Facebook și numărul utilizatorilor globali și italieni ai companiei. 

Anul trecut, Facebook a fost amendată de Autoritatea de Concurență din Italia cu 10 milioane de euro pentru vânzarea datelor personale fără a informa corect utilizatorii.

Totodată, în 2017, Facebook a fost amendat cu 3 milioane de euro pentru partajarea ilegală a datelor utilizatorilor cu Whatsapp.

Vrei să înveți cum să implementezi corect GDPR și să eviți amenzile? Îți recomandăm cursul nostru online cu 28 de module care acoperă integral, teoretic și practic, materia. La finalul cursului vei obține certificatul de absolvire și documentația GDPR (șabloane editabile în Word și Excel) pentru a implementa cu succes. Află mai multe aici 

Sursa

 


 

Te-ar putea interesa și:


Pot-accesa-e-mailul-unui-angajat-dupa-ce-a-parasit-locul-de-munca_.png

Potrivit avocatului general Szpunar, Facebook poate fi obligată să caute și să
identifice toate comentariile identice cu un comentariu calomnios a cărui
nelegalitate a fost constatată, precum și comentarii echivalente în măsura în care
acestea din urmă provin de la același utilizator

În speță, dreptul Uniunii invocat nu reglementează aspectul dacă Facebook poate fi obligată să
elimine comentariile în cauză la nivel mondial

 

Doamna Eva Glawischnig-Piesczek, care era deputată în Nationalrat (Consiliul Național austriac), președintă a grupului parlamentar die Grünen („Verzii”) și purtător de cuvânt al acestui partid la nivel federal, a solicitat instanțelor austriece să pronunțe o ordonanță privind măsuri provizorii prin care să oblige Facebook să oprească publicarea unui comentariu calomnios.

Astfel, un utilizator al Facebook a publicat, pe pagina sa personală, un articol al revistei austriece de informații online oe24.at intitulat „Verzii: în favoarea menținerii unui venit minim pentru refugiați”. Această publicare a avut ca efect generarea pe Facebook a unei „imagini în miniatură” a site-ului oe24.at, cuprinzând titlul și un scurt rezumat ale acestui articol, precum și o fotografie a doamnei Glawischnig-Piesczek. Acest utilizator a publicat în plus, cu privire la articolul respectiv, un comentariu degradant referitor la doamna Glawischnig-Piesczek. Informațiile respective puteau ficonsultate de orice utilizator al Facebook.

Întrucât Facebook nu a reacționat la cererea sa de a șterge acest comentariu, doamna Glawischnig-Piesczek a solicitat obligarea Facebook la încetarea publicării și/sau a distribuirii de fotografii cu aceasta atunci când în mesajul care le însoțește apar afirmații identice cu comentariul
în discuție și/sau cu „conținut echivalent”.

Întrucât instanța de prim grad a pronunțat ordonanța privind măsuri provizorii solicitată, Facebook a blocat în Austria accesul la informația publicată inițial.

Oberster Gerichtshof (Curtea Supremă, Austria), sesizată în cele din urmă cu această cauză, consideră că afirmațiile în discuție urmăreau să aducă atingere onoarei doamnei GlawischnigPiesczek, să o insulte și să o calomnieze.

 

Te-ar putea interesa și:

 

 

Întrucât instanța de trimitere este chemată să se pronunțe cu privire la aspectul dacă somația de încetare poate fi de asemenea extinsă, la nivel mondial, la afirmațiile cu formulare identică și/sau cu conținut echivalent de care Facebook nu are cunoștință, Oberster Gerichtshof a solicitat Curții de justiție să interpreteze în acest context directiva privind comerțul electronic2.

Potrivit acestei directive, un furnizor de servicii de hosting (și, așadar, un administrator al unei platforme de rețea socială3, precum Facebook) nu este în principiu responsabil pentru informațiile stocate de terți pe serverele sale în cazul în care nu are cunoștință de caracterul lor nelegal. Cu toate acestea, odată informat cu privire la nelegalitatea lor, el trebuie să le elimine sau să blocheze accesul la acestea. În plus, directiva prevede că nu i se poate impune unui furnizor de servicii de hosting o obligație generală de supraveghere a informațiilor pe care le stochează sau o obligație generală de a căuta în mod activ faptele sau circumstanțele care indică activități ilicite.

În concluziile sale de astăzi, avocatul general Maciej Szpunar consideră că directiva privind comerțul electronic nu se opune ca un furnizor de servicii de hosting care administrează o platformă de socializare, precum Facebook, să fie obligat, printr-o somație, să caute și să identifice, printre toate informațiile difuzate de utilizatorii acestei platforme, informațiile identice cu cea calificată drept ilicită de o instanță care a emis această somație.

 

Potrivit avocatului general, această abordare permite asigurarea unui just echilibru între drepturile fundamentale în cauză, și anume protecția vieții private și a drepturilor referitoare la personalitate, cea a libertății de a desfășura o activitate comercială, precum și cea a libertății de exprimare și de informare. Pe de o parte, ea nu necesită mijloace tehnice sofisticate, susceptibile să reprezinte o povară extraordinară. Pe de altă parte, ținând seama de ușurința reproducerii informațiilor în mediul internetului, ea se dovedește necesară pentru a asigura protecția eficientă a vieții private și a drepturilor referitoare la personalitate.

 

 

În cadrul somației, furnizorul de servicii de hosting poate fi de asemenea obligat să caute și să identifice informațiile echivalente celei calificate drept ilicită numai printre informațiile difuzate de utilizatorul care a difuzat această informație. O instanță care se pronunță cu privire la eliminarea unor astfel de informații echivalente trebuie să garanteze că efectele somației sale sunt clare, precise și previzibile. Astfel, aceasta trebuie să evalueze comparativ drepturile fundamentale în cauză și să țină seama de principiul proporționalității.

O obligație de identificare a informațiilor echivalente care provin de la orice utilizator nu ar asigura un just echilibru între drepturile fundamentale în cauză. Pe de o parte, căutarea și identificarea unor astfel de informații ar necesita soluții costisitoare. Pe de altă parte, punerea în aplicare a acestor soluții ar conduce la o cenzură, astfel încât libertatea de exprimare și de informare ar putea fi restrânsă în mod sistematic.

 

Te-ar putea interesa și:

 

În plus, potrivit avocatului general, întrucât directiva nu reglementează domeniul de aplicare teritorial al unei obligații de eliminare a informațiilor difuzate prin intermediul unei platforme de socializare, aceasta nu se opune ca un furnizor de servicii de hosting să fie obligat să elimine astfel de informații la nivel mondial. Pe de altă parte, domeniul de aplicare teritorial nu este reglementat nici de alte dispoziții ale dreptului Uniunii, în măsura în care, în speță, doamna Glawischnig-Piesczek nu se prevalează de dreptul Uniunii, ci de dispozițiile generale ale dreptului civil austriac în materie de atingeri aduse vieții private și drepturilor referitoare la personalitate, inclusiv calomnia4, care nu sunt armonizate. Atât aspectul efectelor extrateritoriale ale unei somații care impune o obligație de eliminare, cât și cel al domeniului de aplicare teritorial al unei astfel de obligații ar trebui să facă obiectul unei analize efectuate în special în lumina dreptului internațional public și privat.

De asemenea, avocatul general consideră că directiva nu se opune ca un furnizor de servicii de hosting să fie obligat să elimine informațiile echivalente celei care a fost calificată drept ilicită, din moment ce i-au fost semnalate de persoana în cauză, de terți sau în alt mod, întrucât într-un astfel de caz obligația de eliminare nu implică o supraveghere generală a informațiilor stocate.

Sursa aici



5NsvMB6arEjzGkWxkstoDj-970-80.jpg

Directiva Copyright a fost adoptată de Parlamentul European marți, 26 martie 2019 și este văzută drept legislația care va schimba internetul si așa cum îl știm noi azi și va introduce noutăți în materie de drepturi de autor. Despre noutățile aduse de Directivă, vorbim în prezentul articol. Directiva va intra în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, ulterior va trebui transpusă în legislația internă de fiecare stat membru.

(Conținutul prezentului articol este o traducere neoficială a unui text al Comisiei Europene)

Ce este această Directivă?

Tehnologiile digitale au transformat modul în care conținutul creativ este produs, distribuit și accesat azi.  Noua directivă se asiguă că drepturile de autor  vor fi respectate în raport cu modul în care funcționează internetul, deoarece actualul cadru legislativ privind drepturile de autor nu abordează problemele create de noile tehnologii îndeosebi prin distribuirea conținutului în mediul online și protecția autorilor (creatorilor de conținut).

Directiva urmărește să creeze un cadru cuprinzător în care materialul protejat prin drepturi de autor, titularii drepturilor de autor, editorii, furnizorii și utilizatori să poată beneficia de reguli mai clare, adaptate erei digitale.

Urmărind acest scop, Directiva Copyright se focusează pe trei obiective principale:

  • oportunități mai largi pentru utilizarea materialelor protejate de drepturi de autor pentru educație și cercetare;
  • cetățenii vor beneficia de mai mult acces transfortalier online la conținutul protejat prin drepturi de autor; Directiva va contribui la creșterea disponibilității operelor audiovizuale pe platformele video „la cerere”, va facilita digitalizarea și difuzarea operelor care nu sunt comercializate;
  • reguli mai clare și transparente pentru platformele de tip „marketplace” unde sunt comercializate opere pentru a funcționa mai bine și a stimula crearea de conținut de calitate înaltă; un nou drept pentru presă în legătură cu utilizarea conținutului de către furnizorii de servicii online; o pozitie mai puternică a titularilor drepturilor de autor de a negocia și a fi remunerați pentru exploatarea online a conținutului protejat de către platformele unde utilizatorii postează conținut (de exemplu, Facebook) și norme mai clare de transparență pentru autori și artiști.

 

Te-ar putea interesa și:

CJUE. Încălcarea drepturilor de autor ale fotografului

Directiva privind secretele comerciale. Sfaturi practice pentru protecția secretelor.

ICCJ. Acțiune în anularea unei mărci. Noțiunea de ”marcă anterioară”

Cum va rezolva Directiva Copyright  problema „lipsei de valoare” a creațiilor online în raport cu platformele online?

Unul dintre obiectivele directivei este consolidarea poziției creatorilor și a deținătorilor de drepturi de a negocia și de a fi remunerați pentru utilizarea online a conținutului lor de către anumite platforme de conținut unde utilizatorii încarcă materialele protejate de drepturi de autor.

În conformitate cu textul adoptat pe 26 martie, platformele online sunt considerate că desfășoare acte ce intră în conținutul dreptului de autor (comunicarea sau punerea la dispoziția publicului o operă protejată de drepturi de autor) pentru care trebuie obținută o autorizație de la titularii drepturilor de autor.

În situațiile în care nu există încheiate contracte de licențiere cu deținătorii drepturilor de autor, platformele ar trebui să ia anumite acțiuni pentru a evita răspunderea. Ar trebui să depună toate diligențele pentru a obține autorizația și să elimine conținutul imediat după ce primesc o notificare în acest sens și să se asigure că previn încărcarea ulterioară a conținutului.

 

Există un regim special pentru start-up-uri?

  • platformele noi intrate pe piață vor beneficia de un regim mai puțin sever față de platformele consacrate în situația în care nu există o autorizație a titularilor drepturilor de autor;
  • regimul derogator se aplică furnizorilor de servicii online cu mai puțin de 3 ani, cu o cifra de afaceri mai mica de 10 milioane euro si cu mai putin de 5 milioane de utilizatori online;
  • cu toate acestea, dacă audiența acestor platforme este mai mare de 5 milioane de vizitatori pe lună, ele vor trebui să se asigure că materialele care au fost eliminate ca încălcând drepturi de autor, nu vor reapărea ulterior pe platformă.

 

Te-ar putea interesa și:

 

Cum asigură Directiva Copyright o remunerație echitabilă autorilor și artiștilor interpreți?

Directiva conține cinci măsuri diferite pentru a consolida poziția autorilor și a artiștilor interpreți.

  • o remunerație adecvată și proporțională a autorilor și artiștilor interpreți;
  • o obligație de transparență față de autori și artiști interpreți pentru a avea acces la informațiile necesare cu privire la exploatarea muncii lor;
  • un mecanism de ajustare al contractelor pentru a permite autorilor să își renegocieze remunerația atunci când remunerația stabilită inițial devine disproporționat de scăzută în raport cu succesul operei;
  • Un mecanism de revocare a drepturilor care le permite creatorilor să-și reia drepturile atunci când operele lor nu sunt exploatate; și
  • o procedură de soluționare alternativă a litigiilor pentru autori și artiști.

 

Cum va ajuta Directiva Coppyright presa și jurnalismul de calitate?

Noul drept al editorilor de presă se va aplica utilizărilor online a publicațiilor de presă de către furnizorii de servicii ai societății informaționale, cum ar fi agențiile de știri sau serviciile de monitorizare media. Obiectivul acestui drept este de a ajuta industria editorială a presei să beneficieze de pe urma unei piețe mai echitabile și să promoveze cel mai bun mediu posibil pentru a dezvolta modele de afaceri inovatoare. Noul drept consolidează poziția de negociere a editorilor de presă atunci când negociază utilizarea conținutului lor de către serviciile online.

Jurnaliștii, autori ai articolelor și celelalte publicații de presă, sunt indispensabili azi pentru pentru furnizarea unui conținut jurnalistic de încredere și de calitate. Prin facilitarea exploatării on-line a publicațiilor de presă și a eficientizării aplicării drepturilor, directiva va avea un impact pozitiv asupra acestora.

Și, pentru a se asigura că jurnaliștii vor beneficia din punct de vedere economic de dreptul editorilor de presă, directiva prevede că vor primi o parte corespunzătoare din veniturile generate.

Prin asigurarea durabilității presei, noul drept va promova mass-media independentă și de înaltă calitate, esențiale pentru libertatea de exprimare și dreptul la informare într-o societatea democratică.

 

Te-ar putea interesa și:

CJUE. Faimoasa talpă roșie a pantofilor Christian Louboutin este marcă înregistrată

CJUE. Încălcarea drepturilor de autor ale fotografului

CJUE. Utilizarea aceleiași conexiuni împreună cu alte persoane nu vă exonerează de răspundere când încălcați drepturi de autor

CJUE. A.G. O platforma online nu e obligata sa treaca numarul de telefon pentru consumatori

 

Dreptul editorilor de presă acoperă, de asemenea, părți ale publicațiilor de presă (așa-numitele “fragmente”)?

În conformitate cu textul votat de Parlamentul European, scurtele fragmente dintr-o publicație de presă nu sunt incluse în protecția oferită de noul drept. Acest lucru înseamnă că platformele online sunt libere să folosească fragmente din publicație, fără a fi obligate să solicite vreo autorizație din partea editorilor de presă.

 

Afectează noul drept al editorilor utilizatorii individuali?

Directiva Copyright nu targehtează utilizatorii individuali, ci utilizările online ale publicațiilor de presă de către platformele online, cum ar fi cele de știri. Utilizatorii de internet vor putea în continuare să dea share la articole de pe website-uri, așa cum se întâmplă și azi. Mai mult decât atât, utilizarea hyper-link-ului și folosirea scurtelor fragmente de către platformele online vor fi excluse de la scopul noului drept al presei.

 

Cum ca proteja Directiva utilizatorii de internet și libertatea lor online?

Directiva Copyright protejează libertatea de exprimare. Ea stabilește măsuri de siguranță adecvate pentru utilizatori, și stabilește clar că oriunde în Uniune sunt permise citarea, critica, recenziile, caricatura, parodia. Acest lucru înseamnă că meme-urile și alte creații de parodie pot fi folosite liber atâta timp cât nu se încalcă alte legi. Interesul utilizatorilor este, de asemenea, protejat prin mecanisme puternice de a contesta orice eliminare nejustificată de către platforme a conținutului postat.

Noile reglementări vor contribui la îmbunătățirea remunerației creatorilor.

 

Care sunt excepțiile de la aplicarea Directivei?

Excepțiile permit beneficiarului (o persoană sau o instituție) să utilizeze conținutul protejat fără autorizare prealabilă din partea titularului dreptului. Există 4 excepții obligatorii:

  • text și data mining (TDM) pentru cercetare;
  • o excepție generală TDM pentru alte scopuri;
  • scopuri educaționale;
  • protejarea patrimoniului cultural.

Scopul este acela de a deschide posibilitățile pe care tehnologiile digitale le oferă cercetării, analizei datelor, educației și conservării patrimoniului, luând în considerare și utilizările online și transfrontaliere ale materialelor protejate prin drepturi de autor.

 

Cum va facilita directiva accesul la mai mult conținut protejate prin dreptul de autor pentru educație, cultură și cercetare?

Excepția pentru text și data mining va simplifica lucrurile pentru universități și organizațiile pentru cercetare, deoarece le va permite acestora să folosească tehnologii automate pentru a analiza seturi mari de date pentru scopuri științitice, inclusiv în situația angajării în parteneriate publice-private. Acest lucru va susține inovația și cercetare, de exemplu: găsirea leacurilor pentru boli sau noi metode pentru a rezolva probleme climatice.

Complementar, excepția extinsă și pentru alți utilizatori va conduce la dezvoltarea metodei pentru analizarea datelor și la inteligență artificială.

Noua excepție pentru educație, inclusiv educația online va îmbunătăți sistemele pentru mediul online de învățare.

Noua excepție pentru protejarea patrimoniului cultural va permite bibliotecilor și altor instituții (arhive, muzee) să realizeze copii ale operelor pentru a proteja patrimoniul cultural și pentru generațiile ce vor urma.


Ce prevede Directiva despre operele care sunt în afara circuitului comercial?

Directiva Copyright introduce un nou mecanism de licențiere pentru operele care sunt în afara circuitului comercial: cărți, filme sau alte opere care sunt încă protejate de drepturi de autor sau nu mai pot fi găsite pentru a fi cumpărate. Acest lucru va facilita instituțiilor de patrimoniu cultural, precum arhivele și muzeele, să obțină licențele necesare pentru a difuza publicului, în special online și transfrontalier, patrimoniul deținut în colecțiile lor. Acest sistem facilitează instituțiilor patrimoniului cultural obținerea de licențe negociate cu organizațiile de gestiune colectivă care reprezintă titularii de drepturi relevanți.

Noile norme prevăd, de asemenea, o nouă excepție obligatorie la dreptul de autor în cazul în care nu există o organizație reprezentativă de gestiune colectivă care să reprezinte titularii drepturilor într-un anumit domeniu și, prin urmare, instituțiile patrimoniului cultural nu au o contrapartidă cu care să negocieze o licență. Această excepție așa-numită “fall-back” permite instituțiilor patrimoniului cultural să facă lucrările care nu mai sunt în circuitul comerciale disponibile pe site-uri web non-comerciale.

 

Te-ar putea interesa și:

 

Care este mecanismul de negociere pentru platformele video la cerere? Cum se vor aplica noile reguli?

Deși platformele de video au crescut în popularitate (cum ar fi Netflix, Amazon Video, Universcine, Filmin, Maxdome, ChiliTV), un procent mic din opere audio-vizual sunt disponibile pe platforme de tip VoD. Mai puțin de jumătate (47%) dintre filmele europene lansate în cinema între 2005 și 2014 sunt disponibile pe cel puțin o platformă. Acest lucru se explică din dificultățile, inclusiv contractuale, în achiziționarea drepturilor.

Directiva votată prevede un nou mecanism de negociere care să sprijine disponibilitatea, vizibilitatea și circulația operelor audiovizuale, în special europene. Aceasta va simplifica procesul de înceheire a contractelor și va debloca dificultățile legate de acordarea licențelor pentru drepturile necesare pentru a pune la dispoziție filme și serii pe platformele VoD. Mai multe licențe înseamnă că mai multe opere audiovizuale europene vor fi disponibile în platformele VoD și vor avea, de asemenea, un efect pozitiv asupra tipului și varietății de lucrări puse la dispoziție pe platformele VoD.

 

Sursa aici

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori. Pentru consultații juridice, ne puteți contacta aici]



instagram-star-reveals-tricks-to-gain-millions-of-followers-on-the-photo-sharing-app.jpg

Consiliul pentru Publicitate din Austria (The Advertising Council) este un organism  care supraveghează industria de publicitate austriacă. Printre altele, Consiliul se concentrează pe adoptarea unui cod de etică obligatoriu pentru industria publicitară. Acest cod trebuie urmat de agenții de publicitate din Austria și impune sancțiuni în caz de încălcare. În cazul în care există încălcări, Consiliul pentru Publicitate poate emite avertizări sau solicita încetarea practicii de publicitate care încalcă regulile publicității legale.

Deoarece deciziile Consiliului pot fi făcute publice, companiile sau persoanele care nu se conformează riscă să își strice reputația. Mai mult, Curtea Supremă de Justiție din Austria ține cont în mod regulat de aceste coduri de conduită atunci când examinează practicile din industrie,

Deoarece deciziile Consiliului de Publicitate pot fi făcute publice, infractorii riscă să-și facă rău reputația sau să fie discreditați. Mai mult, Curtea Supremă de Justiție ia în considerare în mod regulat aceste coduri de etică atunci când examinează practicile din industrie, mai ales atunci când trebuie să stabilească dacă s-a respectat cerința diligenței profesionale cerută de legea concurenței.

Influencer marketing

„Influencer marketing” înseamnă a apela la bloggeri sau alte persoane influente de pe rețelele de socializare pentru a promova bunuri și servicii. Motivele pentru care se apelează la influencer marketing sunt următoarele:

  • agenții de publicitate pot apela la un influencer pentru a viza un anumit public țintă (în mod ideal, o comunitate omogenă și activă de adepți);
  • oamenii au încredere mai degrabă în recomandări decât în reclame.

Spre deosebire de recenzii, în această situație marketing-ul este realizat de o terță parte, influencerul, iar nu de agentul de publicitate. Conceptul transmiterii reclamei ascunse este problematic din punct de vedere juridic, iar consumatorii uneori nu au posibilitatea să înțeleagă unde se termină opinia personală și unde începe publicitatea ascunsă. De exemplu, influencerii ar putea:

  • să cumpere singuri un produs și să posteze despre el fără vreo implicare din partea comerciantului;
  • să utilizeze mostre gratuite, cadouri sau invitații fără vreo obligație de a cumpăra produsul;
  • să posteze despre un produs în schimbul unor mostre gratuite, cadouri sau invitații, dar fără niciun control asupra conținutului postării;
  • să aibă un contract cu o companie care îi cere să posteze despre un produs folosind conținutul furnizat de companie.

Din punct de vedere juridic, două întrebări sunt cruciale:

  • În ce condiții există o obligație de a eticheta conținutul și de a informa consumatorul că este doar marketing?
  • Ce informații (de exemplu, formularea și poziția) sunt necesare pentru a împiedica confuzia consumatorilor?

 

Te-ar putea interesa și:

 

Ca o recunoaștere a acestor tendințe și incertitudini, Consiliul pentru Publicitate a emis orientări pentru a trata influencer marketing-ul ca un mijloc specific de comunicare de marketing pentru a se asigura că există reguli în beneficiul agenților de publicitate, bloggerilor și consumatori. Deoarece influencerii pot juca rolul de model (în special față de tinerii consumatori), au fost create reguli specifice privind comportamentul acestora în ceea ce privește marketing-ul. Potrivit Consiliului pentru Publicitate, două cerințe caracterizează, în esență, activitățile de influență ca comunicări de marketing: remunerația și controlul conținutului.

Dacă noțiunea de remunerație este ușor de înțeles (ce primește influencerul în schimbyul postării), „controlul conținutului” înseamnă că firma de publicitate face sugestii cu privire postarea influencerului, cum ar fi, de exemplu, textul, structura, numărul de postări, frecvența acestora, orele și zilele în care se va posta și/sau utilizarea anumitor rețele de socializare.  Controlul conținutului devine evident în special atunci când agentul de publicitate dă influencerului un script sau un text pentru publicare și/sau acestea sunt validate înainte de publicare.

Sugestiile Consiliului cu privire la etichetare

Comunicarea de marketing a influencerului, precum orice comunicare publicitară, trebuie implementată și etichetată astfel încât consumatorul să o recunoască imediat ca publicitate. Publicitatea trebuie să fie identificabilă în mod clar de terți și să fie marcată în mod adecvat ca publicitate (de exemplu, printr-un hashtag #reclamă) la începutul postării pe social media și pe platformele relevante (de exemplu, site-uri web, bloguri sau canale). Conținutul care conține destinații de plasare a produselor ar trebui să fie etichetate cu #publicitate pentru a proteja consumatorii. Acest lucru pare să fie în conformitate cu hotărârile judecătorești anterioare (în Germania) cu privire la aceste aspecte.

 

Te-ar putea interesa și:

 

În plus, Consiliul de Publicitate atrage atenția asupra următoarelor prevederi din Codul deontologic, care se consideră a avea o importanță deosebită în influencer marketing:

  • în publicitatea care vizează direct copiii și adolescenții, nu se poate face o cerere evidentă sau subliminală de a achiziționa respectivul produs;
  • influencerii nu pot folosi imagini (de exemplu selfie-uri sau fotografii personale) care promovează comportamente dăunătoare precum bilimia sau anorexia.
  • influențatorii nu pot folosi violența verbală sau mentală. Aceasta include disprețul pentru anumiți indivizi sau grupuri, insultele, amenințările sau inducerea fricii, inclusiv prin folosirea farselor.

Sursa aici 


jbareham_180405_1777_facebook_0003.0-1200x800.jpg

Pe data de 6 februarie, Bundeskartellamt („Biroul Federal pentru Concurență” din Germania, German Federal Cartel Office – “FCO”) a decis că Facebook a abuzat de poziția sa dominantă prin exploatarea datelor personale și combinarea neconformă a datelor cu caracter personal colectate de la utilizatori.  FCO a impus restricții de amploare asupra prelucrării datelor utilizatorilor Facebook, inclusiv cerința ca Facebook să obțină „consimțământul voluntar” de la utilizatori înainte de a utiliza astfel de date. Pe de o parte, decizia este văzută ca o abordare inovativă pentru protecția consumatorului, însă unele voci se întreabă dacă nu cumva hotărârea depășește limitele dreptului concurenței.

 

Situația premisă

Utilizatorii care doresc să se alăture Facebook trebuie să accepte termenii și condițiile. Printre altele, acești Termeni și Condiții permit Facebook să colecteze date despre utilizatorii săi, inclusiv colectarea de date despre utilizatori atunci când aceștia nu se află pe Facebook, ci pe alte site-uri. Facebook colectează, de asemenea, date prin intermediul serviciilor deținute de Facebook, precum WhatsApp și Instagram, precum și prin intermediul unor site-uri terțe care au încorporate instrumente de afaceri Facebook (diverse pluginuri, API, extensii). Atunci când un utilizator interacționează cu aceste servicii, datele sunt transmise către Facebook și combinate cu celelalte date din contul de utilizator al utilizatorului Facebook pentru crearea unui profil. Este posibil ca mulți utilizatori să nu fie conștienți de acest lucru.

 

Context

Ancheta a fost începută de FCO în martie 2016. Înainte de anchetă, în Germania au existat nemulțumiri cu privier la faptul că Facebook a ignorat de facto o hotărâre a unei instanțe de apel și nu a adus Termenii și Condițiile în conformitate cu legislația privind protecția datelor. Mai multe autorități pentru protecția datelor și grupuri pentru drepturile consumatorilor au contestat Termenii și Condițiile Facebook. Nicio inițiativă nu a avut succes în cele din urmă. În plus, în acest moment, sancțiunile prevăzute de GDPR nu au motivat în mod suficient Facebook să-și adapteze termenii și condițiile. În consecință, a existat o presiune politică imensă care a impulsionat FCO să utilizeze arsenalul său puternic de sancțiuni în temeiul legii concurenței împotriva Facebook. Rezultatul a fost decizia din 6 februarie a FCO. În decizia sa, FCO a hotărât că măsura în care Facebook colectează și combină datele utilizatorilor constituie un abuz de poziție dominantă în conformitate cu articolul 19 din Legea privind concurența în Germania. S-a constatat că Facebook are o poziție dominantă pe piața germană a rețelelor sociale. Conform FCO, această piață exclude alte rețele de socializare, cum ar fi LinkedIn, Snapchat, YouTube și Twitter, deoarece acestea oferă doar bucăți din serviciile unei rețele sociale private precum Facebook. Pentru slabilirea poziției dominante s-au luat în calcul barierele considerabile la intrarea pe piață a unei noi rețele de socializare, precum și cota de piață de peste 80% a rețelei de socializere Facebook.

 

Te-ar putea interesa și:

 

Potrivit FCO, folosirea și punerea în aplicare de către Facebook a Termenilor și Condițiilor sale încalcă legile germane privind protecția datelor și reprezintă un abuz de poziție dominantă în legislației concurenței. Având în vedere legislația privind protecția datelor, acești Termeni sunt considerați ca exploatând utilizatorilor. FCO și-a întemeiat această aprecieze analizând două decizii ale Curții Federale de Justiție din Germania. Aceste decizii au stabilit că nu numai prețurile excesive, dar și clauzele contractuale necorespunzătoare pot constitui un abuz de poziție dominantă. Curtea de Justiție a hotărât, de asemenea, că clauzele generale de drept civil ar trebui aplicate pentru a elimina dezechilibrul puterilor de negociere în cazurile în care o parte contractantă este atât de puternică încât poate să dicteze condițiile contractului, celeilalte părți lipsindu-i autonomia contractuală. Potrivit FCO, Termenii și condițiile Facebook nu au cauzat daune financiare utilizatorilor. În schimb, prejudiciul a fost clasificat drept „pierderea controlului” de către utilizatori. Utilizatorii nu au putut să determine, să conștientizeze și să controleze în mod liber modul în care datele lor personale sunt utilizate și combinate din diferite surse de către Facebook.

 

 

 

Evaluare generală

În mai multe documente de lucru, FCO, în ultimii 5 ani, a evidențiat problematicile piețelor digitale online, observând, printer altele, că Facebook deține o poziție dominantă pe piața online a rețelelor de socializare. FCO consider că datele cu caracter personal sunt relevante pentru dobândirea unui avantaj economic și, în consecință, a unei poziții dominante, deoarece datele cu caracter personal permit monetizarea platformei prin vânzarea de publicitate online. Internetul funcționează prin publicitate targhetată, care funcționează pe procesarea datelor cu caracter personal. FCO a menționat în trecere că abuzul Facebook ar împiedica  concurenții care nu reușesc să dețină o bază de date asemănătoare, subliniind faptul că datele cu caracter personal sunt un factor decisiv în concurență.

 

Te-ar putea interesa și:

 

Exploatare sau o situație win-win?

FCO a statuat în decizia sa din 6 februarie că colectarea, combinarea și utilizarea datelor de către Facebook exploatează utilizatorii privați, deoarece această utilizare depășește ceea ce este necesar pentru ca Facebook să opereze platforma.  Facebook este oferit gratuit utilizatorilor privați. Întreaga platformă este finanțată de reclame. Este îndeobște cunoscut faptul că utilizatorii de internet detestă reclamele cu excepția situațiilor în care este deosebit de relevantă în momentul în care este afișată. De exemplu, o persoană care planifică o primă excursie la schi poate aprecia un anunț pentru anvelope de zăpadă la acel moment, dar nu va aprecia un anunț pentru costume de înot. Pentru a genera valoare reclamei pentru consumatori  (costuri mai mici de căutare și de livitare), o platformă trebuie să știe cât mai multe despre utilizatori pentru a oferi acestora reclame relevante intereselor. Prin urmare, colectarea și combinarea datelor de către Facebook prin intermediul serviciilor externe atinge acest scop: cunoașterea utilizatorilor, profilarea și targhetarea prin reclame. Cu cât este mai relevant un anunț pentru un utilizator, cu atât este mai probabil să se convertească într-o tranzacție, iar agenții de publicitate, în consecință, sunt dispuși să plătească mai mult. Calitatea anunțurilor permite astfel platformei să afișeze mai puține anunțuri și să extindă platforma. Având în vedere aceste considerente, o întrebare apare: exploatează Facebook utilizatorii sau îi ajută, prin intermediul reclamelor, să ajungă la informația pe care o caută?

 

Care este legătura dintre poziția dominant și abuz?

FCO a încercat să stabilească o astfel de legătură între poziția dominantă pe piață și un eventual abuz, susținând că, în virtutea poziției sale dominante, Facebook a forțat utilizatorii să accepte colectarea și transferul de date din surse externe către profilurile lor de Facebook. FCO a subliniat, de asemenea, că utilizatorii nu sunt conștienți de faptul că Facebook colectează și combină date din mai multe surse. Combinarea datelor conduce la efecte pe care utilizatorii de Facebook nu le pot prevedea și datorită dezechilibrului de putere dintre Facebook și utilizatori, aceștia din urmă nu pot au opțiunea de a evita combinarea datelor. Pentru Facebook, datele au o valoare economică imensă. Din punctul de vedere al FCO, abuzul de poziție dominantă constă în utilizarea prin încălcarea legislației privind protecția datelor a acestor date cu caracter personal în vederea obținerii unui avantaj economic prin creșterea popularității platformei, a dependenței față de ea, clientul final (agentul de publicitate) devenind dependent de acest serviciu. Potrivit FCO, acest lucru lucru se reflectă și în creșterea rapidă a cifrei de afaceri pe care Facebook a reușit să o genereze în ultimii ani în dauna concurenților.


[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori. Pentru consultații juridice, ne puteți contacta aici]

Surse: https://www.bundeskartellamt.de

Lexology



arhive-dreptul-retelelor-sociale-legalup

Ești în siguranță pe site-ul nostru.

LegalUp Innovators at Law utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea si în activitatea curentă a LegalUp.ro cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politica privind utilizarea modulelor Cookie și Politica noastră de confidențialitate. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookies.

Privacy Settings saved!
Setari permisiuni

Cookie-urile sunt folosite pe acest site pentru a oferi cea mai bună experiență de utilizator. Dacă continuați, presupunem că sunteți de acord să primiți cookie-uri de pe acest site

Utilizăm fișiere de tip cookie pentru a personaliza și imbunătăți experiența ta pe website-ul nostru.

Utilizăm fișiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe website-ul nostru.
  • wordpress_test_cookie
  • wordpress_logged_in_
  • wordpress_sec

Decline all Services
Da, Sunt de acord