Autoritatea de Supraveghere din Suedia a stabilit că elevilor de la un liceu din Skellefteå le-a fost violat dreptul la viață privată prin testarea tehnologiilor de recunoaștere facială.

Liceul a invitat o companie privată, Tieto, să instaleze camere de recunoaștere facială în interiorul claselor pentru a înregistra automat prezența studenților la cursuri. Compania a spus faptul că această tehnologie a salvat 10 minute la fiecare curs față de metodele tradiționale de realizare a prezenței.

Potrivit Autoritatii de Supraveghere din Suedia, nici elevii și nici părinții nu și-au dat un consimțământ valabil față de colectarea datelor deoarece se află într-o relație de dependență cu școala.

Tieto a spus că au cerut opinia elevilor cu privire la noua tehnologia , iar elevii au spus că tehnologia de recunoaștere facială este „înfricoșătoare și invazivă”, însă opinia elevilor nu i-a oprit de a introduce tehnologia în clase.

Te-ar putea interesa și:

• Investigații GDPR. 10 Lucruri pe care trebuie să le știi despre controalele GDPR.
• Ce este GDPR? Regulament GDPR explicat în 5 minute.
• Cum se calculează amenzile pentru încălcarea GDPR?

Autoritatea de Supraveghere din Suedia a amendat școala cu 20.000 euro pentru încălcarea GDPR deoarece, printre altele, școala nu a efectuat o evaluare de impact suficientă asupra protecției datelor.

Suedia nu este singura țară care încearcă să integreze recunoașterea facială în sălile de clasă; cazuri similare au fost luate în considerare de Autoritatea de supraveghere din Franța, iar în unele școli din New York, camerele de recunoaștere facială sunt folosite pentru intrările în holurile din școli. Chiar și în China, unde camerele de recunoaștere facială sunt deja folosite pentru a detecta starea de spirit și nivelul de focalizare al elevilor bazate pe analiza pseudoscientifică a expresiilor lor faciale, guvernul crede că lucrurile au mers prea departe – și acum caută să reducă utilizarea lor în școli.

Un precedent periculos pentru România ar putea fi introducerea și utilizarea camerelor termografice în școli și licee.

Elevii care își exercită dreptul la educație nu ar trebui să facă obiectul unei monitorizări obligatorii pentru care nu își pot da un consimțământ liber deoarece se află într-o relație de dependență cu școala. Pandemia Covid-19 și tranziția la educația online au deschis noi oportunități pentru utilizarea noilor tehnologii, însă în acest context al digitalizării ar trebui să remarcăm faptul că dreptul la viață privată al elevului rămâne esențial.