Autor Laura Pintilie

Studentă anul II

Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de Drept.

Cum s-a născut GDPR?

Am observat cu toții cât de mult a început GDPR să apară tot mai des și mai des într-o perioadă atât de scurtă de timp în viețile noastre. Practic, aproape orice site care este pus în temă în ceea ce privește reglementarea ce va intra în vigoare în data de 25 mai, afișează, în momentul deschiderii paginii, o căsuță/notificare care cuprinde succint ceea ce ar trebui să înțeleagă utilizatorul referitor la datele sale personale.

Din ce în ce mai multă lume cunoaște  ce este și ce privește acest Regulament General de Protecție a Datelor, însă nu este la fel de important când, unde și din ce motiv s-a născut “strămoșul” acestuia?

Germenul la nivel unional al regulamentelor care privesc protecția datelor personale a apărut la data de 28 ianuarie 1981, sub numele de “Convenția nr. 108” și a fost semnată de membrii Consiliului Europei la Strasbourg. Acesta reprezintă unul dintre primele instrumente juridice adoptate la nivel internațional în domeniul protecției datelor personale.

România a ratificat Convenția pentru protejarea persoanelor fațã de prelucrarea automatizatã a datelor cu caracter personal prin Legea nr. 682/2001. Prin Legea nr. 55/2005 țara noastrã a ratificat și Protocolul adițional la Convenția pentru protejarea persoanelor fațã de prelucrarea automatizatã a datelor cu caracter personal, cu privire la autoritãțile de control și fluxul transfrontalier al datelor.

Observăm astfel cum încă din anul 1981, oamenii au început să se preocupe de riscul traficului de date necorespunzător. Deși probabil sună a ficțiune la nivel mental, vorbind despre vremurile de acum 37 de ani raportat la ceea ce dispunem astăzi, este adevărat că încă de atunci (sau poate și mai devreme, în accepțiunea unora) era necesară o astfel de garantare a respectării vieții private în acest sens, așa cum clarifică și preambulul Convenției:

“Scopul prezentei convenţii este de a garanta pe teritoriul fiecărui stat parte, fiecărei persoane fizice, oricare ar fi cetăţenia sa sau reşedinţa sa, respectarea drepturilor şi libertăţilor sale fundamentale şi, în special, dreptul la viaţa privată, faţă de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal care îl privesc (protecţia datelor).”

Comitetul Consultativ

Prin această Convenție a fost creat și Comitetul Consultativ, în baza Capitolului V al prezentului document, fiind format din reprezentanții tuturor statelor membre ale Consiliului Europei, semnatare ale Convenției. În componența sa se regăsesc și un președinte, alături de doi vice-președinți.

Atribuțiile sale sunt în principiu de a elabora proiecte de instrumente juridice în vederea adoptãrii acestora de cãtre Comitetul de Miniștri și, totodatã,  de a emite avize și rapoarte.

La lucrãrile Comitetului pot participa și reprezentanți ai statelor membre ale Consiliului Europei, dar care nu au semnat Conventia nr. 108, iar reuniunile acestuia au loc, de regulă, la sediul Consiliului la Strasbourg.

Ce părere are România?

România a ratificat Convenția pentru protejarea persoanelor fațã de prelucrarea automatizatã a datelor cu caracter personal prin Legea nr. 682/2001.

Prin Legea nr. 55/2005 țara noastrã a ratificat și Protocolul adițional la Convenția pentru protejarea persoanelor fațã de prelucrarea automatizatã a datelor cu caracter personal, cu privire la autoritãțile de control și fluxul transfrontalier al datelor.

Țara noastră se califică a fi membru activ, participând prin reprezentanții Autoritãții Naționale de Supraveghere a Prelucrãrii Datelor cu Caracter Personal la reuniunile Comitetului, având drept de vot.

Convenția adusă la actualitate?

Convenția  trece în prezent printr-un proces de modernizare și adaptare la provocãrile privind protecția datelor reprezentate de noile tehnologii în domeniul comunicațiilor. Proiectul de modernizare a Convenției a fost inițiat de cãtre Comitetul Consultativ.

Procesul de revizuire va urmãri cele douã mari obiective, respectiv sã rãspundã provocãrilor la adresa vieții private ca rezultat al utilizãrii noilor tehnologii în domeniul comunicațiilor și sã sublinieze importanța mecanismului de follow-up cu privire la implementarea principiilor stabilite prin aceasta.

Astfel, în octombrie 2011 au început discuțiile privind modernizarea Convenției 108, Comitetul Consulativ  ajungând la adoptarea, la nivelul tehnic în 2012 a unui text de protocol de revizuire. Comitetul miniștrilor a decis înființarea unui comitet ad-hoc privind protecția datelor format din reprezentanți ai statelor membre ale Consiliului Europei cu misiunea de a finaliza modernizarea Convenției 108 prin negocierea formalã a textului protocolului de amendare.

Întrucât majoritatea statelor pãrți la Convenția 108 sunt membre atât ale UE, cât și ale Consiliului Europei, se dorește realizarea unor modificãri compatibile între instrumentele juridice de la nivelul acestor douã organizații internaționale.