Listele partidelor politice și prelucrarea datelor cu caracter personal

În materie de prelucrare a datelor cu caracter personal este importantă o analiză concretă în privința listelor ce cuprind semnăturile de susținere ale partidelor politice. În acest sens este relevantă Decizia nr. 75/2015 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 19, alin. (1) din Legea partidelor politice nr. 14/2003.

În cazul precizat sunt criticate dispozițiile art. 19, alin.(1) din Legea nr.14/2003 sunt criticate, în esență, din perspectiva încălcării dreptului la viață intimă, familială și privată, protejat de art. 26 alin. (1) din Constituție. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin faptul că, pentru constituirea unui partid politic și pentru posibilitatea sa de înregistrare este necesară (fiind un fapt impus prin prevederile legale) întocmirea unor liste ce au în cuprinsul lor date cu caracter personal ale semnatarilor. Se remarcă faptul că acestor categorii de date nu li se conferă confidențialitate și nici anumite garanții care să o fundamenteze pe aceasta dintâi.

În analiza excepției de neconstituționalitate, Curtea Constituțională a României a constatat că susținerile de neconstituționalitate au fost întemeiate. De asemenea, Curtea a remarcat faptul că, în conformitate cu Legea nr. 14/2003, în speță art. 18, listele ce cuprind semnăturile de susținere ale membrilor fondatori și care conțin numele și prenumele, data nașterii, adresa, felul actului de identitate, seria și numărul acestuia, codul numeric personal, precum și semnătura persoanelor, au fost depuse la Tribunalul București, alături de alte documente, pentru ca partidul politic să fie înregistrat.

Curtea Constituțională a consideat relevante prevederile art. 19 din legea precizată anterior, în sensul că listele cu semnăturile și datele cu caracter personal vor fi însoțite și de o declarația pe propria răspundere a persoanei care a întocmit-o, care să ateste autenticitatea semnăturilor, sub sancțiunea prevăzută de art. 326 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal, referitoare la falsul în declarații. Pe de altă parte, Curtea remarcă faptul că nicio persoană nu poate fi constrânsă să facă parte sau să nu facă parte dintr-un partid politic.

În aceste condiții, semnătura pe lista de susținere are o dublă semnificație: confirmarea voinței de a participa, ca membru fondator, la înființarea partidului respectiv, pe de o parte, și acceptarea înscrierii pe listă a datelor sale personale, pe de altă parte. Prin urmare, Curtea a constatat  ,,că operațiunea de colectare a datelor cu caracter personal a semnatarilor listei de susținere se face de către una sau mai multe persoane special desemnate în acest scop prin actul constitutiv al partidului politic în curs de înregistrare și care are/au calitatea de membri ai acestuia, veridicitatea acestor date fiind asumată prin semnătura benevolă a membrului fondator și confirmată prin declarația pe propria răspundere a celui/celor care le colectează. O atare acțiune care ar putea să fie potențial vătămătoare pentru protecția persoanelor este înlăturată prin intermediul declarației pe propria răspundere pe care fiecare persoană în parte o semnează.  Obligația de întocmire a acestor liste cu semnături incumbă respectivului partidul politic, care trebuie să se preocupe de aducerea sa la îndeplinire și să se asigure, totodată, prin propriile mijloace, de buna-credință a persoanei/persoanelor desemnate și de respectarea, în consecință, a păstrării confidențialității asupra conținutului datelor colectate. Prin urmare, modalitatea în care persoana desemnată în acest scop înțelege să își îndeplinească sarcina primită din partea organului executiv al partidului politic în curs de înregistrare nu poate reprezenta o problemă de neconstituționalitate în sine a dispozițiilor art.19 alin.(1) din Legea nr.14/2003”   

Totodată, ,,Curtea a reținut că depunerea listelor este necesară strict pentru verificarea îndeplinirii, de către instanța judecătorească, a condițiilor legale referitoare la înregistrarea partidelor politice, fără a se putea susține în mod rezonabil că respectivele date ar putea fi utilizate și în alte scopuri sau că nu vor fi stocate cu respectarea legislației în materie. Instanța judecătorească, în calitate de autoritate publică având atribuții legale ce implică gestionarea datelor cu caracter personal, este deținătoare a unui certificat de operator de date cu caracter personal (ca element de fapt, Tribunalul București, în fața căruia s-a ridicat excepția și care este unica instanță/autoritate competentă să înregistreze partidele politice și să păstreze Registrul 116 partidelor politice, deține certificatul de operator de date cu caracter personal nr.2.891/2005), astfel că autorii excepției beneficiază de garanțiile stabilite de legislația în materia protecției datelor cu caracter personal, respectiv de Legea nr.677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.790 din 12 decembrie 2001, de Legea nr.682/2001 privind ratificarea Convenției pentru protejarea persoanelor față de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, adoptată la Strasbourg la 28 ianuarie 1981, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.830 din 21 decembrie 2001, și de Legea nr.102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.391 din 9 mai 2005”.




Pune o întrebare

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

MAI MULTE ARTICOLE




Vrei să primești articolele noastre direct pe mail?

Abonează-te, e gratuit!