În România, supravegherea prin brățări electronice a anumitor persoane a devenit o realitate. Acest lucru este posibil prin Legea nr. 146/2021 care prevede că anumite persoane pot fi supuse monitorizării electronice prin dispozitive de supraveghere.  Printre aceste persoane se numără persoanele supuse controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauțiune, cei arestați la domiciliu, cei supuși ordinului de protecție, precum și persoanele care trebuie să respecte obligații specifice cum ar fi să nu se deplaseze în anumite locuri, să nu comunice cu alte persoane.

Cum funcționează brățările electronice de supraveghere? 

Aceste brățări transmit automat date de localizare către Sistemul informatic de monitorizare electronică (SIME). Aceste date sunt gestionate de autoritățile competente pentru a asigura respectarea măsurilor impuse de instanțe, cum ar fi restricțiile teritoriale sau interdicția de a se apropia de anumite persoane. Brățările se vor monta pe gleznă și, în caz excepțional, pe braț. Aceste persoane vor fi monitorizate permanent, ceea ce înseamnă că locația lor este cunoscută în orice moment. SIME monitorizează constant persoanele vizate și generează alerte în cazul în care acestea încalcă restricțiile. Organele de supraveghere sunt informate imediat despre orice încălcare, permițând intervenții rapide.

Riscuri cu privire la viața privată…

Aceste brățări pot fi o ingerință în dreptul al viață privată, iar supravegherea electronică poate avea un impact psihologic semnificativ asupra persoanelor monitorizate, care se pot simți constant urmărite și sub presiune. Această stare de stres continuu poate afecta calitatea vieții și sănătatea mentală a celor supravegheați. Tocmai de aceea este important ca măsura monitorizării electronice să fie dispusă doar când este cu adevărat necesară și proporțională cu gravitatea faptei și cu periculozitatea persoanei monitorizate. Conform Legii nr. 363/2018, prelucrarea datelor personale prin brățările electronice trebuie să fie realizată în mod legal, echitabil și transparent. Persoanele supravegheate trebuie să fie informate cu privire la scopul prelucrării, tipul de date colectate, durata prelucrării și drepturile lor. În toate cazurile, persoanele monitorizate au drepturile în materie de protecție a datelor personale (de exemplu dreptul de a-și accesa sau șterge datele), precum și dreptul de a contesta în instanță legalitatea măsurii.