Dreptul la ocrotirea sănătății vs. restrângerea libertății economice în pandemie

Dreptul la ocrotirea sănătății este garantat – afirmă Constituția României la articolul 34. Tot Constituția este cea care afirmă la articolul 45 că libertatea de a exercita o activitate economică este garantată. În ultimul an libertatea economică a unor industrii (HoReCa, săli de fitness etc) a fost îngrădită pentru a proteja dreptul la ocrotirea sănătății. Cu privire la îngrădirea libertății economice, sunt necesare două considerații. În primul rând, Constituția nu stabilește o ierarhie între cele două valori. În al doilea rând, restrângerea unui drept sau a unei libertăți trebuie realizată doar cu respectarea condițiilor prevăzute de art. 53 din Constituție.

În ce condiții poate fi restrânsă libertatea economică pentru a proteja dreptul la ocrotirea sănătății?

Potrivit articolului 53 din Constituție, o libertate poate fi restrânsă doar prin lege.

Deși Legea 55/2020 permite astfel de restrângeri, este ușor de observat că restrângerile efective se realizează prin acte administrative normative (hotărâri, ordine) ale unor instituții. Aceste acte normative nu pot fi considerate „lege” în sensul Constituției deoarece legea este doar actul juridic al Parlamentului. Instituțiile administrative nu au o funcție legislativă, ci una executivă. Cu alte cuvinte, ele nu pot legifera, ci doar pune în aplicare legile emise de Parlament. Mai mult, aceste acte nu pot fi declarate neconstituționale, însă persoanele sau entitățile prejudiciate se pot adresa instanțelor, pe calea contenciosului administrativ, pentru a solicita anularea lor. De exemplu, recent, Curtea de Apel Cluj, prin hotărârea nr. 104/2021 a anulat anumite prevederi din hotărârea ce obliga la suspendarea sălilor de fitness sau de sport.

Articolul 53 alineatul (2) din Constituție prevede și faptul că restrângerea trebuie să fie necesară într-o societate democratică, să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.

Dar să privim lucrurile și dintr-o altă perspectivă. Îngrădirea activității economice a sălilor de sport poate conduce și către îngrădirea dreptului la ocrotirea sănătății. Cu alte cuvinte, pe de o parte, statul impune restricții pentru a preîntâmpina evoluția pandemiei, dar, pe de altă parte, îngrădește și dreptul la sănătate al persoanelor care se antrenează la sălile de fitness. Ceea ce ne duce cu gândul la condiția „necesității”. Având în vedere că, în cele din urmă, se afectează chiar dreptul la sănătate, mai este această măsură necesară?

Există numeroase studii care arată că divertismentul este un element esențial al sănătății emoționale. Așadar, rămâne discutabil în ce măsură închiderea cluburilor, barurilor, festivalurilor, restaurantelor, concertelor etc afectează, în cele din urmă, sănătatea populației.

La final, rămâne o întrebare: persoanele care fac sport la sală și cei ce au nevoie de divertisment nu au dreptul la ocrotirea sănătății așa cum cere Constituția României?