Alegerile parlamentare anticipate. Decizia Curții Constituționale nr. 150/2020





Alegerile parlamentare anticipate și Decizia Curții Constituționale nr. 150/2020

Rezumat

Curtea Constituțională a României este instituită ca garant al supremației Constituției. Pe acest temei, prin raportare la atribuțiile sale, Curtea Constituțională română va raporta prevederile legale supuse soluționării la legea fundamentală a statului. Aceasta din urmă este plasată în vârful ierarhiei normative. Deciziile instanței constituționale sunt relevante la nivel intern și însumează necesitatea înfăptuirii exigențelor unei justiții constituționale în raport de preceptele democratice și cu respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale. În cadrul prezentului articol vom supune analizei Decizia Curții Constituționale a României nr. 150/2020. Aceasta cuprinde aspecte teoretice și practice relevante privind alegerile parlamentare anticipate, dar și alegerile pentru Senat și Camera Deputaților. Prezenta decizie este importantă prin prisma implicațiilor sale, în cadrul său statuându-se asupra statutului juridic al ordonanțelor de urgență, dar și asupra drepturile electorale: dreptul de a alege, dreptul de a fi ales. Curtea Constituțională română a admis excepția de neconstituționalitate, stabilind ca repere posibilitatea de organizare simultană a unui scrutin electoral și a unui referendum și imposibilitatea comasării și organizării (simultan) a două tipuri de scrutin electoral.

Summary

The Constitutional Court of Romania is the guarantor of the supremacy of the Constitution. On this basis, by referring to its attributions, the Romanian Constitutional Court will report the legal provisions to the fundamental law of the state. The constitution is placed at the top of the normative hierarchy. The decisions of the constitutional court are relevant internally and sum up the necessity of fulfilling the requirements of a constitutional justice in relation to the democratic precepts and with respect for fundamental rights and freedoms. Within this article we will submit to the analysis the Decision of the Constitutional Court of Romania no. 150/2020. This includes theoretical and practical aspects regarding the anticipated parliamentary elections, but also the elections for the Senate and the Chamber of Deputies. This decision is important because within it is decided on the legal status of emergency ordinances, but also on the electoral rights: the right to choose, the right to be elected. The Romanian Constitutional Court admitted the exception of unconstitutionality, establishing as benchmarks the possibility of simultaneously organizing an electoral ballot and a referendum and the impossibility of combining and organizing (simultaneously) two types of electoral ballot.

 

Curtea Constituțională a României – reglementare constituțională

Curtea Constituțională a României este instituită ca garant al supremației Constituției, în cadrul art. 142, alin. (1) din legea fundamentală a statului. La nivel organizatoric, Curtea se compune din nouă judecători, numiți astfel: trei de către Camera Deputaților, trei de către Senat și trei de către Președintele României. Mandatul judecătorilor este de 9 ani, fără posibilitate de prelungire sau înnoire.

La nivel constituțional sunt reglementate atribuțiile Curții Constituționale a României, astfel:

    • pronunțare asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
    • pronunțare asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
    • pronunțare asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
    • hotărâre asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului;




  • soluționare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;
  • veghere la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmare a rezultatelor sufragiului;
  • constatare a existenţei împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunicare a celor constatate Parlamentului şi Guvernului;
  • formulare aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României;
  • veghere la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmare a rezultatelor acestuia;
  • verificare a îndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni;
  • hotărâre asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic;
  • îndeplinire a altor atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii Constituționale a României.

În analiza prezentului articol vom avea în vedere atribuția Curții Constituționale române în materie de hotărâre asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, punctual având în vedere neconstituționalitatea ordonanțelor.

 

Alegerile parlamentare anticipate. Excepție de neconstituționalitate

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2020 privind modificarea şi completarea unor acte normative în materia alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, precum şi unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor parlamentare anticipate.

După cum am precizat anterior, Curtea Constituțională a României hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate fie în fața instanțelor judecătorești, fie în fața instanțelor de arbitraj comercial. Excepția de neconstituționalitate poate să fie ridicată și direct, de către Avocatul Poporului.

În cadrul prezentului articol vom analiza Decizia nr. 150/2020, obiectul acesteia fiind reprezentat de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 26/2020 privind modificarea și completarea unor acte normative în materia alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, precum și unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate.

În analiza realizată, vom trata atât criticile de neconstituționalitate intrinsecă, cât și pe cele de neconstituționalitate extrinsecă. Înainte de a trece la aceste aspecte, este necesar să precizăm înțelesul termenilor utilizați, prin raportare la doctrină, astfel:

  • Constituționalitatea extrinsecă sau externă are în vedere respectarea condițiilor de formă pe care Constituția le cere pentru emiterea unei legi (votarea în ambele camere legislative, întrunirea majorității prevăzute); nerespectarea formelor și procedurilor de elaborare și emitere a unei legi (criteriu formal) are drept consecință neconstituționalitatea extrinsecă;
  • Constituționalitatea intrinsecă sau internă are în vedere respectarea, sub aspectul conținutului, a Constituției de către o lege ordinară; neconformitatea dintre conținutul unei legi și prevederile din Constituție (criteriu material) are drept consecință neconstituționalitatea intrinsecă;

Vom analiza, în etapă incipentă, criticile de neconstituționalitate extrinsecă, astfel:

  1. O primă critică de neconstituționalitate extrinsecă vizează încălcarea prevederilor art.115 alin. (6), raportate la art. 61 alin. (1) și art.73, alin.(3), lit. a) din Constituție:
Ordonanța de urgență este neconstituțională întrucât prevederile sale operează modificări în privința drepturilor electorale (dreptul de vot și dreptul de a fi ales), pentru care Constituția interzice, în mod expres, efectuarea de modificări de ordin legislativ pe calea ordonanței de urgență
  1. A doua critică de neconstituționalitate extrinsecă vizează nerespectarea Codului bunelor practici în materie electorală – Linii directoare și raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană pentru Democrație în Drept, Comisia de la Veneția:
Acest cod recomandă stabilitatea regulilor dreptului electoral, în special a celor care reglementează ,,sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale și constituirea teritorială a circumscripțiilor”, statuând că ar fi necesar să se evite, nu atât modificarea, întrucât ele pot fi întotdeauna îmbunătățite, ci modificarea lor frecventă sau cu puțin timp (cel puțin un an) înainte de alegeri.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, precizăm următoarele:

  1. Prima critică de neconstituționalitate intrinsecă vizează art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2020 considerat a încălca art.1, alin. (5) din Constituție:
Deși în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr.26/2020 se menționează faptul că Guvernul României adoptă această ordonanță de urgență ”în vederea desfășurării în bune condiții a alegerilor parlamentare anticipate”, dreptul la alegeri libere impune respectarea unor exigențe, cum ar fi aceea a stabilității normelor juridice în domeniul electoral.
  1. A doua critică de neconstituționalitate intrinsecă vizează prevederile art. I, pct. 35, din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2020, considerate ca fiind contrare, pe de o parte, dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 61 alin.(1) privind caracterul de organ reprezentativ suprem al Parlamentului și în art. 62, alin.(3), referitor la stabilirea numărului deputaților și senatorilor în raport cu populația țării și, pe de altă parte, prevederilor art. 36 și art. 37 din Constituție, care consacră dreptul de vot și dreptul de a fi ales.

 

Analiza Deciziei nr. 150/2020 a Curții Constituționale române

Decizia nr. 150/2020 a Curții Constituționale a României tratează aspecte juridice relevante, începând de la regimul ordonanțelor de urgență și ajungând până la trasarea direcțiilor privind respectarea exercitării drepturilor electorale: dreptul de a alege, dreptul de a fi ales. În cele ce urmează, vom analiza decizia în cauză, în cadrul următoarelor secțiuni:

1.Regimul ordonanțelor de urgență

În analiza Deciziei nr. 150/2020, Curtea Constituțională face trimitere către regimul particular al ordonanței de urgență, astfel:

  • Poate fi emisă în situații extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată;
  • Guvernul are obligația de a motiva urgența în cuprinsul ordonanței de urgență;
  • Intră în vigoare numai după depunerea spre dezbatere în procedură de urgenţă la prima Cameră sesizată şi convocarea obligatorie a Parlamentului, dacă nu se află în sesiune;
  • Nu poate fi adoptată în domeniul legilor constituţionale;
  • Nu poate afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu poate viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietatea publică.

2.Competența de legiferare a Guvernului în materie electorală

Din analiza deciziei precizate anterior, cu privire la competența Guvernului de a legifera, reies următoarele aspecte:

  • Guvernul nu are nicio competență de legiferare în domeniul legilor şi cel al legilor care vizează măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică;
  • Guvernul are o competență de legiferare limitată în domeniile care vizează regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie și drepturile electorale („ordonanţele de urgenţă nu pot afecta”);
  • Dacă reglementările în materie electorală nu produc consecințele juridice contrarii preceptelor menționate la nivel constituțional (reglementări care suprimă, aduc atingere, prejudiciază, vatămă, lezează, în general, antrenează consecinţe negative asupra drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor constituționale), Guvernul partajează competența de legiferare cu Parlamentul, cu obligația de a motiva în conținutul actului normativ existenţa unei situaţii extraordinare, a cărei reglementare nu poate fi amânată, precum şi urgenţa reglementării.

Interpretarea dată de Curte în materie de competențe indică faptul că Guvernul poate să adopte ordonanțe de urgență, care sunt supuse controlului, chiar și în materie electorală (dar conținutul actului nu trebuie să afecteze drepturile electorale ale cetățenilor).

III. Alegerile parlamentare anticipate. Securitatea juridică în materie electorală

În materie de securitate juridică, prin raportare la drepturile electorale, Curtea Constituțională română, a precizat faptul că adoptarea unui act normativ prin care s-a modificat procedura de alegere a Parlamentului României, a fost realizată cu mai puțin de un an înainte de alegerile astfel reglementate; cu alte cuvinte,  legiuitorul nu a respectat obligația de a se abține de la modificarea cadrului normativ în materie electorală, nerespectând nici jurisprudența Curții, nici recomandările Comisiei de la Veneția[1].

Un scrutin electoral sau două tipuri de scrutin?

Curtea Constituțională română validează soluțiile de natură legislativă care permit organizarea simulată a unui scrutin electoral (alegeri parlamentare naționale sau europene sau alegeri locale) și a unui referendum, iar pe de altă parte invalidează soluțiile care ar permite organizarea simulată a două tipuri de scrutin electoral (alegeri parlamentare naționale, alegeri parlamentare europene sau alegeri locale).

Alegerile parlamentare anticipate. Încălcarea dreptului de vot al cetățeanului

Prin raportare la dispozițiile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 26/2020, care reglementează posibilitatea de organizare simultană a alegerilor parlamentare anticipate și a alegerilor locale generale, se produce încălcarea dreptului de vot al cetățeanului, procedura de votare fiind una greoaie. Se apreciază faptul că este încălcat dreptul persoanei de a fi aleasă, întrucât se înlătură posibilitatea unei persoane de a candida în acelaşi timp pentru o funcţie electivă locală (primar, consilier local, consilier județean) şi pentru o funcţie electivă națională (deputat sau senator).

Alegerile parlamentare anticipate. Soluția Curții Constituționale a României

Curtea Constituțională a României a admis excepția de neconstituționalitate, având următorul raționament:

  • Ținând seama de faptul că modul de exercitare a dreptului la vot, respectiv a dreptului de a fi ales, în cadrul procedurilor electorale, are consecințe directe asupra modului de constituire a celor două Camere ale Parlamentului – exercitarea celor două drepturi electorale constituind, de fapt, fundamentul organului reprezentativ suprem, Curtea reține că orice vătămare a drepturilor electorale prin dispozițiile legale aplicabile viciază însăși procedura electorală și rezultatul alegerilor. Acest fapt se reflectă în mod inerent asupra compunerii acestei instituții fundamentale a statului, încălcând prevederile constituționale privind caracterul de organ reprezentativ suprem al Parlamentului și privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului;
  • Referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2020 încalcă art.1, alin.(3) şi (5) privind statul de drept, obligaţia respectării Constituţiei și principiul securității juridice, precum și art. 36, art.37 și art. 61, alin.(1) din Constituție, lipsind de legitimare și reprezentativitate mandatul de parlamentar, Curtea constatând faptul că actul normativ al legiuitorului delegat afectează drepturile electorale ale cetățenilor, precum și regimul constituțional al Parlamentului.

 

Sperăm că ți-a plăcut articolul nostru despre alegerile parlamentare anticipate! Te-ar putea interesa și:

 

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori.]





Pune o întrebare

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

MAI MULTE ARTICOLE




Vrei să primești articolele noastre direct pe mail?

Abonează-te, e gratuit!