Arhive drepturile omului

În secolul vitezei faptul că oferim informații poate părea un lucru obișnuit. Pe de altă parte, faptul că nu cunoaștem cum vor fi ele procesate sau utilizate, reprezintă o problemă însemnată. De aceea, pentru prevenirea oricăror temeri în materie de colectare și utilizare a informațiilor, platforma de socializare Facebook a prevăzut și modalitatea de colectare și de utilizare a datelor în cadrul Politicii de utilizare a datelor.

Informațiile colectate de către platforma de socializare Facebook

Conform politicii de utilizare a datelor, platforma de socializare Facebook colectează și procesează informațiile noastre personale. Informațiile colectate de platforma de socializare Facebook sunt următoarele:

Informații furnizate personal sau furnizate de alte persoane. În această categorie sunt incluse informațiile oferite la crearea unui cont sau la distribuirea unui anumit conținut. De asemenea, sunt colectate și informațiile privitoare la fișierele și informațiile încărcate online;
Informațiile cu privire la evenimentele din viața personală, orientările religioase și politice, starea de sănătate. În privința acestor informații se instituie o protecție specială;
Informațiile privitoare la paginile accesate, la grupurile și produsele promovate în cadrul acestora. În această categorie intră și agenda telefonică, jurnalul de apeluri, istoricul de mesaje text;
Informații despre conținutul vizualizat, acțiunile întreprinse, persoanele cu care interacționăm (inclusiv ora și durata acestor activități);
Informații privitoare la achizițiile sau tranzacțiile efectuate prin intermediul platformei, numărul cardului de debit, informații cu privire la cont, informațiile legate de facturare, livrare și de contact;
Informații privind conținutul sau comunicările, care sunt furnizate de alte persoane (când alte persoane distribuie sau adaugă comentarii la o fotografie în care suntem etichetați);
Informațiile cu privire la telefoanele sau alte dispozitive contectate la internet și care sunt integrate cu produsele Facebook;
Informații cu privire la produsele prezentate în scopul personalizării conținutului lor (reclamele afișate).

Te-ar putea interesa și:

Informațiile sunt enunțate cu titlu limitativ.

A se vedea mai multe categorii de informații colectate de către platforma Facebook accesând https://www.facebook.com/privacy/explanation.

Cum sunt utilizate informațiile furnizate către Facebook?

Informațiile furnizate către platforma de socializare Facebook vor fi utilizate, potrivit politicii de confidențialitate, după cum urmează:

În scopul îmbunătățirii și al personalizării produselor prezentate în online. Prin îmbunătățire se înțelege prezentarea de sugestii de grupuri sau evenimente care ar putea să reprezinte subiecte de interes pentru utilizatori;
În scopul simplificării accesului, prin completarea automată a informațiilor de înregistrare, precum numărul de telefon, adresa de e-mail, numele și prenumele și alte asemenea date;
În scopul personalizării reclamelor, utilizând informațiile cu privire la locație (persoanele aflate în apropriere, locurile vizitate, afacerile din apropierea locurilor respective);
În scopul dezvoltării și al îmbunătățirii produselor prezentate, incluzând în această categorie și realizarea de sondaje;
În scopul recunoașterii în mod facil în fotografii a persoanelor, prin utilizarea funcției de recunoaștere facială. Această funcție, conform politicii Facebook, se bucură de protecție specială în conformitate cu prevederile legislative ale Uniunii Europene ;
În scopul personalizării și selectării reclamelor și ofertelor de interes, prin utilizarea informațiilor despre interesele, acțiunile și conexiunile personale;
În scopul ajutării promotorilor și partenerilor să măsoare eficacitatea și distribuirea reclamelor, pentru a înțelege care sunt tipurile de persoane ce le utilizează serviciile;
În scopul promovării siguranței și securității prin utilizarea datelor pentru investigarea activităților suspecte sau încălcării condițiilor sau politicilor Facebook;
În scopul realizării și susținerii cercetării și inovării în domeniile legate de bunăstarea socială generală, progresul tehnologic, interesul public, sănătatea și bunăstarea oamenilor.

Informațiile sunt enunțate cu titlu limitativ.

A se vedea mai multe categorii de informații colectate de către platforma Facebook accesând https://www.facebook.com/privacy/explanation.

#Privacyconcerns sau preocupări în materie de protecție a vieții private

Preocupările privind protecția vieții private în sfera online-ului sunt întemeiate. Astfel, utilizatorii platformelor de socializare trebuie să cunoască faptul că viața privată se termină acolo unde începe Facebook. Iar aceste susțineri se întemeiază pe Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 4546/27 noiembrie 2016, Secția de Contencios administrativ și fiscal, care a hotărât faptul că profilul personal de Facebook este spațiu public. Acest fapt presupune inclusiv situația în care o persoană poate să fie trasă la răspundere juridică pentru opiniile exprimate pe profilul de Facebook despre o altă persoană, în măsura în care ele se dovedesc a produce un prejudiciu. În acest sens, s-a apreciat de către instanțele naționale faptul că o faptă este considerată a fi săvârșită în public și în situația în care locul săvârșirii faptei ar aparține unei colectivități umane sau atunci când acesta provine de la o colectivitate umană (a se vedea în acest sens legal-land.ro, Facebook este spațiu public). În aprecierea faptului că rețeaua de socializare Facebook este spațiu public, instanțele naționale au constatat că mesajele postate pe o rețea de socializare care prin natura sa este destinată accesului oricărui utilizator sau al publicului este de asemenea destinată și utilizatorilor considerați ,,utilizatori intermediari”. Totodată, posibilitatea de răspândire (share-uire) a unei imagini, a unui mesaj ca urmare a accesării unui profil de Facebook, face ca mesajul sau imaginea transmisă să devină una publică, inclusiv prin transmiterea sa către mass-media.

Preocupările privind protecția vieții private reprezintă elemente de actualitate în sfera Dreptului internetului și în materie contencioasă, interferența dintre acesta două ramuri (platformă online – viață privată) având efect hotărâtor asupra persoanei.

Te-ar putea interesa și:

Vrei să înveți cum să implementezi corect GDPR? Îți recomandăm cursul nostru online cu 28 de module care acoperă integral, teoretic și practic, materia. La finalul cursului vei obține certificatul de absolvire și documentația GDPR (șabloane editabile în Word și Excel) pentru a implementa cu succes. Află mai multe aici

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori. Pentru consultații juridice, ne puteți contacta aici]

VEZI ARTICOLUL

Tot mai multe persoane fizice se adresează Curții Europene a Drepturilor Omului, invocând diferite încălcări ale Convenției europene pentru drepturilor omului și a libertăților fundamentale, însă majoritatea cererilor le sunt respinse ca inadmisibile. O statistică a Curții Europene a Drepturilor Omului, efectuată în anul 2014, arăta că din 78.000 de cereri înregistrate, 92% dintre acestea au fost respinse ca inadmisibile.

Ne punem întrebarea legitimă: De ce atât de multe cereri sunt respinse ca inadmisibile? Răspunsul îl găsim în art. 45 din Convenție, unde sunt reglementate condițiile de admisibilitate ale cererii. Așadar, mulți reclamanți ignoră sau nu cunosc condițiile în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului poate fi sesizată. Din acest motiv, vă vom prezenta în continuare condițiile de admisibilitate ale unei cereri individuale introduse la CEDO, care se împart în condiții de formă și de fond.

Condițiile de admisibilitate de formă

În primul rând, pentru ca cererea dvs. să fie declarată admisibilă, trebuie cunoscut faptul că există o cerere-tip care trebuie completată și transmisă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În cazul utilizării altui formulat decât cel aprobat, Curtea va respinge cererea ca inadmisibilă, fără a analiza fondul dedus judecății.

Articolul 47 din Regulamentul Curții, reglementează conținutul cererii, cerere care trebuie completată corect, cu respectarea tuturor rubricilor din cerere, pentru a putea fi declarată admisibilă. În formular trebuie să se regăsească, printre altele, datele dvs. personale de identificare, statul împotriva căruia introduceți cererea, rezumatul cauzei dvs., o prezentare succintă a încălcării Convenției. Cererea trebuie să fie semnată olograf de către reclamant, în rubrica specială. De asemenea, la cerere se vor anexa toate documentele relevante, în ordine logică și cronologică.

Alineatul (4) al art. 47 din Regulamentul Curții Europene a Drepturilor Omului prevede că, în situația în care reclamantul nu dorește ca identitatea sa să fie făcută publică trebuie să precizeze această și să prezinte o expunere a motivelor care justifică derogarea de la regula publicității procedurii în fața Curții. Aceasta poate autoriza anonimatul, toate actele publicate cu privire la cerere conținând doar inițialele numelui reclamantului sau o literă a alfabetului, după caz sau poate respinge solicitarea, numele și prenumele dvs. regăsindu-se în baza de date HUDOC.

Condiții de admisibilitate de fond

Curtea Europeană a Drepturilor Omului va analiza cererea dvs. pe fond numai dacă sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 35 din Convenție.

1.Epuizarea prealabilă a tuturor căilor de atac interne

Condiția reglementată este întâlnită în dreptul internaționale general și are ca obiect ocrotirea suveranității statului împotriva unor proceduri internaționale intempestive. Obligația reclamantului este de a parcurge toate gradele de jurisdicție puse la dispoziția sa de dreptul intern (de exemplu, în cazul unei condamnări penale de către instanța de fond, trebuie să exercitați și calea apelului sau chiar și a recursului, în cazul în care încălcarea drepturilor ocrotite de Convenție ar putea fi remediată). În cazul în care instanțele naționale nu au analizat căile de recurs din culpa dvs. (de exemplu, ați sesizat instanța după expirarea termenului de decădere, cererea nu a fost timbrată, etc.), Curtea poate să respingă cererea ca inadmisibilă.

Dovada epuizării căilor de recurs interne este în sarcina reclamantului. Desigur, dacă guvernul invocă excepția inadmisibilității a cererii pe acest motiv, sarcina probei revine acestuia.

Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a dat o interpretare mai largă noțiunii de „căi de recurs interne”, considerând că obligația căilor de recurs interne se limitează numai la acele recursuri accesibile și adecvate. Regula nu se aplică acelor recursuri iluzorii, adică imposibil de exercitat, inadecvate sau ineficiente.

Pentru a ne adresa Curții de la Strasbourg, trebuie să invocăm în căile de recurs interne motivele invocate și în cererea adresată Curții, „cel puțin în substanță”, așa cum a s-a pronunțat Curtea în cauza Castells c. Spaniei (1992). În cauza Guzzardi c. Italiei (1980), s-a arătat că invocarea în substanță înseamnă menționarea, în căile de acțiune folosite în fața instanțelor naționale, a dispozițiilor convenției pe care reclamantul le consideră încălcate sau cel puțin a dispozițiilor echivalente din dreptul intern.

În concluzie, pentru a subzista obligația epuizării căilor de recurs interne, existența căilor de recurs trebuie să fie suficient de sigură nu numai în teorie, ci și în practică.

Te-ar putea interesa și:

2. Introducerea cererii într-un termen de 6 luni de la data deciziei interne definitive

Potrivit art. 47 din Regulamentul Curții, cererea este considerată introdusă la data la care formularul de cerere corect completat este expediat Curții. Data expedierii este considerată data ștampilei poștei.

Cu privire la calculul termenului de 6 luni, trebuie menționat că „ultima decizie internă” este decizia prin care pretențiile reclamantului au fost respinse în mod definitiv. În cazul decizia nu a fost pronunțată în mod public, termenul de 6 luni curge de la data comunicării acesteia reclamantului. Prin data comunicării deciziei definitive trebuie să se înțeleagă data comunicării motivării deciziei sau a deciziei în întregul său.

3. Cererea să nu fie anonimă

Condiția este îndeplinită în cazul în care completează corect și complet formularul-tip de sesizare a Curții Europene a Drepturilor Omului. Rubrica A din formularul-tip obligă reclamantul, în temeiul art. 47 din Regulamentul Curții, să menționeze numele, prenumele și datele de identificare.

Problema cu îndeplinirea acestei condiții se pune în cazul în care calitatea de reclamant o are o organizație sau o organizației nonguvernamentală. În cauza Confederations des Synducats Medicaux Francais c. Franței (1986), Curtea a stabilit că nu este necesară dezvăluirea identității tuturor membrilor ei, decât atunci când acționează expres în numele acestora.

4. Cererea să nu fie esențial aceeași cu o cerere anterior examinată de Curte

Această condiție dă eficacitate principiului autorității lucrului judecat în materia deciziilor și a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului. Astfel, în cazul în care se invocă aceleași fapte care au mai fost soluționate de Curte anterior, cererea va fi inadmisibilă. Totuși, în cazul în care cererea cuprinde fapte noi, aceasta poate fi admisibilă.

În jurisprudența sa, Curtea a stabilit că încheierea unei înțelegeri amiabile nu presupune imposibilitatea sesizării ulterioare a Curții în aceeași cauză, dacă cererea anterioară nu a făcut obiectul unei decizii (pentru detalii a se vedea cauza Surmeli c. RFG (decembrie 2004)).

5. Cererea să nu fi fost supusă examinării unei alte instanțe internaționale, dacă nu conține fapte noi

În cazul în care cererea a mai fost supusă examinării unei alte instanțe internaționale, cum ar fi Comisia pentru drepturile Omului a Organizației Națiunilor Unite, Curtea de la Strasbourg vă va respinge cererea ca inadmisibilă, în temeiul regulii numită „litispendența internațională”.

6. Cererea să nu fie incompatibilă cu prevederile Convenției, manifest nefondată sau abuzivă

Cererea este considerată incompatibilă cu prevederile convenției atunci când nu este competentă personal (ratione personae), teritorial (ratione loc), material (ratione materiae) și în timp (ratione temporis) să soluționeze cererea.

Cererea abuzivă este cea prin care se urmărește un scop contrar celui prevăzut din Convenție sau care dovedește folosirea ca șicanatorie a dreptului de recurs la Curte. De asemenea, cererea poate fi respinsă ca abuzivă în cazul unor cererii repetate care nu au niciun fundament sau care conțin afirmații insultătoare.

Cererea este respinsă ca vădit nefondată dacă nu indică nicio încălcare a drepturilor garantate de Convenție sau dacă există o jurisprudență constantă și amplă în cereri identice sau similare care stabilesc faptul că nu a există nicio încălcare a Convenției. Cererea poate fi vădit nefondată și în cazul în care nu ați prezentat suficiente probe în sprijinul faptelor și încălcărilor expuse.

Înainte de a fi respinsă ca vădit nefondată, cererea va fi supusă unui examen mai amănunțit al acesteia sub aspectul fondului.

7. Existența unui prejudiciu important

Absența unui prejudiciu important poate duce la respingerea ca inadmisibilă a cererii dvs. Criteriul care se are în vedere la aprecierea acestei condiții este impactul financiar semnificativ.

Totuși, condiția nu se va aplica în cazul în care este în discuție un drept intangibil (de exemplu, dreptul la viață, dreptul de a nu fi supus torturii). De asemenea, nu va fi respinsă pe acest motiv nicio cauza atunci când respectarea drepturilor omului garantate de Convenție și Protocoale sale cere un examen pe fond al cererii, în cazul în care cauza nu a fost examinată corespunzător de o instanță.

Curtea a introdus, prin jurisprudența sa, criterii de identificare a „pragului” aplicării prejudiciului important: natura dreptului care se pretinde a fi încălcat, gravitatea pretinsei încălcări, consecințele pretinse încălcări, situația personală a reclamantului.

Referințe: