Judecătoria Brașov. Acțiunea în răspundere civilă delictuală. Comentarii injurioase pe Facebook

1387/202123-02-2021

Actiune in raspundere delictualaJudecatoria BRASOV

Cod ECLI ECLI:RO:JDBRV:2021:001.______

DOSAR NR. _____________

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA B_____

SECȚIA CIVILĂ

 

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1387

Ședința publică din data de 23.02.2021

Instanța constituită din :

PREȘEDINTE : S____ S_____-D_____

GREFIER : S___ C_______-V_______

 

 

Pe rol se află judecarea cauzei civile având ca obiect „acțiune în răspundere delictuală” formulată de reclamanta A___ A______ A______, în contradictoriu cu pârâtul B____ V_______.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 08.02.2021, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 23.02.2021, când a pronunțat următoarea hotărâre:

 

INSTANȚA

 

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 18.02.2020, sub nr. de mai sus, reclamanta A___ A______ A______ în contradictoriu cu pârâtul B____ B_______ a solicitat obligarea acestuia la plata sumei de 10.000 lei, cu titlu de daune morale precum și obligarea pârâtului la a se abține de la formularea oricăror opinii, comentarii referitoare la subsemnata – cu toate atributele aferente – și distribuirea acestora în mediu public sau privat (rețele de socializare – facebook, Instagram ș.a.), mediul online, email, pagini de internet, SMS sau MMS, presă scrisă sau adio-vizuală, în sensul obligării la încetarea încălcării drepturilor reclamantei de la momentul prezentei și pentru viitor.

Motivele cererii au fost dezvoltate în filele 2-8 dosar.

Acțiunea a fost timbrată cu 200 lei, conform dispozițiilor date de instanța de reexaminare în dosarul nr. _____________/a1, câte 100 lei pentru fiecare capăt de cerere.

Pârâtul a depus întâmpinare prin care a solicitat, în principal, respingerea acțiunii ca neîntemeiată, iar în subsidiar cenzurarea cuantumului daunelor la suma de 1.000 lei. De asemenea, a solicitat exonerarea parțială de la plata cheltuielilor de judecată.

Apărările pârâtului au fost dezvoltate în filele 32-33 dosar.

Sub aspect probatoriu, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile de la dosar, pentru ambele părți respectiv proba testimonială cu martorii D_____ D______ și E_______ E______ E_____ E_____, pentru reclamantă.

 

Analizând ansamblul probator administrat în cauză, reține următoarele:

În fapt, părțile au fost căsătorite, au împreună doi copii minori, B____ A___-M____ și B____ A_____-Ș_______, și au divorțat în anul 2006.

Pe fondul relațiilor tensionate dintre părți, între acestea s-au desfășurat mai multe litigii având ca obiect stabilirea locuinței minorelor, respectiv stabilirea pensiei de întreținere și a programului de vizitare al acestora. În prezent, minorele locuiesc cu reclamanta iar relația acestora cu pârâtul este una cel puțin distantă.

În cauză, reclamanta invocă un prejudiciu de imagine adus prin postarea de către pârât a unor comentarii tendențioase și injurioase la adresa reclamantei, pe profilului de Facebook al martorei E_______ E_____.

În drept, instanța reține că potrivit art. 252 Cod civil, ”Orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci ființei umane, cum sunt viața, sănătatea, integritatea fizică și psihică, demnitatea, intimitatea vieții private, libertatea de conștiință, creația științifică, artistică, literară sau tehnică”, iar conform art. 253, ”(1) Persoana fizică ale cărei drepturi nepatrimoniale au fost încălcate ori amenințate poate cere oricând instanței: a) interzicerea săvârșirii faptei ilicite, dacă aceasta este iminentă; b) încetarea încălcării și interzicerea pentru viitor, dacă aceasta durează încă; c) constatarea caracterului ilicit al faptei săvârșite, dacă tulburarea pe care a produs-o subzistă. (2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cazul încălcării drepturilor nepatrimoniale prin exercitarea dreptului la libera exprimare, instanța poate dispune numai măsurile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c). (3) Totodată, cel care a suferit o încălcare a unor asemenea drepturi poate cere instanței să îl oblige pe autorul faptei să îndeplinească orice măsuri socotite necesare de către instanță spre a ajunge la restabilirea dreptului atins, cum sunt: a) obligarea autorului, pe cheltuiala sa, la publicarea hotărârii de condamnare; b) orice alte măsuri necesare pentru încetarea faptei ilicite sau pentru repararea prejudiciului cauzat. (4) De asemenea, persoana prejudiciată poate cere despăgubiri sau, după caz, o reparație patrimonială pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, dacă vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile. În aceste cazuri, dreptul la acțiune este supus prescripției extinctive.”.

În speță, instanța constată îndeplinirea condițiilor răspunderii civile delictuale, art. 1.349 și urm. cu ref. la art. 253 alin.4 Cod civil, prin raportare la conduita culpabilă a pârâtului, concluzie susținută de toate probele de la dosar.

Pârâtul nu a negat, în esență, comiterea faptei cu vinovăție, solicitând cenzurarea cuantumului daunelor morale.

Astfel, instanța reține că, fapta pârâtului care, la data de 29.11.2019, a postat comentarii injurioase, tendențioase, la adresa reclamantei, pe profilului de Facebook al martorei E_______ E_____, constituie faptă ilicită cauzatoare de prejudicii.

Așadar, ceea ce este de stabilit este însă întinderea prejudiciului.

Referitor la daunele morale, instanța reține că acestea reprezintă satisfacții echitabile destinate a compensa material suferințele de ordin moral ale reclamantei, care pot consta în atingerea adusă valorilor care definesc personalitatea umană, valori care se referă la existența fizică a omului, la viață, la sănătate și integritate corporală, la cinste, la demnitate, onoare, prestigiu profesional și alte valori similare.

Referitor la cuantumul daunelor morale solicitate, acestea nu sunt supuse unor criterii legale prestabilite, ci determinarea lor în concret este lăsată la aprecierea instanței.

Totuși, la nivel jurisprudențial, instanța supremă a statuat în practica sa constantă că la stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu moral se are în vedere o ________ criterii: consecințele negative suferite de cei în cauză pe plan fizic și psihic, importanța valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori și intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situația familială, profesională și socială, având în vedere că, prin aceste despăgubiri cu rol compensatoriu, se urmărește o reparație justă și echitabilă a prejudiciului moral suferit și, nu îmbogățirea fără just temei.

Prin urmare, despăgubirile reprezentând daunele morale trebuie să fie rezonabile, aprecierea și cuantificarea acestora să fie justă și echitabilă, să corespundă prejudiciului moral real și efectiv produs victimei, în așa fel încât să nu se ajungă la o îmbogățire fără just temei a celui îndreptățit să pretindă și să primească daune morale, dar nici să nu fie derizorii.

În speță, sunt îndeplinite condițiile acordării daunelor morale, fiind stabilită vinovăția pârâtului precum și existența prejudiciului moral creat reclamantei.

În primul rând, instanța va ține cont de împrejurarea că profilul de Facebook unde s-au postat comentariile în discuție reprezintă ”spațiu public”.

Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de C_________ administrativ și fiscal, a statuat în cadrul Deciziei nr. 4546 din data de 27 noiembrie 2016, că Facebook este spațiu public. Instanța supremă a constatat că “nu se poate reține că rețeaua de socializare ar fi un spațiu privat comparabil cu o cutie poștală electronică, întrucât cutia poștală electronică este controlabilă de către proprietar, sub aspectul conținutului informațional transmis, respectiv depozitat, în timp ce facebook este o rețea de socializare (informațională) publică, receptivă perpetuu în web (internet), bazată pe un site web la care utilizatorii se pot înscrie și interacționa liber cu alți utilizatori, deja înscriși. Așadar, fapta constând în sloganul postat pe pagina rețelei de socializare îndeplinește exigența juridică privind „caracterul public” întrucât, pe de o parte, mesajul a fost postat pe o rețea de socializare care prin natura sa este destinată accesului public/oricărui utilizator (utilizator existent – eventual „prieten”; utilizator nou – potențial „prieten” sau utilizator „intermediat”), în fața unui anumit număr de persoane, și, pe de altă parte, mesajul a fost postat cu intenția parvenirii la cunoștința utilizatorilor publici ai paginii (în mod direct a „prietenilor” și indirect a celor care ar avea acces mijlocit) și, pe cale de deducție logică, categoriei protestatarilor (fapt de rezultă neîndoielnic din adresarea mesajului „asta să înțeleagă protestatarii”). Caracterul public al faptei imputate reclamantului rezultă și din consecințele efective și directe ale postării în discuție, în măsura în care, urmare a accesării paginii de socializare a recurentului de către anumiți utilizatori (asociați publicului), mesajul a devenit accesibil publicului larg, neutilizator al rețelei de socializare în cauză, prin diseminarea acestuia în mass-media.”

Așadar, Facebook nu mai este doar un spațiu online de socializare, ci conform instanței supreme este un spațiu public în care se pot săvârși infracțiuni și contravenții respectiv fapte ilicite cauzatoare de prejudicii.

În acest context, instanța mai arată că dreptul la liberă exprimare nu este unul absolut, ci suportă anumite limitări, mai ales atunci când ______________________ dreptul la imagine, la viață privată și de familie.

Într-o situație precum este cea în cauză, în care nu există elemente de ordin public (precum critica adusă unei instituții sau politici publice de interes general), ci relații pur private, între foști soți, libertatea de expresie este permisă și legitimă până la punctul în care încalcă drepturile celeilalte persoane implicate, or, în concret, este evident că limbajul folosit și scopul comentariilor postate de pârât au ca unică finalitate jignirea reclamantei.

În acest caz, este necesar însă a se restabili un just și rezonabil echilibru între dreptul la liberă exprimare și alte drepturi sau libertăți fundamentale cu care libertatea de exprimare _____________________ invoca cu titlu absolut libertatea de exprimare, în scopul justificării limitării disproporționate a drepturilor altor persoane, nu doar că încălca noțiunea de democrație, ci o neagă în esența sa. În acest sens, se face aplicarea art. 30 alin.6 din Constituția României, potrivit căruia ”libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine”, precum și normele impuse de Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale(art. 10 CEDO) și jurisprudența aferentă a Curții de la Strasbourg.

Conclusiv, atât în raporturile statului cu particularii, cât și în raporturile dintre aceștia este esențial, ca într-o societate democratică, să se asigure preeminența dreptului și echilibrul dintre drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor.

În cauză, manifestarea pârâtului a depășit în mod evident limitele unei exprimări acceptabile, nefiind o simplă exagerare, ci expunerea în public a unor judecăți de valoare profund jignitoare și tendențioase, cu unicul scop de denigrare al reclamantei.

În al doilea rând, instanța constată că mesajele postate de pârât sunt apte să lezeze reputația și imaginea reclamantei, atât ca persoană, femeie cât și ca mama a două minore.

Astfel, relevante sunt depozițiilor martorilor, din care rezultă că mesajele erau vizibile unui număr însemnat de prieteni ai reclamantei, educatoarei minorelor cât și antrenorului de fotbal al acestora. Totodată, instanța reține că reclamanta desfășoară activitate profesională într-un domeniu care presupune interacțiuni directă cu clienții (șef magazin). Ca urmare, prejudiciile aduse reclamantei sunt de ordin personal, familial și profesional.

Prejudiciile aduse reclamantei, având în vedere mai ales valoarea socială lezată, necesită acordarea unor compensații bănești.

Prin urmare, având în vedere și durata relativ limitată de timp în care mesajele au fost vizibile și relațiile preexistente dintre părți, instanța apreciază că suma de 8.000 lei ce va fi acordată reclamantei este de natură a acoperi prejudiciul creat acesteia prin evenimentul din data de 29.11.2019.

Referitor la petitul secund al acțiunii, privind ”obligarea pârâtului la a se abține de la formularea oricăror opinii, comentarii referitoare la subsemnata – cu toate atributele aferente – și distribuirea acestora în mediu public sau privat (rețele de socializare – facebook, Instagram ș.a.), mediul online, email, pagini de internet, SMS sau MMS, presă scrisă sau adio-vizuală, în sensul obligării la încetarea încălcării drepturilor reclamantei de la momentul prezentei și pentru viitor”, instanța reține că acesta nu este întemeiat.

Solicitările reclamantei sunt generale și tind la limitarea disproporționată a dreptului la liberă exprimare al pârâtului, incluzând o arie foarte largă de mijloace de comunicare și negarea dreptului la ”orice opinie referitoare la reclamantă”. În acest context, instanța constată că mijloacele juridice puse la dispoziția reclamantei prevăd încetarea pentru viitor a încălcării dreptului nepatrimonial doar în cazul în care încălcarea dreptului durează încă (art. 253 alin.1, lit. b Cod civil), ceea ce nu este cazul în speță. Această concluzie se impune mai ales în condițiile în care pârâtul a admis că a comis o greșeală, pe fondul furiei de moment și al relațiilor tensionate dintre foștii soți. Nu există alte elemente care să sugereze că fapta ilicită a pârâtului a avut caracter repetat sau că efectele acesteia se produc și în prezent.

În orice caz, obligația generală a pârâtului de a respecta drepturile și interesele legitime ale reclamantei își are izvorul în lege, nefiind necesară impunerea pe cale judecătorească a unei astfel de obligații cu titlu preventiv.

Față de toate cele mai sus expuse, instanța va admite în parte acțiunea.

În temeiul art. 453 C__, instanța va dispune obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, având în vedere soluția dată pe fond dar și faptul că art. 454 C__ nu poate fi incident decât în litigiile susceptibile de punere în întârziere, or, în materie extra-contractuală, pârâtul este de drept în întârziere – conform art. 1523 alin.2, lit. e) NCC, nemaifiind necesară îndeplinirea vreunei formalități în acest sens. La stabilirea cheltuielilor de judecată, instanța va avea însă în vedere, în primul rând, că acțiunea a fost admisă în parte, iar în al doilea rând că pârâtul prin întâmpinare a recunoscut în parte pretențiile reclamantei, motiv pentru care culpa sa procesuală este diminuată, astfel încât valoarea spezelor imputabile pârâtului trebuie stabilită proporțional cu aceste două elemente.

Prin urmare, instanța va dispune obligarea pârâtului la plata sumei de 900 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în parte din taxa de timbru (suma de 100 lei aferentă primului capăt de cerere, taxa fiind în cuantum fix) și parte din onorariul avocațial (800 lei, din cei 1.000 lei achitați conform chitanței nr. 218/11.01.2021).

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

 

Admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta A___ A______ A______ (având CNP _____________, cu domiciliul procesual ales în B_____, __________________, _____________, __________________) în contradictoriu cu pârâtul B____ B_______ (având CNP _____________, cu domiciliul procesual ales în B_____, ____________________. 62, ____________, jud. B_____).

Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 8.000 lei, cu titlu de daune morale precum și suma de 900 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Respinge în rest acțiunea, ca neîntemeiată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria B_____.

Pronunțată în condițiile art. 396 alin.2 C__, azi, 23.02.2021.

 

PREȘEDINTE, GREFIER,

S____ S_____ D_____ S___ C_______-V_______

 

 

 

 

 

 

 

RED./TEHNORED./jud. S.S.D.

23.02.2021

Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters Kluwer Romania pentru Fundatia RoLII.

Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro




Pune o întrebare

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

MAI MULTE ARTICOLE




Vrei să primești articolele noastre direct pe mail?

Abonează-te, e gratuit!