Tribunalul GORJ. Rezoluțiune contract. Contract de întreținere. Stipulație pentru altul

Rezolutiune contractTribunalul GORJ

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2021:051.______

Cod operator 2442

Dosar nr. ____________

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA I CIVILĂ

Decizia civilă nr.383

Ședința publică din 22 februarie 2021

Completul constituit din:

Președinte N_______ B_____

Judecător G_______ R___

Grefier M______ F______

 

 

Pe rol se află judecarea apelului civil declarat de apelanta reclamantă B____ B______ împotriva sentinței civile nr.733/21.07.2020 pronunțate de Judecătoria Târgu Cărbunești în dosarul nr.____________ și în contradictoriu cu intimatul pârât M_______ G_______-P___.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat B_____ A______, pentru apelanta reclamantă B____ B______, în temeiul împuternicirii avocațiale nr.______/20.01.2021 aflată la fila 24 din dosar, lipsind toate părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că prin încheierea din 01.02.2021 cauza a fost repusă pe rol în temeiul art.400 Cod procedură civilă în Totodată, se învederează că la data de 10.02.2021, prin Serviciul Registratură al Tribunalului Gorj, intimatul pârât M_______ G_______-P___ a depus la dosar concluzii scrise.

Tribunalul reține că s-a repus cauza pe rol având în vedere criticile privind hotărârea primei instanțe și pentru a se pune în discuție excepțiile reținute de prima instanță și cu privire la care s-a susținut că nu au fost puse în discuția părților pentru a se asigura dreptul la apărare și pentru a se respecta principiul contradictorialității.

Astfel, tribunalul acordă cuvântul asupra excepția prescripției dreptului de a se solicita rezoluțiunea contractului, asupra criticilor privind faptul că prima instanță nu a reținut că reclamanta este atât moștenitoarea mamei, M_______ E____, cât și moștenitoarea tatălui său, M_______ D__, invocate prin cererea de apel cât și asupra întregului apel.

 

 

 

Termenul de prescripție în promovarea acțiunii pentru rezoluțiunea contractului începe să curgă de la data decesului autoarei M_______ E____, respectiv 14.03.2016, astfel că având în vedere faptul că cererea de chemare în judecată este formulată la 11.02.2019, dreptul de a solicita rezoluțiunea contractului nu este prescris.

Își menține concluzii în sensul că reclamanta are calitatea de moștenitoare a ambilor părinți.

 

TRIBUNALUL

 

Prin sentința civilă nr.733/21.07.2020 pronunțată de Judecătoria Târgu Cărbunești în dosarul nr.____________ a fost respinsă cererea formulată de reclamanta B____ B______, în contradictoriu cu pârâtul M_______ A_______ A___ și a fost respinsă cererea reconvențională.

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că, în fapt, la data de 8 august 1985 a fost încheiat contractul de întreținere autentificat sub nr.766/8 august 1985 de către Notariatul Local Tg-Cărbunești (fila 16), fiind transcris în registrul de transcripțiuni sub nr.306/08.08.1985 pentru construcții și sub nr.307/08.08.1985 pentru terenuri.

Contractul de întreținere mai sus identificat a fost încheiat între numitul M_______ D__ și fiul său, pârâtul, M_______ A_______ A___.

Obiectul contractului privea, pe de o parte, transferul proprietății imobilelor numitului M_______ D__, situate în _____________________________, respectiv casă de locuit, construită din lemn și cărămidă, acoperită cu tablă, compusă din 4 camere și un șopron și o magazie, construite din lemn și cărămidă, acoperite cu tablă și țiglă și care se învecinează la răsărit cu șoseaua comunală Aninoasa-Bibești, la apus terenul proprietatea CAP, la miazăzi T____ G_______ și la miazănoapte cu cooperativa de credit, către fiul său, M_______ A_______ A___. Pe de altă parte, pârâtul din prezenta cauză, M_______ A_______ A___, se obliga, în schimbul dobândirii proprietății asupra imobilelor de mai sus, să asigure întreținerea viageră a părinților săi, M_______ D__ (înstrăinătorul) și M_______ E____.

Din cuprinsul contractului (paragraf 4) reiese că înstrăinătorul M_______ D__ dobândise construcțiile ce făceau obiectul obligației sale de la tatăl său, decedat în 1984, drepturile și calitatea fiindu-i stabilite prin certificatul de moștenitor nr.612/31 octombrie 1984, eliberat de Notariatul de Stat Tg-Cărbunești.

 

 

 

Mai reiese din cuprinsul contractului că terenul aferent construcțiilor, în suprafață de 250 mp, era trecut în proprietatea statului conform art.30 alin.2 din Legea nr.50/1974, atribuindu-se proprietarului construcției suprafața necesară.

Din certificatul de căsătorie nr.685/24.12.1954 emis de Sfatul Popular al Comunei Aninoasa (fila 45) reiese că M_______ D__ s-a căsătorit cu M_______ E____ (fostă D______) la data de 24 decembrie 1954.

La data de 8 iulie 2001 a încetat din viață înstrăinătorul, M_______ D__, fapt ce reiese din certificatul de deces nr.32/9 iulie 2001 eliberat de _____________________________, la fila 46.

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat să se constate nulitatea absolută a contractului de întreținere autentificat sub nr.766/08.08.1985 de Notariatul Local Târgu Cărbunești întrucât a fost încheiat fără consimțământul numitei M_______ E____, mama reclamantei.

Într-o teză subsidiară, a mai solicitat reclamanta să se dispună rezoluțiunea contractului de întreținere autentificat sub nr.766/08.08.1985 de Notariatul Local Târgu Cărbunești încheiat între tatăl reclamantei, M_______ D__ și pârâtul M_______ G_______, fratele reclamantei, pentru neîndeplinirea obligațiilor de întreținere asumate de pârât prin contractul mai sus menționat.

În drept, ca o chestiune prealabilă, instanța a reținut că potrivit principiului neretroactivității, art.6 Noul Cod Civil, precum și art.4 și 5 din Legea de aplicare a acestuia cu referire și la art.102 din Legea nr.71/2011 privind punerea în aplicare a Noului Cod Civil, contractul este supus legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa. Față de data încheierii contractului întreținere, și anume 08.08.1985, în cauză sunt incidente dispozițiile Codului civil din 1864.

Contractul de întreținere nu avea o reglementare proprie, sub vechea legislație aplicabilă în cauză (Cod civil 1864 ) fiind deci un contract nenumit, permis de lege în virtutea principiului libertății contractuale, aplicându-i-se regulile generale din materia actului juridic, luându-se în considerare trăsăturile specifice ale convenției efectiv încheiate, în cauză un contract nenumit, cu titlu oneros, aleatoriu, căruia i se aplică regulile generale din materia obligațiilor.

Potrivit art.31 lit.b) Codul familiei, aplicabil la data încheierii contractului, nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecărui soț bunurile dobândite în timpul căsătoriei prin moștenire, legat sau donație, afară numai dacă dispunătorul a prevăzut că ele vor fi comune.

Potrivit art.488 Cod civil de la 1864, tot ce se unește și se încorporează cu lucrul se cuvine proprietarului lucrului potrivit regulilor statornicite mai jos (art.482, art.489 și urm. Cod civil, art.903, art.1325).

Analizând situația de fapt prin prisma prevederilor legale incidente, instanța a reținut că la data încheierii contractului de întreținere înstrăinătorul bunului, M_______ D__, era proprietarul unic a imobilelor înstrăinate în schimbul întreținerii sale și a soției sale, M_______ E____, deoarece bunul obiect al obligației de predare era bun propriu al acestuia, fiind dobândit în timpul căsătoriei prin moștenire de la tatăl său, decedat în 1984, drepturile și calitatea fiindu-i stabilite acestuia prin certificatul de moștenitor nr.612/31 octombrie 1984, eliberat de Notariatul de Stat Tg-Cărbunești, așa cum reiese din însuși cuprinsul contractului autentic a cărui nulitate absolută se solicită.

Astfel, având în vedere prevederile art.270 Cod procedură civilă, având în vedere puterea doveditoare a înscrisului autentic și probatoriul administrat și văzând prevederile art.31 lit.b din Codul familiei, instanța nu a putut reține susținerile reclamantei privind faptul că bunurile imobile, obiect al obligației de predare, erau bunuri comune ale soților.

A mai reținut instanța că împrejurarea invocată de către reclamantă, respectiv că în timpul căsătoriei soților, părinții săi, s-au efectuat lucrări de îmbunătățire ale imobilului, nu poate duce la schimbarea calității bunurilor, din bun propriu al înstrăinătorului M_______ D__, în bun comun al soților M_______ E____ și M_______ D__.

Efectuându-se îmbunătățiri la imobilul bun propriu al unuia dintre soți prin contribuția comună a ambilor soți, soțul neproprietar al imobilului i se poate recunoaște cel mult un drept de creanță egal cu cota sa de contribuție la respectivele îmbunătățiri, în niciun caz un drept de proprietate asupra imobilului.

 

 

 

 

 

Mai mult, instanța a reținut că din înscrisurile depuse la dosarul cauzei de către reclamantă (filele 42-44) reiese că prin autorizația pentru executare de lucrări emisă la data de 23 aprilie 1973 de către ______________________ autorizat înstrăinătorul M_______ D__ să adauge „o cameră la casă, unde se va amenaja o bucătărie și o baie”.

Astfel, coroborând materialul probator, a reținut instanța că îmbunătățirile invocate de către reclamantă și reținute și în declarația martorului audiat în cauză (fila 79) au fost cel puțin începute în anul 1973, înainte ca respectivul imobil să revină în proprietatea înstrăinătorului M_______ D__, în timpul în care proprietar al acestuia era tatăl înstrăinătorului, decedat în 1984, drepturile și calitatea de moștenitor fiindu-i stabilite celui din urmă prin certificatul de moștenitor nr.612/31 octombrie 1984.

Astfel, având în vedere că M_______ E____ nu avea calitatea de (co)proprietar al imobilelor obiect al obligației de predare din contractul de întreținere autentificat sub nr.766 din 8 august 1985 de către Notariatul Local Târgu Cărbunești, aceasta putând justifica cel mult un drept de creanță născut din îmbunătățirile aduse imobilului proprietatea socrului, ulterior bun propriu al soțului (prin moștenire), aceasta nici nu putea și nici nu trebuia să își exprime consimțământul la încheierea contractului.

În concluzie, instanța a respins ca nefondat capătul de cerere privind constatarea nulității absolute a contractului de întreținere autentificat sub nr.766/08.08.1985 de Notariatul Local Târgu Cărbunești pe motivul că acesta a fost încheiat fără consimțământul numitei M_______ E____, mama reclamantei.

În ceea ce privește cererea subsidiară a reclamantei privind rezoluțiunea contractului de întreținere autentificat sub nr.766/08.08.1985 de Notariatul Local Târgu Cărbunești încheiat între tatăl reclamantei, M_______ D__ și pârâtul M_______ G_______, fratele reclamantei, pentru neîndeplinirea obligațiilor de întreținere asumate de pârât prin contractul mai sus menționat, instanța a reținut următoarele:

Așa cum s-a arătat în considerentele expuse mai sus, cu ocazia soluționării capătului de cerere principal, înstrăinătorul M_______ D__, în acord cu prevederile art.31 lit.b din Codul familiei, era proprietarul unic al imobilelor înstrăinate în schimbul întreținerii sale și a soției sale, M_______ E____.

Reiese din analiza clauzelor contractuale înscrise în contractul de întreținere autentificat sub nr.766/08.08.1985 de Notariatul Local Târgu Cărbunești că pârâtul din prezenta, M_______ A_______ A___, se obliga față de cealaltă parte a contractului, M_______ D__, în schimbul imobilelor proprietatea celui de-al doilea, la întreținerea viageră a acestuia și a soției lui, M_______ E____.

 

 

 

Așadar, contractul încheiat între pârât și numitul M_______ D__, autentificat sub nr.766/08.08.1985 de Notariatul Local Târgu Cărbunești, stipula în favoarea unei a treia persoane (beneficiara M_______ E____) fiind, față de această clauză, o convenție prin care o parte, M_______ A_______ A___ (promitent) se obliga față de cealaltă parte, M_______ D__ (stipulant) să execute o prestație în favoarea unui terț beneficiar – M_______ E____, care nu a participat la încheierea actului juridic. Voința înstrăinătorului de a stipula în folosul unei terțe persoane este certă și neîndoielnică, beneficiarul stipulației fiind absolut determinat– M_______ E____, soția.

Art.973 din Codul civil de la 1864 consacra principiul relativității convențiilor în următorii termeni: „convențiile n-au efecte decât între părțile contractante”.

Până la consacrarea legislativă în Noul Cod Civil, art.1284 – art.1288, stipulația pentru altul, deși recunoscută în unanimitate ca o excepție veritabilă de la principiul relativității efectelor contractului, nu avea o reglementare generală și unitară, aplicabilitatea acesteia fiind recunoscută datorită principiului libertății contractuale.

Doctrina recunoștea că dreptul beneficiarului ia ființă de la data când se încheie contractul între stipulant și promitent și că acceptarea beneficiarului nu joacă decât rolul de condiție suspensivă inclusă tacit în convenția încheiată de stipulant cu promitentul.

Cu privire la semnificația acceptării de către terțul beneficiar a dreptului prevăzut în folosul său, trebuie precizat faptul că nimeni nu poate fi silit ca, împotriva voinței sale, să beneficieze de un anumit drept.

De aici rezultă faptul că terțul beneficiar poate atât accepta, cât și renunța la dreptul stipulat în folosul său.

Acceptarea acestui drept nu are efect constitutiv: dreptul se dobândește nu în virtutea acceptării, ci în virtutea contractului încheiat între stipulant și promitent. Acceptarea poate să consolideze un drept dobândit prin acest contract și va fi producătoare de efecte pe data nașterii dreptului, adică pe data încheierii contractului amintit.

După cum terțul beneficiar poate accepta dreptul, tot astfel poate să și renunțe la el, caz în care, din contractul supus analizei reieșind, în lipsă de prevederi contrare, că putea profita promitentului, scutit de executarea obligației.

Până se produce acceptarea din partea beneficiarului, creditorul obligației asumată de promitent este stipulantul.

 



El poate pretinde promitentului să-și execute obligația față de terțul beneficiar și tot el, și numai el, este în drept să ceară rezoluțiunea contractului încheiat cu promitentul, în caz de neexecutare a obligației acestuia față de terțul beneficiar.

Imediat ce intervine acceptarea stipulației, creditor al promitentului devine beneficiarul, acesta având dreptul să ceară executarea obligației, fără a avea dreptul să pretindă rezoluțiunea contractului, pentru că în raport cu el stipulația nu este un contract sinalagmatic, ea nu dă naștere la obligații reciproce, terțul nedând în schimbul beneficiarului cules nici o contraprestație.

Împrejurarea că, după acceptare, beneficiarul devine creditorul direct al promitentului, explică faptul că moștenitorii stipulantului nu au dreptul sa atace stipulația consimțită de autorul lor.

În concluzie, a reținut instanța că terțul beneficiar al stipulației, M_______ E____, nu avea la îndemână o acțiune în rezoluțiune a contractului pentru neîndeplinirea obligațiilor de întreținere stipulate în favoarea sa de către înstrăinătorul contractual, soțul ei, M_______ D__, nici în caz de acceptare, nici în caz de neacceptare a stipulației și astfel nici nu putea transmite succesibililor vocația pentru o astfel de acțiune.

Stipulantul înstrăinător M_______ D__ avea la îndemână o acțiune în rezoluțiune pentru neîndeplinirea culpabilă a obligațiilor contractuale față de sine și, în caz de neacceptare a stipulației de către beneficiară, față de aceasta.

A mai reținut instanța că din probatoriul administrat nu a reieșit nici că beneficiara a acceptat stipulația, nici că nu a acceptat-o.

Astfel, chiar reținând depoziția martorei B___ T______ (fila 79), deși susținerile acesteia din cuprinsul declarației confirmă relațiile de dușmănie invocate de pârât, instanța a constatat că aceasta s-a mărginit a arăta că pârâtul nu și-a îndeplinit obligația de întreținere față de terța beneficiară.

A constatat instanța că în timpul vieții stipulantului, acesta nu a solicitat în niciun fel și sub nicio formă rezoluțiunea, nici pentru neexecutarea obligațiilor de către pârât față de sine dar nici față de terța beneficiară M_______ E____.

A mai constatat instanța că o astfel de acțiune este eminamente prescriptibilă și, deși aceasta se transmite moștenitorilor, aceștia o pot promova în termenul legal de prescripție de 3 ani.

Față de împrejurările concrete ale cauzei, a reținut instanța că stipulantul înstrăinător M_______ D__ a decedat la data de 8 iulie 2001, fapt ce reiese din certificatul de deces nr.32 din 9 iulie 2001 eliberat de _____________________________ (fila 46), sens în care, sub aspectul rezoluțiunii contractului pentru neexecutarea culpabilă a obligației de întreținere a pârâtului față de acesta și/sau față de terțul beneficiar al stipulației, în cazul în care nu ar fi fost acceptată stipulația de către beneficiara M_______ E____, fiind împlinit termenul de prescripție.

În concluzie instanța a reținut, pe de o parte, că dreptul înstrăinătorului M_______ D__ la acțiune în rezoluțiune, chiar transmis moștenitorilor, este supus prescripției extinctive prevăzute de art.3 din Decretul nr.167/1958 iar, pe de altă parte, terței beneficiare a stipulației nu i se poate recunoaște dreptul de a cere rezoluțiunea contractului încheiat între înstrăinătorul M_______ D__ și pârât, nefiind parte a contractului prin care se înstrăina un bun propriu al soțului său, ci doar beneficiară a întreținerii stipulate în favoarea sa și, pe cale de consecință, neputând transmite dreptul de a solicita rezoluțiunea.

Pe cale de consecință, a fost respinsă cererea subsidiară a reclamantei de a se dispune rezoluțiunea contractului de întreținere autentificat sub nr.766/08.08.1985 de Notariatul Local Târgu Cărbunești.

Asupra cererii reconvenționale, prin care se solicită instanței de către pârâtul-reclamant obligarea reclamantei pârâte la plata unor daune morale, instanța, analizând condițiile răspunderii civile delictuale, a reținut că în temeiul art.1357 Cod civil cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare, iar autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă.

Față de acest text de lege, pentru antrenarea răspunderii, este necesar să se fi comis o faptă ilicită, să se fi cauzat un prejudiciu, prejudiciul să fie urmarea faptei ilicite (să existe legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu), iar fapta să fie comisă cu vinovăție, fie că este vorba despre intenție, fie că este vorba despre culpă.

Instanța a reținut că un aspect cert, care rezultă cu evidență din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, este acela că reclamanta a promovat împotriva pârâtului o acțiune civilă, exercitându-și, cu bună credință, drepturile recunoscute de legiuitor.

A mai reținut instanța, prin prisma prevederilor art.14 alin.2 Cod Civil, că buna credință se prezumă până la proba contrară.

Or, față de prevederile art.249 Cod procedură civilă, a constatat instanța că deși pârâtul s-a mărginit a invoca reaua credință a reclamantei în promovarea cererii, nu a făcut dovada susținerilor sale, acestea rămânând simple afirmații în lipsa unui suport probator corespunzător.

Cauzarea unui prejudiciu moral este necesar a se raporta la totalitatea factorilor în care a fost săvârșită fapta și numai dacă aceasta există, întrucât simpla afirmare a unor aspecte în cuprinsul unei cereri de chemare în judecată, nu constituie faptă ilicită și nici nu poate cauza, de plano, celui vizat, un prejudiciu moral.

În cauză, așadar, nu s-a făcut dovada existenței vreunei fapte ilicite și nici nu se pune problema unei atingeri semnificative a vreunuia dintre atributele esențiale ale persoanei reclamantului care să fi generat, în mod esențial, o pagubă.

Față de aceste considerente, instanța a respins cererea ca nefondată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta B____ B______ solicitând, într-o teză principală, să se constate nulitatea absolută a contractului de întreținere autentificat sub nr.766/08.08.1985 de Notariatul Local Târgu Cărbunești Județean Gorj, întrucât actul de întreținere a fost încheiat fără consimțământul expres al mamei sale, M_______ E____. Într-o teză subsidiară, a solicitat să se dispună rezoluțiunea contractului de întreținere autentificat sub nr.766/08.08.1985 de Notariatul Local Târgu Cărbunești Județean Gorj, încheiat între tatăl său, M_______ D__, și pârâtul M_______ A_______ A___, fratele său, pentru neîndeplinirea obligațiilor asumate de pârât prin contractul menționat mai sus, precum și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, apelanta a arătat că imobilul ce a format obiectul contractului de întreținere era bun comun al părinților lor, M_______ D__ și M_______ E____, fiind dobândit în timpul căsătoriei acestora, și nu bun propriu al tatălui lor, pentru ca acesta să poată dispună singur de el.

Imobilul construcție a fost inițial compus din trei camere (de lemn) și o anexă compusă dintr-o cameră. În anul 1973 s-a mai construit o baie și o bucătărie, conform autorizației nr.20/23.04.1973. De asemenea, s-a mai construit o cameră la stradă, în continuarea celor trei existente, precum și o sufragerie și o cămară. Cele trei camere din lemn au fost demolate, pe același amplasament fiind construite 3 camere din cărămidă și 1 hol, zidit și închis cu geamuri.

Pe de altă parte, în anii 2013-2014, mama apelantei a construit două camere fără autorizație, precum și anexe (șopru, magazie, pătul, două garaje), toate aceste aspecte fiind confirmate de martora audiată în cauză.

În atare situație, în mod greșit prima instanță a reținut că au fost efectuate lucrări de îmbunătățire, fiind edificate, în realitate, mai mult construcții.

De asemenea, din autorizația de construire, planul de situație și memoriul tehnic au fost eliberate pe numele tatălui M_______ D__, astfel încât împrejurarea reținută de instanță, în sensul că bunul nu ar fi fost bun comun, este eronată.

Mai mult, descrierea imobilului construcție din certificatul de moștenitor nu corespunde cu descrierea din contractul de întreținere autentificat sub nr.766/08.08.1985 din Notariatul de Stat Cărbunești.

Prin urmare, actul de dispoziție încheiat de tatăl M_______ D__ asupra bunului imobil comun, fără consimțământul expres al soției sale M_______ E____, este lovit de nulitate absolută.

A mai precizat apelanta că într-o teză subsidiară a solicitat instanței să dispună rezoluțiunea contractului de întreținere autentificat sub nr.766/08.08.1985 de Notariatul Local Târgu Cărbunești județul Gorj, încheiat între M_______ D__, tatăl, și intimatul pârât M_______ G_______ R___, fratele apelantei, pentru neîndeplinirea obligațiilor asumate de acesta prin contractul menționat mai sus.

Prin contractul de întreținere s-au prevăzut și s-au descris în concret și în detaliu obligațiile părților, în respectarea cărora tatăl apelantei a dat în proprietate intimatului imobilul descris mai sus, dar a impus acestuia obligația de a-i întreține pe părinții lor, M_______ D__ și M_______ E____, cu toate cele necesare traiului pe toată perioada vieții lor.

Această obligație a fost însușită de către pârât, acesta declarând expres în acest sens în cuprinsul contractului.

Martora B___ T______ a confirmat susținerile că pârâtul nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale față de părinții părților, nu le-a asigurat întreținerea și îngrijirea la care s-a obligat, nu s-a interesat de starea lor de sănătate și nu le-a acordat vreun sprijin.

În timpul vieții autorilor pârâtul nu le-a asigurat hrană, medicamente, îngrijiri medicale, nu cunoaște ce tratamente au urmat aceștia, reclamanta fiind singura care și-a îndeplinit obligațiile morale față de părinți.

Consideră apelanta reclamantă că instanța a soluționat greșit acest capăt de cerere, reținând că „terțul beneficiar al stipulației, M_______ E____, nu avea la îndemână o acțiune în rezoluțiune a contractului pentru neîndeplinirea obligațiilor de întreținere stipulate în favoarea sa de către înstrăinătorul contractual, soțul ei M_______ D__, nici în caz de acceptare, nici în caz de neacceptare a stipulației și astfel nici nu putea transmite succesibililor vocația pentru o astfel de acțiune”.

Instanța de fond a ignorat faptul că reclamanta apelantă este moștenitoarea mamei M_______ E____, dar și a tatălui M_______ D__, stipulantul înstrăinător în contractul de întreținere, calitate în care aceasta poate solicita rezoluțiunea contractului pentru neexecutarea obligațiilor de întreținere față de mama M_______ E____, terță beneficiară în contractul de întreținere.

De asemenea, prima instanță în mod nelegal a reținut că s-a împlinit termenul de prescripție sub aspectul rezoluțiunii contractului pentru neexecutarea culpabilă a obligației de întreținere.

Deși potrivit prevederilor art.18 din Decretul nr.167/1958 instanța avea obligația să cerceteze din oficiu dacă dreptul la acțiune este prescris, această excepție trebuia pusă în discuția părților, cu respectarea principiului contradictorialității.

În speță de față, însă, nu s-a invocat și nu s-a pus în discuția părților excepția prescripției extinctive, astfel încât apelanta reclamantă nu a avut posibilitatea efectivă de a formula apărări în acest sens.

Mai mult, instanța nu a ținut cont de faptul că obligația stabilită prin contract era aceea de a asigura întreținerea pe toată durata vieții autorilor părților.



În această împrejurare, termenul de prescripție în promovarea acțiunii a început să curgă de la data decesului mamei M_______ E____, respectiv 14.03.2016.

Având în vedere faptul că cererea de chemare în judecată a fost introdusă la data de 11.02.2019, dreptul de a solicita rezoluțiunea contractului de întreținere a fost exercitate înăuntrul termenului de prescripție.

În drept, cererea de apel a fost întemeiată pe dispozițiile art.466 și următoarele Cod procedură civilă, art.35 Codul Familiei, art.480 Cod civil de la 1864, art.948 Cod civil de la 1864, art.1020-1021 Cod civil de la 1864.

În dovedirea susținerilor, apelanta reclamantă a arătat că înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri, precum și de proba testimonială în cadrul căreia să fie audiată martora Botoroiu E____ (R_____), domiciliată în _____________________________.

La data de 11.12.2020 a formulat întâmpinare intimatul pârât M_______ A_______ A___ prin care a solicitat să se constate lipsa calității procesuale a reclamantei (întrucât nu a fost parte în contractul de întreținere autentificat sub nr.766/08.08.1985 de Notariatul Local Târgu Cărbunești, județul Gorj, iar prin acest contract el nu s-a obligat și nici nu a fost obligat de părinții săi și la plata întreținerii și către aceasta), lipsa calității de moștenitoare a acesteia în raport de autorii lor (ca nedeținând nici un certificat dc moștenitor sau de calitate de moștenitor autentificat de notar), precum și lipsa de interes a acesteia (întrucât el nu s-a obligat în calitate de întreținător să presteze sub nici o formă întreținerea în natură a acesteia ca contractant al întreținerii și nici ca beneficiar al întreținerii), iar pe fond a solicitat respingerea apelului ca fiind tardiv formulat, fără obiect, netimbrat, nefondat, neîntemeiat, netemeinic, inadmisibil, abuziv, ilegal și imoral.

În apărare s-a arătat că reclamanta B____ B______ a reiterat prin apelul formulat aceleași capete de cerere care au făcut obiectul acțiunii pe care a inițiat-o la fond în dosarul nr.____________ al Judecătoriei Târgu Cărbunești, respectiv: în teză principală să se constate nulitatea absolută a contractului de întreținere autentificat sub nr.766/08.08.1985 de Notariatul Local Târgu Cărbunești încheiat între tatăl intimatul pârât și acesta, pe motiv că a fost încheiat fără consimțământul numitei M_______ E____ (mama intimatului pârât și a reclamantei) și în teză subsidiară să se dispună rezoluțiunea aceluiași contract de întreținere, pe motiv că nu și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contract, capete de cerere care au fost soluționate în mod corect și foarte argumentat de către instanța de fond.

Intimatul pârât a solicitat, totodată, să se constate că potrivit ultimului paragraf al paginii 2 a acțiunii sale reclamanta a precizat că „acțiunea formulată de subsemnata are ca obiect revocarea contractului de donație pentru neîndeplinirea sarcinii asumate de pârât privind acordarea întreținerii către subsemnata…”, dar prin apelul pe care l-a formulat a renunțat la aceasta pretenție.

Reclamanta a solicitat cu rea-voință, rea-credință, abuziv și ilegal, atât la fond cât și prin prezentul apel, să se constate nulitatea absolută a contractului de întreținere autentificat sub nr.766/08.08.1985 de Notariatul Local Târgu Cărbunești, județul Gorj, întrucât tatăl intimatului, declarând că este căsătorit, i-a vândut în deplină proprietate și liniștită posesie construcția proprietatea sa situată în _____________________________, compusă dintr-o casa de locuit construită din lemn și cărămidă, acoperită cu tablă, compusă din 4 camere, un șopron și o magazie, construite din lemn și cărămidă, acoperită cu tablă și țiglă, construcție care se învecina la răsărit cu șoseaua comunală Aninoasa-Bibești, la apus cu terenul proprietatea CAP, la miazăzi cu T____ G_______ și la miazănoapte cu Cooperativa de credit. Or, prin contract tatăl său nu i-a înstrăinat niciodată intimatului magazine, cum a pretins reclamanta în cuprinsul acțiunii sale de la fond și cum insista și prin acest apel, ci magazie.

În cuprinsul acestui act tatăl intimatului, în calitate de înstrăinător, a precizat că a dobândit construcțiile menționate mai sus pe cale de moștenire de la tatăl său P______ G_______, zis M_______, decedat în anul 1984, drepturile și calitatea fiindu-i stabilite prin certificatul de moștenitor nr.612/31.10.1984 eliberat de Notariatul de Stat Local Târgu-Cărbunești, județul Gorj. Construcțiile pe care i le-a vândut au fost libere de orice sarcini și servituți așa cum a rezultat din certificatul eliberat de Notariatul de Stat Local Târgu-Cărbunești, pe perioada 01.01.1976 și până în prezent (n.r. 08.08.1985) pentru perioada anterioară acesteia înstrăinătorul fiind răspunzător de orice evicțiune totală sau parțială, conform art.1337 Cod civil, părțile contractante scutind Notariatul de cercetare.

Contrar afirmațiilor reclamantei, mama M_______ (fostă D______) și-a dat consimțământul la întocmirea contractului de întreținere autentificat sub nr.766/08.08.1985 de Notariatul Local Târgu Cărbunești, județul Gorj, ba chiar aceasta a insistat ca acesta să fie întocmit în favoarea intimatului, având în schimb cerința de a o întreține pe aceasta și pe tatăl lui cu cele necesare traiului zilnic, iar acest aspect este de notorietate în comună și poate fi confirmat atât de către Primăria comunei Aninoasa, județul Gorj, cât și de către cetățenii din comună, deoarece imediat ce a fost întocmit contractul, imobilul a fost înscris în evidențele Primăriei comunei Aninoasa la rolul lui, iar dacă ipotetic vorbind mama sa nu ar fi fost de acord ar fi solicitat rezilierea acestui contract în perioada 2001-2016, adică în perioada de după decesul tatălui său, până la decesul acesteia, ori, acest fapt nu s-a întâmplat ceea ce denotă că, în calitate de terț beneficiar al dreptului prevăzut în folosul său, aceasta a acceptat dreptul prevăzut în folosul său prin contractul de întreținere și nu a fost silită împotriva voinței sale să beneficieze de acest drept sau de un anumit drept. Faptul că a acceptat să beneficieze de dreptul prevăzut în folosul său, prevăzut în contractul de întreținere, rezultă din faptul că nu a renunțat la dreptul stipulat în contract în folosul său, în perioada 2001-2016.

Din cuprinsul contractului de întreținere autentificat sub nr.766/08.08.1985 rezultă că acesta este un contract de vânzare-cumpărare („declar că înstrăinez”) cu clauză de întreținere în cuprinsul căruia autorul și tatăl intimatului a vorbit și în numele mamei acestuia, consemnându-se: „evaluăm întreținerea noastră sub aspectul taxării, la suma de 32.000 lei…” și nu „evaluez întreținerea mea sub aspectul taxării, la suma de 32.000 lei…”. În cuprinsul acestui contract de întreținere intimatul a specificat faptul că în ceea ce privește lipsa titlului de proprietate a înstrăinătorului înțelege să își asume riscul, deoarece la data întocmirii acestui contract de întreținere, respectiv în anul 1985, terenurile erau scoase din circuitul civil de către regimul comunist, de aceea tatăl său, prin acest contract de întreținere autentificat sub nr.766/08.08.1985, nu i-a putut vinde și terenul în suprafață de 3.015 mp, aferent construcțiilor menționate în cuprinsul acestuia.

Mama M_______ E____, fiind bolnavă de diabet nu a fost prezentă la întocmirea contractului de întreținere autentificat sub nr.766/08.08.1985 și acesta este motivul pentru care nu l-a semnat, dar și-a dat consimțământul la întocmirea acestui act, fapt care rezultă fără putință de tăgadă din cuprinsul actului, respectiv din faptul că tatăl intimatului a înstrăinat către acesta imobilul, în schimbul obligației sale de a-l întreține atât pe el, cât și pe mama sa.

Noțiunea de întreținere presupune o obligație complexă care privește pe de o parte mijlocele necesare traiului (în care se includ alimente, îmbrăcăminte, locuință, cele necesare îngrijirii sănătății etc.), iar pe de altă parte mijlocele satisfacerii nevoilor spirituale ale creditorului (în care se includ nevoile culturale, artistice, științifice, de informare etc).

Contractul de întreținere este consensual, sinalagmatic, aleatoriu, un contract intuitu personae, întrucât conține și o obligație de a face, strict personală și netransmisibilă.

Actul de dispoziție a fost făcut de tatăl M_______ D__ asupra bunului imobil, propriu, cu consimțământul E_____ M_______ și deoarece nici unul dintre părinții intimatului nu au contestat pe timpul vieții lor acest act, rezultă fără putință de tăgadă că acesta și-a îndeplinit obligația de a face, strict personală și netransmisibilă, consemnată în contract, valabil și just.

Întreținerea a fost evaluată în vederea taxării la suma de 32.000 lei și constă în alimente, îmbrăcăminte, încălțăminte, căldură, asistență medicală și în general toate cele necesare traiului pe care intimatul trebuia să le asigure tatălui său și soției acestuia, pe toată perioada vieții lor. Prin acest contract s-a obligat conform acestui contract să le asigure la amândoi părinții săi, întreținere, constând în: alimente, îmbrăcăminte, încălțăminte, căldură, asistență medicală și în general toate cele necesare traiului pe toată durata vieții lor și nu numai tatălui său și drept dovadă că și-a îndeplinit obligațiile contractuale este faptul că acest contract nu a fost anulat/reziliat de către părinții săi și aceștia nici nu au încercat vreodată să-l anuleze/rezilieze.

Prin apelul formulat reclamanta a reiterat aceleași aspecte invocate și în cuprinsul acțiunii sale, ce a fost judecată de instanța de fond, respectiv despre cum arăta, ce componență avea și din ce era construit imobilul ce a făcut obiectul contractului de întreținere autentificat sub nr.766/ 08.08.1985, în anul 1973, poveste care este lipsită de interes, deoarece în cuprinsul contractului de întreținere autentificat sub nr.766/08.08.1985 tatăl M_______ D__ a descris construcțiile dobândite de acesta în anul 1984 prin moștenire de la tatăl său și a precizat că dreptul asupra acestor construcții, cât și calitatea sa, au fost înscrise și în certificatul de moștenitor nr.612/31.10.1984.

Deoarece din casa părinteasca din __________________________, reclamanta a sustras actele lui de proprietate și ale autorilor săi, a solicitat intimatul ca în temeiul art.298 alin.1 din Noul Cod procedură civilă să se dispună, prin adresa instituției publice deținătoare (Notariatul Local Târgu Cărbunești), aducerea CM nr.612/31.10.1984, deoarece are bănuiala legitimă că reclamanta a falsificat și falsifică actele sale de proprietate, cu scopul de a-l moșteni, în detrimentul fiicei sale.

Prin prezenta întâmpinare, contrar afirmațiilor reclamantei de la punctul 1 al apelului, intimatul pârât a înțeles să arate că niciodată imobilul construcție pe care l-a dobândit prin contractul de întreținere autentificat sub nr.766/08.08.1985 nu a fost „construit din lemn” și nu a avut niciodată „3 camere și o anexă compusă dintr-o cameră (folosită de îngrijitorul de vaci)” cum pretinde reclamanta. Așa cum s-a arătat și pe parcursul judecății, autorizația de executare lucrări nr.20/23.______ (fila 42 din dosar), planul de situație nedatat (fila 43 din dosar) și memoriul tehnic nedatat (fila 44 din dosar) sunt irelevante, deoarece în cuprinsul contractului de întreținere autentificat sub nr.766/08.08.1985, tatăl M_______ D__ a descris construcțiile dobândite de acesta în anul 1984 prin moștenire de la tatăl său și a precizat că dreptul asupra acestor construcții, cât și calitatea sa, au fost înscrise și în certificatul de moștenitor nr.612/31.10.1984.

Din cuprinsul acestor actele nu rezultă că mama M_______ E____ a construit anexe, respectiv șopru, magazie, pătul și 2 garaje, cum a pretins reclamanta prin acțiune, fără a dovedi, iar așa cum rezultă din cuprinsul contractului de întreținere autentificat sub nr.766/08.08.1985 construcțiile casă de locuit, construită din lemn și cărămidă, acoperită cu tablă, compusă din 4 camere, un șopron și o magazie, construite din cărămidă și lemn, acoperite cu tablă și țiglă, au fost moștenite de tatăl intimatului de la tatăl său.

Mama M_______ E____ nu a construit nimic la imobilul pe care l-a dobândit intimatul prin contractul de întreținere autentificat sub nr.766/08.08.1985, ea a intrat săracă fiind în averea dobândită de șoțul M_______ D__ de la tatăl său.

Reclamanta insistă, formulând aceleași afirmații și în apel, tot fără a dovedi, precum că s-a mai construit „o cameră la stradă, în continuarea celor trei existente, precum și o sufragerie și o cămară” și că toate „erau din lemn și au fost demolate, pe același amplasament fiind construite trei camere din cărămidă și un hol zidit și închis cu geamuri”.



În temeiul art.249 din Noul Cod de procedură civilă coroborat cu art.250 din Noul Cod de procedură civilă și raportat la art.1169 Cod civil și art.293 alin.1 și 2 Noul Cod procedură civilă, intimatul a solicitat ca reclamanta să depună la dosarul cauzei autorizația de construcție a imobilului cu privire la care pretinde că inițial era construit din lemn, autorizația nr.20/23.04.1973 de construire „a băii și bucătăriei din lemn”, autorizația de demolare a întregului imobil din lemn, precum și autorizația de construire a imobilului din cărămidă, dobândit prin moștenire de tatăl intimatului de la tatăl său și care a făcut obiectul CM nr.612/31.10.1984. Apreciază intimatul că solicitarea sa este pertinentă deoarece drepturile afirmate în justiție se întemeiază pe acte juridice și/sau fapte a căror dovadă în proces se impune în scopul pronunțării unei hotărâri legale și temeinice.

De asemenea, a precizat că mama sa nu a construit, precum susține reclamanta, în anii 2013-2014 „2 camere fără autorizație și nici anexe (șopru, magazie, pătul, 2 garaje)” și a solicitat să se constate că dovada acestei afirmații nu o poate face cu martora Botoroiu E____ (R_____), din _____________________________. De aceea, a solicitat să fie respinsă ca inutilă administrarea probei cu martora propusă de reclamantă numai pentru a susține existența unor construcții care nu s-au realizat de către mama sa și pentru care reclamanta nu deține acte doveditoare, invocând în acest sens dispozițiile art.309 alin.1 din Noul Cod de procedură civilă.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că teza probatorie pentru martori a avocatei B_____ A______ a fost aceea de a dovedi apartenența bunurilor ce au făcut obiceiul contractului de întreținere autentificat sub nr.766/08.08.1985. În acest context, în apel, intimatul pârât a solicitat să se constatate că această proba este inutilă cauzei, neputându-se dovedi acest lucru cu martori, ci numai cu acte/înscrisuri, din cuprinsul cărora rezultă fără putință de tăgadă că el este proprietarul acestor bunuri. Deoarece prin proba cu martorele B___ T______ (audiată la fond) și Botoroiu E____ (R_____) reclamanta înțelege că poate să răstoarne înscrisul contract de întreținere autentificat sub nr.766/08.08.1985 de Notariatul Local Târgu Cărbunești, județul Gorj, invocând în mod mincinos, prin intermediul acestor martori, că el nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale și că mama sa a construit la imobilul ce face obiectul contractului de întreținere autentificat sub nr.766/08.08.1985, a solicitat să se constate inadmisibilitatea acestei probe, cu consecința respingerii apelului reclamantei.

Mai mult, B___ T______ este verișoară de gradul I cu intimatul pârât și cu reclamanta și face parte astfel din categoria persoanelor care nu puteau fi ascultate ca martori, deoarece conform art.315 alin.1 pct.1 nu pot fi martori rudele și afinii până la gradul al treilea inclusiv și, în plus, nu putea fi martoră deoarece se află în dușmănie cu intimatul și în relații de interese cu reclamanta, astfel fiind îndeplinind și condițiile prevăzute de art.315 alin.1 pct.3 ce interziceau ascultarea sa. Din motivele arătate mai sus, intimatul a solicitat să se constate nulă declarația dată de B___ T______, căreia îi va face plângere penală pentru mărturie mincinoasă în raport de declarația pe care a dat-o la fond în această cauză (declarație prin care conform paragrafului 7 din pag. 3 a apelului intimatul pârât nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale față de părinți, nu le-a asigurat întreținerea și îngrijirea la care s-a obligat, nu s-a interesat de starea lor de sănătate și nu le-a acordat vreun sprijin), precum și pentru furt calificat, deoarece împreună cu reclamanta a venit cu mașina personală de câteva ori și i-au furat din pivnița casei ce a făcut obiceiul contractului de întreținere autentificat sub nr.766/08.08.1985 sute de litri de țuică pe care, din informațiile neoficiale pe care le deține, le-a vândut pe bani buni în piața arondată apartamentului proprietate personală pe care îl deține în București.

De asemenea, a solicitat să se constatate nulitatea probei testimoniale a Teodorei B___, deoarece menirea pentru care a fost adusă în instanța era aceea de a susține teza probatorie a avocatei B_____ A______ cu privire la apartenența bunurilor ce au făcut obiectul contractului de întreținere autentificat sub nr.766/08.08.1985, nicidecum de a susține că nu și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contract față de părinții săi. Întrucât instanța de fond nu a vegheat asupra scopului pentru care a fost adusă B___ T______ în instanță și a dat frâu liber acesteia să se pronunțe asupra neîndeplinirii obligațiilor pe care pârâtul intimat și le-a asumat prin contract față de părinții săi, a solicitat instanței de apel să constate nulitatea absolută a mărturiei Teodorei B___ și decăderea reclamantei din proba testimonială cu martora Botoroiu E____, deoarece la fond reclamanta a mințit constant și sistematic instanța că îl va aduce din Marea Britanic pe martorul T_______ Vicenzi, deși acesta nu a fost plecat niciodată acolo. În situația în care în apel va fi audiată martora reclamantei, Botoroiu E____, intimatul pârât a solicitat să i se pună numai întrebările de natură să probeze teza avocatei B_____ cu privire la apartenența bunurilor ce au făcut obiectul contractului de întreținere autentificat sub nr.766/08.08.1985 și să fie respinse toate celelalte întrebări pe care avocata B_____ le va pune cu privire la îndeplinirea/ neîndeplinirea obligațiilor pe care el și le-a asumat prin contractul de întreținere.

Actul de dispoziție a fost făcut de tatăl său M_______ D__ asupra bunului imobil propriu, cu consimțământul E_____ M_______ și deoarece nici unul dintre părinții săi nu au contestat pe timpul vieții lor acest act, rezultă fără putință de tăgadă că intimatul și-a îndeplinit obligațiile consemnate în contract, valabil și just.

Apreciază intimatul pârât că în mod corect prima instanță a respins ca nefondat capătul de cerere privind constatarea nulității absolute a contractului de întreținere autentificat sub nr.766/08.08.1985 de Notariatul de Stat Local Târgu Cărbunești, pe motivul că acesta a fost încheiat fără consimțământul numitei M_______ E____, mama reclamantei.

Contractul de întreținere reprezintă o convenție prin care o parte numită întreținut transmite unul sau mai multe bunuri individualizate ori o sumă de bani (capital) sau și bunuri și bani unei alte părți, numită întreținător, care se obligă în schimb să presteze întreținerea în natură, fie contractantului său, fie unei alte persoane numită beneficiar al întreținerii, pe o perioadă determinată sau, de regulă pe tot restul vieții, iar după moarte să o înmormânteze.

Din cuprinsul contractului de întreținere autentificat sub nr.766/08.08.1985 se poate observa că reclamanta nu este nici persoana întreținută, nici beneficiara întreținerii. Odată cu decesul părinților intimatului (tatăl a decedat în anul 2001, iar mama în anul 2016), obligațiile sale contractuale față de aceștia au încetat deoarece aceștia nu au mai avut capacitate de exercițiu și nici drepturi sau obligații, fiind decedați, iar el nu a rămas cu obligația de a executa aceste obligații contractuale în continuare față de reclamantă (sora sa B____ B______).

Reclamanta nu este nici moștenitoarea lui M_______ E____ și M_______ D__, precum a pretins în acest dosar pe parcursul judecății, întrucât nu s-a dezbătut succesiunea după autorii M_______ D__ și E____, astfel că aceasta nu are emis pe numele său niciun certificat de moștenitor, de vreun notar public, care să ateste acest fapt și față de acest aspect, intimatul a solicitat să se constate în apel lipsa de interes a reclamantei, precum și faptul că în mod greșit instanța de fond a constatat calitatea de moștenitor a reclamantei, respectiv că aceasta este moștenitoarea lui M_______ D__ și M_______ E____.

A mai precizat intimatul că deține titlu de proprietate valabil de 24 de ani, respectiv titlul de proprietate nr._______/28.10.1996, pentru terenul în suprafață de 3.015 mp, precum și contract de întreținere autentificat sub nr.766/08.08.1985 pentru construcțiile aflate pe acest teren și în prezenta cauză reclamanta a solicitat în mod neîntemeiat și nefondat să se constate nulitatea absolută a contractului de întreținere autentificat sub nr.766/08.08.1985, iar în cauza ce a format obiectul dosarului nr._____________ al Judecătoriei Târgu-Cărbunești tot în mod neîntemeiat și nefondat a solicitat să se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._______/28.10.1996 privind terenul în suprafață de 3.015 mp.

A mai arătat intimatul că în cuprinsul contractului de întreținere autentificat sub nr.766/ 08.08.1985, a specificat faptul că în ceea ce privește lipsa titlului de proprietate a înstrăinătorului înțelege să își asume riscul, deoarece la data întocmirii acestui contract de întreținere, respectiv în anul 1985, terenurile erau scoase din circuitul civil de către regimul comunist și de aceea tatăl său nu i-a putut vinde prin acest contract și terenul în suprafață de 3.015 mp aferent construcțiilor menționate în cuprinsul acestuia.

A reiterat faptul că și-a îndeplinit obligațiile consemnate în sarcina sa în contractul de întreținere autentificat sub nr.766/08.08.1985 și chiar mai mult decât atât, întrucât după moartea tatălui său i-a dat mamei sale bani și pentru muncile agricole ale terenurilor, la cererea sa, deși aceasta încasa subvențiile APIA, dar când a întrebat-o ce face cu subvențiile APIA și despăgubirile anuale de la Petrom aceasta i-a răspuns că știe că este nedreaptă față de el, dar face ce vrea cu ele. Din spusele cetățenilor din comună și din alte surse neoficiale, a aflat că aceasta dădea subvențiile APIA și despăgubirile anuale de la Petrom reclamantei, sora intimatului, care între timp a construit cu o parte din bani corpuri noi de casă la corpurile de casă vechi aflate pe terenul în suprafață de 2.609 mp, consemnat în titlul de proprietate nr._______/28.10.1996 (care a fost emis de Comisia Județeană de Fond Funciar Gorj pe numele soțului acesteia, T____ G_______ deși pământul consemnat în titlu era al bunicului său P______ G_______), a făcut pivniță și acoperiș din țiglă, și cu altă parte din bani a contribuit la cumpărarea pe numele fiului său a unui imobil casă parter și etaj în C______, ___________________________.

Reclamanta a solicitat cu rea-voință, rea-credință, abuziv și ilegal, atât la fond cât și prin prezentul apel, să se dispună rezoluțiunea contractului de întreținere autentificat sub nr.766/08.08.1985 de Notariatul Local Târgu Cărbunești, județul Gorj, încheiat între tatăl M_______ D__ și intimat, invocând în mod neadevărat neîndeplinirea obligațiilor asumate de intimat prin acest contract, deoarece el și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contract și mai mult decât atât, atât tatăl său cât și mama sa nu au avut niciodată nici măcar un reproș la adresa acestuia și nu au solicitat niciodată rezoluțiunea acestui contract. Din contră, la un moment dat, prin anul 1995, la presiunea surorii sale și a soțului acesteia, care îi reproșau sistematic faptul că părinții i-au făcut acest contract, chiar el le-a propus părinților să ceară rezoluțiunea acestuia, pentru a evita scandalul și reproșurile surorii sale și a soțului acesteia, însă părinții săi nu au fost de acord cu introducerea unei astfel de acțiuni.

Prin urmare, apreciază intimatul că și-a îndeplinit obligațiile contractuale față de părinții săi, le-a asigurat întreținerea și îngrijirea la care s-a obligat, s-a ocupat de starea lor de sănătate (spre deosebire de sora sa care doar s-a interesat), le-a asigurat hrană, internări, medicamente, tratamente și le-am dat și bani lunar, spre deosebire de reclamantă, chiar aceasta învederând că și-ar fi îndeplinit numai obligațiile morale față de aceștia.

Nu sunt adevărate afirmațiile reclamantei că intimatul pârât nu și-a fi îndeplinit obligațiile pe care și le-a asumat prin contract, deoarece el, în calitate de întreținător și-a îndeplinit obligația principală de prestare a întreținerii părinților săi, în calitate de întreținuți, obligație pe care, având în vedere caracterul său alimentar, a executat-o în natură, zi de zi, cerința prestării succesive vizând deopotrivă cele două planuri ale obligației de întreținere, material și spiritual, iar pentru că reclamanta nu a putut să-și probeze susținerile din dosarul nr.____________ aflat pe rolul Judecătoriei Târgu-Cărbunești a decis să formuleze o altă acțiune ce formează obiectul dosarului nr._____________ aflat pe rolul Judecătoriei Târgu Cărbunești, prin care solicită să se constate nulitatea absolută a contractului de întreținere autentificat sub nr.766/08.08.1985 de Notariatul Local Târgu Cărbunești, județul Gorj, pe motiv că acest act a fost întemeiat pe o cauză ilicită, fiind încheiat în opinia sa în vederea eludării prevederilor art.5 din legea 5/1973.

Până la intrarea în vigoare a Noului Cod civil (01.10.2011) contractul de întreținere a fost contract nenumit, el nefiind reglementat de Codul civil și nici de alte acte normative cu caracter special.

Fiind deci o creație a practicii judiciare, până la intrarea în vigoare a Noului Cod civil erau aplicabile prevederile generale din materia obligațiilor. D__ fiind faptul că în speță este vorba de un act juridic încheiat înainte de intrarea în vigoare a Noului Cod civil, în cauză se aplică legea veche, astfel cum rezultă din dispozițiile art.6 alin.2 din legea nr.287/2009 privind Codul Civil, potrivit căruia „actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii, vor genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii, după caz, a săvârșirii producerii lor”.

Astfel, conform art.967 Cod civil de la 1864 convenția este valabilă cu toate că, cauza nu este expresă, iar cauza este prezumată până la dovada contrarie. Reclamanta nu dispune de dovada contrarie, ba chiar a înțeles să-și susțină acțiunea cu proba constând în actul de proprietate al intimatului pârât, respectiv cu acest contract care este un act just și valabil, încheiat de Notariatul de Stat Local Târgu Cărbunești, județul Gorj.

Mai mult, potrivit art.969 din Codul civil de la 1864 „convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante”, iar potrivit art.973 din Codul civil de la 1864 „convențiile n-au efect decât între părțile contractante”.

În lumina articolelor invocate, contractul de întreținere autentificat sub nr.766/ 08.08.1985 a fost legal întocmit, are putere de lege între părțile contractante și și-a produs efectele între părți timp de 35 de ani – până în prezent. În acest timp nu a fost contestat de părțile contractante, dar este contestat contrar legalității de către reclamantă în această cauză, precum și în dosarul nr._____________, aflat pe rolul Judecătoriei Târgu Cărbunești, din motive neîntemeiate. Mai mult, în caz de neexecutare culpabilă a obligației de întreținere numai creditorii puteau solicita rezoluțiunea contractului, nicidecum reclamanta, care nu are nici o calitate în contract.

În această cauză reclamanta, prin avocat, a solicitat în mod nejustificat și nelegal „revocarea contractului de donație pentru neîndeplinirea sarcinii asumate de pârât privind acordarea întreținerii către subsemnata”, în condițiile în care intimatul pârât nu s-a obligat și nici nu a fost obligat de părinții săi și la plata întreținerii și către aceasta prin contractul de întreținere autentificat sub nr.766/08.08.1985 de Notariatul Local Târgu Cărbunești, județul Gorj.

Contractul de întreținere reprezintă o convenție prin care o parte numită întreținut transmite unul sau mai multe bunuri individualizate ori o sumă de bani (capital) sau și bunuri și bani unei alte părți, numită întreținător, care se obligă în schimb să presteze întreținerea în natură, fie contractantului său, fie unei alte persoane, numită beneficiar al întreținerii, pe o perioadă determinată sau, de regulă, pe tot restul vieții, iar după moarte să o înmormânteze.

Din cuprinsul contractului de întreținere autentificat sub nr.766/08.08.1985 se poate observa că reclamanta nu este nici persoana întreținută, nici beneficiara întreținerii. Odată cu decesul părinților intimatului (tatăl a decedat în anul 2001, iar mama în anul 2016), obligațiile sale contractuale față de aceștia au încetat deoarece aceștia nu au mai avut capacitate de exercițiu și nici drepturi sau obligații, fiind decedați, iar el nu a rămas cu obligația de a executa aceste obligații contractuale în continuare față de reclamantă (sora sa B____ B______). Reclamanta nu este nici moștenitoarea lui M_______ E____ și M_______ D__, precum a pretins în acest dosar pe parcursul judecății, neavând emis pe numele său niciun certificat de moștenitor, de vreun notar public, care să ateste acest fapt întrucât nu a solicitat dezbaterea succesiunii după autorii lor.

Intimatul a solicitat să se ia act de acest aspect în apel și să fie modificată în această privință sentința primei instanțe, apelată de către reclamantă. În rest, a solicitat menținerea sentinței apelate ca fiind temeinică și legală, precizând că în mod corect instanța a reținut ca o chestiune prealabilă că potrivit principiului neretroactivității, art.6 Noul Cod civil, precum și art.4 și art.5 Noul Cod civil, contractul este supus legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa, prin urmare, față de data încheierii contractului de întreținere, și anume data de 08.08.1985, în cauză sunt incidente dispozițiile Cod civil de la 1864.



În mod corect, prima instanță a reținut că la data încheierii contractului de întreținere înstrăinătorul bunului, M_______ D__, era proprietarul unic al imobilelor înstrăinate în schimbul întreținerii sale și a soției sale M_______ E____, deoarece bunul obiect al obligației de predare era bun propriu al acestuia, fiind dobândit în timpul căsătoriei, prin moștenire de la tatăl său, decedat în anul 1984, drepturile și calitatea fiindu-i stabilite acestuia prin CM nr.612/31.10.1984 eliberat de Notariatul de Stat Târgu Cărbunești, așa cum reiese din însuși cuprinsul contractului autentic a cărui nulitate absolută o solicită reclamanta.

Având în vedere prevederile art.270 Cod procedură civilă, puterea doveditoare a înscrisului autentic și probatoriul administrat, precum și prevederile art.31 lit.b din Codul Familiei, prima instanță nu a putut reține susținerile reclamantei privind faptul că bunurile imobile, obiect la obligației de predare, erau bunuri comune ale soților M_______ E____ și M_______ D__.

De asemenea, în mod corect prima instanță a respins ca nefondată cererea subsidiară a reclamantei privind rezoluțiunea contractului de întreținere autentificat sub nr.766/08.08.1985 de Notariatul Local Târgu Cărbunești, încheiat între intimatul pârât și tatăl său, pentru neîndeplinirea obligațiilor de întreținere pe care și le-a asumat prin contractul menționat. La luarea acestei decizii, instanța de fond a avut în vedere considerentele pe care le-a expus cu ocazia soluționării capătului de cerere principal, precum că înstrăinătorul M_______ D__, în acord cu prevederile art.31 lit.b din Codul Familiei, era proprietarul unic al imobilului înstrăinat, în schimbul întreținerii sale și a soției sale M_______ E____.

A mai arătat intimatul pârât că, deși nu a fost de acord cu aprecierea instanței de fond cu referire la faptul că „reclamanta a exercitat împotriva mea o acțiune civilă, exercitându-și cu bună credință drepturile recunoscute de legiuitor”, deoarece acesteia nu i-a fost recunoscut dreptul de legiuitor, nu a insistat în acordarea daunelor morale.

În ceea ce privește termenul de prescripție sub aspectul rezoluțiunii contractului de întreținere autentificat sub nr.766/08.08.1985, prin apel se invocă dispoziții contradictorii în sensul că pe de o parte se susține că instanța de fond a reținut că s-a împlinit acest termen de prescripție și pe de altă parte că instanța de fond nu a pus în discuție excepția prescripției.

Or, termenul de prescripție s-a împlinit și a început să curgă de la data decesului tatălui M_______ D__, respectiv la data de 08.07.2001, iar reclamanta nu are dreptul de a solicita rezoluțiunea contractului de întreținere autentificat sub nr.766/08.08.1985 de Notariatul de Stat Local Târgu Cărbunești, întrucât nu a fost parte în acest contract, nu are calitatea de moștenitoare a lui M_______ D__ și nu a făcut dovada faptului că intimatul pârât nu și-a întreținut părinții.

În dovedire, intimatul pârât a arătat că înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri, constând în contractul de întreținere autentificat sub nr.766/08.08.1985 de Notariatul Local Târgu Cărbunești, județul Gorj, actele anexate la dosar pe parcursul judecății, precum și alte acte pe care instanța le va aprecia necesare a fi atașate la dosar, eventuala probă cu martorii S_________ I______, domiciliată în comuna Aninoasa, __________________________ și C____ N______, domiciliat în comuna Aninoasa, _______________________ Gorj și orice alte probe pe care instanța le va considera necesare pentru justa soluționare a prezentei cauze. În ceea ce privește proba cu martori, a precizat că nu insistă în administrarea acesteia, așa cum a apreciat și în ceea ce o privește pe reclamantă, deoarece această probă nu este pertinentă și utilă în soluționare prezentei cauze având în vedere dispozițiile art.309 din Noul Cod de procedură civilă.

De asemenea, a solicitat obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată.

La data de 23.12.2020 intimatul pârât M_______ A_______ A___ a depus la dosar concluzii scrise prin care și-a menținut apărările invocate în cuprinsul întâmpinării formulate, solicitând totodată judecarea cauzei în lipsă în temeiul art.411 pct.2 Cod procedură civilă, aceleași concluzii scrise fiind depuse și la data de 10.02.2021.

La data de 29.01.2021 intimata reclamantă B____ B______ a depus la dosar concluzii scrise prin care a solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii atacate și, pe cale de consecință admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.

Analizând apelul declarat în cauză tribunalul reține că acesta este fondat pentru considerentele ce succed.

Din proba cu înscrisuri, coroborată cu proba testimonială, instanța de apel reține, ca stare de fapt, că la data de 8 august 1985 a fost încheiat între numitul M_______ D__ și fiul său, pârâtul în cauză, M_______ A_______ A___, contractul de întreținere autentificat sub nr.766/8 august 1985 de către Notariatul Local Tg-Cărbunești (fila 16), transcris în registrul de transcripțiuni sub nr.306/08.08.1985 pentru construcții și sub nr.307/08.08.1985 pentru terenuri. Obiectul contractului privește transferul proprietății imobilelor numitului M_______ D__, situate în _____________________________, respectiv casă de locuit, construită din lemn și cărămidă, acoperită cu tablă, compusă din 4 camere și un șopron și o magazie, construite din lemn și cărămidă, acoperite cu tablă și țiglă și care se învecinează la răsărit cu șoseaua comunală Aninoasa-Bibești, la apus terenul proprietatea CAP, la miazăzi T____ G_______ și la miazănoapte cu cooperativa de credit, către fiul său, M_______ A_______ A___, a cărui contraprestație constă în întreținerea viageră a părinților săi, M_______ D__ (înstrăinătorul) și M_______ E____(terț beneficiar).

Din clauzele contractului (paragraf 4) reiese că înstrăinătorul M_______ D__ dobândise construcțiile ce făceau obiectul obligației sale de la tatăl său, decedat în 1984, drepturile și calitatea fiindu-i stabilite prin certificatul de moștenitor nr.612/31 octombrie 1984, eliberat de Notariatul de Stat Tg-Cărbunești. De asemenea, rezultă că terenul aferent construcțiilor, în suprafață de 250 mp, era trecut în proprietatea statului, conform art.30 alin.2 din Legea nr.50/1974, atribuindu-se proprietarului construcției suprafața necesară. Totodată, rezultă că prin autorizația pentru executare de lucrări emisă la data de 23 aprilie 1973 de către primăria comunei Aninoasa, județul Gorj, a fost autorizat înstrăinătorul M_______ D__ să adauge „o cameră la casă, unde se va amenaja o bucătărie și o baie”.

Din certificatul de căsătorie nr.685/24.12.1954 emis de Sfatul Popular al Comunei Aninoasa (fila 45) reiese că M_______ D__ s-a căsătorit cu M_______ E____ (fostă D______) la data de 24 decembrie 1954. La data de 8 iulie 2001 a încetat din viață înstrăinătorul, M_______ D__, fapt ce reiese din certificatul de deces nr.32/9 iulie 2001 eliberat de _____________________________, la fila 46.

Părțile din cauza pendinte sunt frați.

Având în vedere data încheierii convenției, raportat la principiul de drept al aplicării legii de la momentul actului juridic civil, precum și principiul neretroactivității legii, stipulat și în art.6 Noul Cod Civil, respectiv art. 4, art. 5 și art.102 din Legea nr.71/2011 privind punerea în aplicare a Noului Cod Civil, contractul este supus în ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa dispozițiilor Codului civil din 1864.

În aceste condiții, se reține de către instanța de apel că starea de fapt constatată de prima instanță pe baza probelor administrate este corectă.

Având în vedere că în cauză au fost invocate mai multe excepții procesuale, raportat la art. 248 Cod procedură civilă, care impune analiza cu prioritate a acestora, instanța de apel constată următoarele.

Excepția netimbrării cererii nu este fondată în condițiile în care prima instanță nu a dispus achitarea unei taxe de timbru raportat la obiectul cauzei, respectiv la dispoziția art. 29 alin.1 lit.c din OUG nr. 80/2013, potrivit cu care sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare și extraordinare, referitoare la obligațiile legale și contractuale de întreținere, inclusiv acțiunile în constatarea nulității, în anularea, rezoluțiunea sau rezilierea contractului de întreținere. Soluția neplății taxei de timbru a fost menționată și în rezoluția instanței de apel prin indicarea temeiului mai sus arătat.

Totodată, excepția lipsei de interes în introducerea unei acțiuni civile având ca obiect constarea nulității contractului, respectiv rezoluțiunea convenției de întreținere nu este întemeiată. Condiția interesului în promovarea acțiunii civile de față este îndeplinită în condițiile în care reclamanta este fiica atât a autorului înstrăinător al imobilului, cât și al autoarei terț beneficiar al stipulației cuprinse în contractul supus analizei, interesul său practic justificându-se din acest punct de vedere prin intenția acesteia de a readuce la masa partajară a unui bun care să întregească emolumentul moștenirii celor doi autori.

De asemenea, implicit, excepția inadmisibilității acțiunii promovate de reclamantă nu este fondată prin raportare la obiectul cererii de chemare în judecată, și anume constatare nulitate și, în subsidiar, rezoluțiunea contractului de întreținere, în condițiile în care orice persoană interesată poate invoca lipsuri ale contractului la momentul încheierii acestuia, care se sancționează cu nulitatea absolută a convenției, având în vedere dispozițiile art. 948 Cod civil de la 1864, respectiv poate solicita, de regulă, rezoluțiunea contractului dacă este partea sau moștenitorul acesteia în contract cât timp invocă neexecutarea culpabilă a convenției în termenul general de prescripție extinctivă de trei ani.

În schimb, instanța de apel constată că este întemeiată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei raportat la capătul de cerere privind rezoluțiunea contractului de întreținere dedus judecății.

Astfel, din cele reținute în ceea ce privește stare de fapt, instanța constată că reclamanta este fiica autorului înstrăinător, parte în contract, creditor al întreținerii, respectiv a terțului beneficiar, dar și sora pârâtului. Din motivarea petitului cererii de chemare în judecată relativ la rezoluțiune, așa cum a fost lămurită poziția procesuală a părții în răspunsul la întâmpinare stat în dosar la pagina 19 verso, rezultă în mod expres că reclamanta a acționat în judecată în calitate de moștenitor al mamei sale M_______ E____.

Instanța constată că prin contractul de întreținere autentificat sub nr.766/08.08.1985 de Notariatul Local Târgu Cărbunești că pârâtul din prezenta, M_______ A_______ A___, se obliga față de cealaltă parte a contractului, M_______ D__, în schimbul imobilelor proprietatea celui de-al doilea, la întreținerea viageră a acestuia și a soției lui, M_______ E____. Se observă că prin contractul încheiat între pârât și numitul M_______ D__ se stipula și în favoarea unei a treia persoane (beneficiara M_______ E____) clauză care constituie ea însăși o convenție prin care o parte, M_______ A_______ A___ (promitent) se obliga față de cealaltă parte, M_______ D__ (stipulant) să execute o prestație în favoarea unui terț beneficiar – M_______ E____, care nu a participat la încheierea actului juridic. Voința înstrăinătorului de a stipula în folosul unei terțe persoane este certă și neîndoielnică, beneficiarul stipulației fiind absolut determinat– M_______ E____, soția.

Contractul de întreținere în vechea reglementare nu avea o reglementare specială, fiind unul dintre contractele nenumite, dar i se aplicau, în regulă generală, dispozițiile generale din Codul civil de la 1864 care priveau materia convențiilor civile. Astfel, art.973 din Codul civil de la 1864 consacra principiul relativității convențiilor în următorii termeni: „convențiile n-au efecte decât între părțile contractante”. Totodată, până la consacrarea legislativă în noul Cod Civil, și anume art. 1284 – art.1288, stipulația pentru altul, deși recunoscută în unanimitate ca o excepție veritabilă de la principiul relativității efectelor contractului, nu avea o reglementare generală și unitară, aplicabilitatea acesteia fiind recunoscută datorită principiului libertății contractuale – art. 969 Cod civil. Cu privire însă la semnificația acceptării de către terțul beneficiar a dreptului prevăzut în folosul său, trebuie precizat faptul că nimeni nu poate fi silit ca, împotriva voinței sale, să beneficieze de un anumit drept, motiv pentru care terțul beneficiar poate atât accepta, cât și renunța la dreptul stipulat în folosul său.

Instanța mai reține în acest context că acceptarea acestui drept nu are efect constitutiv, dreptul nefiind dobândit în virtutea acceptării, ci în temeiul contractului încheiat între stipulant și promitent. Acceptarea consolidează însă un drept dobândit prin acest contract și produce efecte de la data nașterii dreptului, adică de la momentul încheierii contractului. Rezultă că doar în situația neacceptării din partea terțului beneficiar promitentul debitor al obligației de întreținere asumată nu mai este ținut să-și execute obligația față de terț. În speță, terțul beneficiar, în numele căruia a acționat reclamanta, a acceptat nașterea dreptului la întreținere în patrimoniul său. În această situație, creditor al promitentului devine beneficiarul în ce privește dreptul născut în patrimoniul său, acesta având exclusiv dreptul să ceară executarea obligației, fără însă a avea dreptul să pretindă rezoluțiunea contractului, pentru că în raport cu el stipulația nu este un contract sinalagmatic, ea nu dă naștere la obligații reciproce, terțul nedând în schimbul beneficiarului cules nici o contraprestație. Ca atare, aceste argumente de drept explică faptul că moștenitorii terțului beneficiar – cum este situația reclamantei – nu pot cere rezoluțiunea contractului de întreținere, în termenul de prescripție, în condițiile în care pot folosi doar acțiunile civile pe care însuși autorul defunct putea să le folosească. Or, cum s-a menționat anterior, însăși autoarea reclamantei nu putea solicita decât executarea obligației de întreținere față de sine, singurul care putea solicita rezoluțiunea fiind stipulantul înstrăinător, inclusiv în ce privește pe terțul beneficiar. Având în vedere că terțul beneficiar, autoarea reclamantei, a decedat anterior introducerii cererii de chemare în judecată, obligația de întreținere, având caracter viager, s-a stins.

În concluzie, reținând că terțul beneficiar al stipulației, M_______ E____, nu avea la îndemână o acțiune în rezoluțiune a contractului pentru neîndeplinirea obligațiilor de întreținere stipulate în favoarea sa de către înstrăinătorul cocontractant, soțul M_______ D__, excepția lipsei calității procesuale active apare ca fiind întemeiată relativ la capătul de cerere privind rezoluțiunea contractului, urmând, în urma admiterii apelului în temeiul art. 480 Cod procedură civilă, raportat la art. 1020-1021 Cod civil de la 1864, să se anuleze în parte sentința pentru nepronunțarea asupra acestei excepții și, rejudecând, să fie respinsă acțiunea în rezoluțiunea contractului de întreținere pentru lipsa calității procesuale active a reclamantei.

În același timp, susținerea din apel a reclamantei în sensul că, de fapt, a acționat în calitate de moștenitoare a ambilor autori nu poate fi primită întrucât partea schimbă cauza cererii de chemare în judecată direct în calea de atac, ceea ce contravine prevederilor art. 478 alin.3 Cod Procedură civilă.

De asemenea, instanța de apel, față de ordinea analizării excepțiilor invocate, constată că nu mai este necesar a se analiza excepția prescripției dreptului material la acțiune în privința rezoluțiunii cât timp s-a constatat că cererea a fost promovată de o persoană fără calitate procesuală activă.

În ceea ce privește nulitatea contractului de întreținere, reclamanta apelantă are calitate procesuală activă, fiind moștenitor al stipulantului și al terțului beneficiar, având interesul, cum s-a arătat în cele ce preced, de a readuce bunul înstrăinat la masa de împărțit.

Instanța reține că nulitatea absolută este o sancțiune civilă care intervine atunci când, la momentul încheierii actului juridic civil, nu au fost respectate dispozițiile legale care atrag această sancțiune. În concret, reclamanta apelantă a invocat calitatea de bun comun a imobilului înstrăinat pârâtului, motiv pentru care nu se putea încheia în mod valabil contractul în cauză cât timp autoarea M_______ E____, deși coproprietar, nu a semnat contractul antereferit.

Având în vedere cele mai sus precizate, în sensul că se aplică în speță dispozițiile legii civile în vigoare la data contractului, instanța de apel constată că în mod corect prima instanță a reținut ca aplicabile în speță dispozițiile art.31 lit.b) Codul familiei, în sensul că nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecărui soț bunurile dobândite în timpul căsătoriei prin moștenire, legat sau donație, afară numai dacă dispunătorul a prevăzut că ele vor fi comune. Astfel, art. 488 Cod civil de la 1864, stabilește că tot ce se unește și se încorporează cu lucrul se cuvine proprietarului lucrului.

Potrivit înscrisurilor de la dosar, rezultă că, la data încheierii contractului de întreținere, înstrăinătorul bunului, M_______ D__, era proprietarul unic a imobilelor înstrăinate întrucât bunul obiect derivat al obligației de predare era bun propriu al acestuia, fiind dobândit în timpul căsătoriei, dar prin moștenire de la tatăl său, decedat în 1984, drepturile și calitatea fiindu-i stabilite acestuia prin certificatul de moștenitor nr.612/31 octombrie 1984, eliberat de Notariatul de Stat Tg-Cărbunești. Astfel, corect s-a menționat de către prima instanță valoarea probatorie a actului autentic, în sensul că nu poate fi combătută cu proba cu martori peste ceea ce este menționat în înscris. De asemenea, concluzia proprietății exclusive asupra bunului contractat este întărită și de faptul emiterii autorizației pentru executare de lucrări din 23 aprilie 1973 de către __________________________ a fost autorizat înstrăinătorul M_______ D__ să adauge „o cameră la casă, unde se va amenaja o bucătărie și o baie”. Or, împrejurarea invocată de către reclamantă, că în timpul căsătoriei soților, părinții săi, s-au efectuat lucrări de îmbunătățire ale imobilului, nu poate duce la schimbarea calității bunurilor, din bun propriu al înstrăinătorului M_______ D__, în bun comun al soților M_______ E____ și M_______ D__. Aceste îmbunătățiri – adăugiri, conform autorizației de construire – realizate la imobilul bun propriu al unuia dintre soți prin contribuția comună a ambilor soți, conduce la dobândirea de către soțul neproprietar a un drept de creanță egal cu cota sa de contribuție la respectivele îmbunătățiri, însă nu transformă situația juridică a bunului de partajat din propriu în comun. Mai mult, pentru analiza respectării normelor legale care asigură valabilitatea contractului, în caz contrar intervenind nulitatea absolută sau relativă a actului juridic civil, instanța remarcă faptul că nu poate fi avut în vedere restul construcțiilor realizate de către autoarea M_______ E____ ulterior decesului soțului înstrăinător, ca argument în considerarea caracterului de bun comun al imobilului înstrăinat în starea în starea în care se găsea la momentul încheierii contractului de întreținere, acestea urmând a fi avute în vedere cu prilejul dezbaterii moștenirii celor doi autori, alături de alte bunuri comune ale soților.

Astfel, coroborând probele cu înscrisuri și marori, se constată că în mod temeinic a stabilit prima instanță că îmbunătățirile invocate de către reclamantă și indicate în declarația martorului audiat în cauză (fila 79) au fost cel puțin începute în anul 1973, înainte ca respectivul imobil să revină în proprietatea înstrăinătorului M_______ D__, adică în timpul în care proprietar al acestuia era tatăl înstrăinătorului, decedat în 1984, drepturile și calitatea de moștenitor fiindu-i stabilite celui din urmă prin certificatul de moștenitor nr.612/31 octombrie 1984. Pe cale de consecință, M_______ E____ nu avea calitatea de (co)proprietar al imobilelor obiect al obligației de predare din contractul de întreținere autentificat sub nr.766 din 8 august 1985 de către Notariatul Local Târgu Cărbunești, putând justifica cel mult un drept de creanță născut din îmbunătățirile aduse imobilului proprietatea socrului, ulterior bun propriu al soțului (prin moștenire), încât nu putea și nici nu trebuia să își exprime consimțământul la încheierea contractului.



Totodată, în același context, instanța de apel constată că prin acceptarea stipulației convenită de părțile din contractul de întreținere de către terțul beneficiar, rezultată cel puțin implicit din îndeplinirea față de acesta a obligației de întreținere, terțul beneficiar a cunoscut obiectul contractului în cauză, însă nu a apreciat că i s-a adus un prejudiciu cât timp nu a întreprins niciun demers dintre cele inițiate de către reclamantă după decesul celui de-al doilea părinte.

Pe cale de consecință, situația juridică a bunului invocată de reclamantă nu a fost demonstrată prin probele administrate, urmând a constata nefondat capătul de cerere privind nulitatea contractului de întreținere dedus judecății și a respinge acțiunea sub acest aspect.

Vor fi menținute dispozițiile sentinței civile atacate în ceea ce privește cererea reconvențională formulată de pârât întrucât nu a fost formulat apel împotriva soluției adoptate cu privire la aceasta.

 

 

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

 

 

Admite apelul civil declarat de apelanta reclamantă B____ B______, domiciliată în C______, ____________________, nr.21, ____________, __________________ și cu domiciliul procedural ales la Cabinet de Avocat „B_____ A______” cu sediul în C______, __________________, județul D___, împotriva sentinței civile nr.733/21.07.2020 pronunțate de Judecătoria Târgu Cărbunești în dosarul nr.____________ și în contradictoriu cu intimatul pârât M_______ G_______-P___, domiciliat în C______, __________________, ____________, __________, județul D___.

Anulează în parte sentința civilă nr.733/21.07.2020 pronunțată de Judecătoria Târgu Cărbunești în dosarul nr.____________, în ce privește cererea de chemare în judecată și, rejudecând, respinge excepțiile netimbrării și inadmisibilității cererii introductive, respectiv excepția lipsei de interes a reclamantei.

Admite excepția lipsei calității procesuale active în ceea ce privește capătul de cerere „rezoluțiune contract” și respinge acțiunea în rezoluțiune contract formulată de reclamanta B____ B______ în contradictoriu cu pârâtul M_______ G_______-P___, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

Respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta B____ B______ în contradictoriu cu pârâtul M_______ G_______-P___ cu referire la capătul de cerere privind nulitatea contractului de întreținere.

Menține restul dispozițiilor sentinței civile nr.733/21.07.2020 pronunțate de Judecătoria Târgu Cărbunești în dosarul nr.____________ privind cererea reconvențională.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul Gorj.

Pronunțată în ședință publică azi, 22.02.2021, la Tribunalul Gorj.

 

Președinte,

N_______ B_____

Judecător,

G_______ R___

Grefier,

M______ F______

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Red. R.G./tehnored. A.C.

Jud. fond A.M. S_____

23 februarie 2021

4 ex.

Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters Kluwer Romania pentru Fundatia RoLII.

Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro




Pune o întrebare

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

MAI MULTE ARTICOLE




Vrei să primești articolele noastre direct pe mail?

Abonează-te, e gratuit!