Intervenția voluntară accesorie a fost definită ca „cererea prin care un terț ce justifică un interes solicită introducerea sa într-un litigiu în curs de desfășurare, pentru a sprijini apărarea uneia dintre părți”[1]. Spre deosebire de intervenția voluntară principală, în cazul intervenției voluntare accesorii, terțul intervenient nu formulează o pretenție proprie, ci, astfel cum prevede art. […]
Intervenția voluntară principală a fost definită ca cererea unui terț de a intra într-un proces pornit de alte părți, pentru a-și apăra un drept propriu[1]. Prin acest mecanism, cadrul procesual se lărgește și intervine un nou actor în proces: intervenientul. Intervenția voluntară principală se deosebește de intervenția voluntară accesorie deoarece, prin această din urmă formă […]
Participarea terților la judecată este codificată distinct în Noul Cod de procedură civilă. Există situații în care anumiți terți dobândesc calitatea de părți într-un proces civil, alăturându-se părților între care s-a stabilit inițial raportul juridic procesual[1]. Spre deosebire de hotărârile penale, care sunt opozabile erga omnes, hotărârile civile, cu anumite excepții, nu produc efecte față […]
Expresia latină erga omnes semnifică o aplicare generală sau cu privire la toate persoanele. În antiteză cu relativitatea unei situații juridice, se spune despre o situație erga omnes că are efecte juridice care afectează toți cetățenii. Astfel, putem vorbi despre efectul erga omnes al unei legi. A spune că nulitatea operează erga omnes înseamnă că […]
