După o luptă de peste 8 ani cu nepăsarea și stigma autorităților penale, victima „umilinței supreme” și-a găsit dreptatea la CEDO. Acum 6 ani, în decembrie 2018, presa a publicat un articol intitulat „Umilința supremă” care descria cazul unei tinere studente hărțuite cibernetic de către fostul iubit. La scurt timp după încheierea relației, fostul iubit și-a creat conturi false pe rețelele de socializare, unde a distribuit imagini cu aceasta în ipostaze intime. Răzbunarea nu s-a oprit acolo. Tânărul a publicat imaginile cu fata și datele ei cu caracter personal (nume, număr de telefon) pe un site de escorte. Aceasta a fost hărțuită de numeroși indivizi care o sunau pentru a-i solicita servicii sexuale. Tânăra s-a gândit la sinucidere, dar a fost mai puternică decât umilința publică, a depus plângere penală și a căutat dreptatea în instanță.
Umilința nu s-a oprit acolo. Hotărârea CEDO din 3 decembrie 2024 (cauza M.Ș.D împotriva României) arată cum umilința victimei a continuat în biroul procurorului, care a manifestat un dispreț profund față de o femeie care apărea într-o imagine intimă. Procurorul a decis să nu trimită în judecată agresorul deoarece, în viziunea acestuia, nu fusese săvârșită o infracțiune de violare a vieții private deoarece imaginile fuseseră obținute prin acord. Curtea a privit cu scepticism acest argument al procurorului deoarece practica instanțelor nu era consecventă, iar o astfel de interpretare nu oferea o suficientă protecție victimelor. CEDO a constatat că plângerea penală a victimei a fost tratată în mod superficial, că investigația s-a desfășurat cu întârziere și a fost marcată de lipsă de implicare și de interpretări juridice contrare practicii majoritare. În cele din urmă, ancheta s-a încheiat fără o trimitere în judecată, iar infracțiunile, acolo unde au fost reținute, s-au prescris sau au fost încadrate necorespunzător. Autoritățile au întârziat nejustificat, nu au colectat probe la timp și au tratat cu superficialitate cazul, iar, în unele situații, motivațiile procurorului au conținut argumente inutile și chiar stigmatizante la adresa reclamantei.
CEDO a dat dreptate victimei „umilinței supreme” și a hotărât că România a încălcat art. 8 din Convenția CEDO prin insuficienta protecție a dreptului la viață privată. Victima a primit despăgubiri morale în valoare de 7,500 EURO. Ulterior, în anul 2023, Codul Penal s-a modificat, iar acum violarea vieții private cuprinde și fapta de a distribui pe internet imagini cu persoane care au fost obținute prin acord.
Ce învățăm de aici?
În primul rând, ar trebui să învățăm să avem mai multă grijă cu datele noastre personale. Cui și cum distribuim date personale, număr de telefon, imagini, etc.
În al doilea rând, să fim mai atenți la ce imagini distribuim pe internet. Există, desigur, un drept la ștergerea datelor și îți poți șterge datele ușor și rapid de pe toate rețelele sociale, de pe Google și de pe alte motoare de căutare. Ca avocat în domeniul confidențialității datelor, am șters numeroase date de pe internet, inclusiv articole defăimătoare din presă. Deși e relativ ușor să îți ștergi datele online și aproape orice avocat te poate ajuta, este important să știi că acele date nu dispar, de fapt, niciodată, deoarece ele rămân în copii salvate pe dispozitivele altor persoane sau pe dark web. Chiar dacă ți-ai șters cu succes o imagine de pe internet, aceste imagini se pot republica oricând. Există, bineînțeles, consecințe juridice (inclusiv consecințe cu caracter penal) pentru cei care umilesc, intimidează și hărțuiesc în mediul online, dar este mai bine să previi de la început un astfel de incident și să fii mai atent/ă la ce distribui online.
În al treilea rând, chiar dacă s-a întâmplat, trebuie să știi că nu e un capăt de țară. Nu trebuie să te sinucizi. Numeroase femei au trecut prin asta, dar și-au șters datele din mediul online și și-au continuat viața. Nu trebuie să fii definită de imaginea negativă creată de o altă persoană. Acea imagine falsă nu reflectă cine ești tu cu adevărat. Tu ai control deplin asupra imaginii tale și asupra datelor cu caracter personal, iar legea îți oferă numeroase instrumente prin care îți poți șterge datele sau poți solicita tragerea la răspundere penală a agresorilor. Tu, în calitate de victimă, ai instrumente de control asupra reputației tale online. Dacă te găsești într-o astfel de situație și ai nevoie de sprijin psihologic sau juridic, poți consulta un psiholog și un avocat.
Nu în ultimul rând, agresorii ar trebui să știe că legislația s-a schimbat semnificativ în ultimii ani, iar infracțiunile cibernetice care conduc către hărțuirea, intimidarea sau umilința publică a victimelor sunt sancționate mult mai aspru decât în trecut. În prezent, răspunderea penală intervine chiar dacă imaginile au fost distribuite cu acordul victimei. Mai mult, cel mai probabil, în urma acestei decizii CEDO, autoritățile judiciare vor acorda o mai mare atenție unor spețe similare pentru a evita noi condamnări la CEDO.
– >> Dacă te găsești într-o situație similară și ai nevoie de un avocat, mă poți contacta la adresa de e-mail av.ruxandra.sava@gmail.com. Ofer servicii de consultanță și reprezentare într-un mediu sigur și lipsit de prejudecăți. Am o experiență de peste 8 ani în protecția datelor online, inclusiv ștergerea datelor de pe internet și acțiuni de stopare a practicilor de umilință publică și intimidare.
Dacă ți-a plăcut articolul, te poți abona la newsletterul meu aici.
Hotărârea poate fi citită aici.
Av. Ruxandra SAVA – Baroul București
