L-am citit atunci când am prins 5, 10, 20 de minute în zilele mele cele mai aglomerate. 20 de minute la cafeaua de dimineața, 10 minute seara în pat, în metrou, în cadă, când așteptam la cozi, etc…
Romanul lui Llosa prezintă două fire narative cu doi protagoniști, Flora Tristan și Paul Gauguin. Flora trăiește în Franța la mijlocul anilor 1800, la puțin timp după abolirea sclaviei, într-o societate unde burghezia exploata clasa muncitoare, iar bărbatul femeia. După ce își părăsește soțul, pornește o revoluție pentru drepturile muncitorilor și drepturile femeilor. Paul trăiește la sfârșitul anilor 1800, este burghez, joacă la bursă și are o soție vikingă din Danemarca și 5 copii. La 35 de ani își părăsește existența burgheză pentru a-și deveni pictor.
Acțiunea se petrece în saloane din Paris, colibe din Tahiti și Insulele Marchize, bordeluri și uzine muncitorești. Llosa zugrăvește o societate decadentă a anilor 1800-1900, reliefând latura imorală a personajelor, instinctele primare, dorința de a evada dintr-o existență încorsetată într-o clasă socială și de a lupta împotriva prejudecăților unei societăți unde aparențele primează.
Mi-a plăcut această carte pentru că am pătruns într-o altă lume, într-o lume unde nicio regulă și nicio prejudecată nu se poate personajelor, destinului și forței lor.